Dost
Dost, substantiv
Sinonime: sovârf.  
 
Dostoi
Dostoi, verb
Sinonime: a cadra, a cădea, a cuveni, a trebui.  
 
Dostoianie
Dostoianie, substantiv (învechit)
Sinonime: moştenire, patrimoniu, succesiune, (variantă) dostoienie.  
 
Dostoienie
Dostoienie, substantiv (învechit)
Sinonime: moștenire, (variantă) dostoianie.  
 
Dostoinicie
Dostoinicie, substantiv (învechit)
Sinonime: destoinicie, moștenire.  
 

Cuveni
Cuveni, verb
Sinonime: a se cădea, a-i reveni, a trebui; a merita, a avea dreptul, a cadra, (învechit) a se dostoi, a privi, a putea.  
 
Destoinicie
Destoinicie, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aptitudine, capacitate, competență, cunoaștere temeinică, demnitate, dexteritate, dibăcie, diligență, eminență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înțelegere, moștenire, pătrundere, pregătire, pricepere, sârguință, seriozitate, știință, talent, ușurință, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) marafet, (învechit) merit, (învechit) nimereală, (învechit) nimerire, (învechit) perilipsis, (învechit) piotimie, (învechit) practică, (învechit) precepătură, (învechit) pricepătură, (învechit) priceput, (învechit) vârtoșie, (învechit) vârtute, (învechit) volnicie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pamet, (regional) pricepuție, (variantă) (învechit) dostoinicie.  
 
Sovârf
Sovârf, substantiv
Sinonime: (botanică) (regional) broască, budeană, dost, ferăstău, majoran, milot, stropan, trifoişte, busuioc-de-pădure, busuiocul-feciorilor, măghiran-sălbatic, poala-Sfintei-Mării, savur, sovârv, șovârf; pălăria-cucului; (sovârf-galben) pojarniţă, sunătoare.  
 
Moştenire
Moştenire, substantiv
Sinonime: atavism, domeniu, ereditate, patrimoniu, succesiune, testament, tradiție, transmitere, (învechit și popular) moșie, (învechit și regional) miraz, (învechit și regional) moștină, (învechit și regional) rămășiță, (învechit) clironomie, (învechit) dostoianie, (învechit) leg, (învechit) moșnenie, (învechit) moștenie, (învechit) nemestnicie, (învechit) rămas.  
 
Trebui
Trebui, verb
Sinonime: a avea ca necesitate, a avea nevoie, a avea obligația, a avea, a cadra, a constitui o necesitate, a dori, a face, a fi dator, a fi necesar (util), a fi nevoie, a fi obligatoriu, a fi posibil, a fi, a folosi, a se cădea, a se cere, a se cuveni, a se impune, a urma, a-i fi necesar, a-i fi pe plac, (învechit și popular) a căuta, (învechit) a privi, (învechit) a se dostoi, (învechit) a trebălui, (regional) a trăbui, (regional) a trâbui, (regional) a treabui, (regional) a treboi, (regional) a tribui, (regional) a trubui.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar