Defeca
Defeca, verb
Sinonime: (fiziologie) a ieşi, (popular) a se căca, a se cufuri, a se scârnăvi, a se spârcâi, (regional) a se spurca.  
 
Defecant
Defecant, substantiv
Sinonime: (reactiv chimic) dezalbuminant.  
 
Defecare
Defecare, substantiv
Sinonime: clarificație, defecat, defecaţie, defecațiune, dezalbuminare, evacuație, ieşire, purgaţie, purificație, (eufemistic) scaun, (învechit) purgare, (popular) căcare, (popular) cufureală.  
 
Defecat
Defecat, adjectiv
Sinonime: căcat, limpezit, precipitat; (despre zahăr) extras din sfeclă.

Defecat, substantiv
Sinonime: defecare.  
 
Defecație (defecații)
Defecație (defecații), substantiv feminin
Sinonime: defecare, defecațiune; (eliminarea materiilor fecale) evacuare, expulzare.  
 

Expulza
Expulza, verb
Sinonime: a izgoni, a surghiuni, a exila, a expatria, a relega; a destitui, a licenția; a da afară, a sili iasă; (medicină) a scuipa, a defeca, a excreta, a expectora, a urina, a voma.  
 
Uşura
Uşura, verb
Sinonime: a alina, a ceda, a descărca, a deveni mai ușor, a elibera, a face mai lesne de realizat, a face se ușureze, a facilita, a favoriza, a feri prin scutire, a înlesni, a potoli, a salva, a scădea din greutate, a scăpa de o povară, a scuti, a slăbi, a (se) despovăra, a (se) diminua, a (se) micşora, a (se) reduce; a defeca, a se pișa, a se uda, a urina, a-și face nevoile.  
 
Caca
Caca, substantiv
Sinonime: excrement, căcat; (figurat) rahat, lipsa mare.

Căca, verb
Sinonime: a defeca, a ieşi; a face lipsa mare.  
 
Căcare
Căcare, substantiv
Sinonime: defecare, defecaţie, ieşire, purgaţie.  
 
Cufureală
Cufureală, substantiv
Sinonime: defecare, defecaţie, diaree, ieşire, purgaţie.  
 
Cufuri
Cufuri, verb
Sinonime: a (se) defeca, a avea diaree; a muri de frică.  
 
Excreţie
Excreţie, substantiv
Sinonime: defecație, expectorație, salivație, vomisment, secreţie exocrină, secreţie externă.  
 
Expulzare
Expulzare, substantiv
Sinonime: relegare, relegaţie, proscripţie, deportare; defecație.  
 
Purgare
Purgare, substantiv
Sinonime: defecare, defecaţie, ieşire, purgaţie.  
 
Expulsie
Expulsie, substantiv
Sinonime: defecație, delivrență, destituție, ejectare, ejecție, eliminare, emisie, epurație, eructație, evacuație, evicțiune, excluziune, excomunicare, excreție, exil, expatriere, expectorație, expulsiune, îndepărtare, licențiere, micțiune, ostracism, proscripție, puniție, radiere, rejet, relegație, revocare, vomisment.  
 
Excrețiune
Excrețiune, substantiv
Sinonime: defecație, eliminare, evacuație, excrement, excreție, expectorație, expulsie, perspirație, rejet, salivație, salivă, scuipat, secreție, sudoare, transpirație, vomisment.  
 
Dejectare
Dejectare, substantiv
Sinonime: defecație, dejectat, dejecție, deversare, ejecție, evacuare.  
 
Dischezie
Dischezie, substantiv
Sinonime: defecație dificilă.  
 
Evacuație
Evacuație, substantiv
Sinonime: defecație, degorjare, dejecție, deversare, drenaj, ejaculație, ejecție, eliminație, evacuare, excreție, expulsie, ieșire, rejecție, vomisment, (variantă) evacuațiune.  
 
Depurație
Depurație, substantiv
Sinonime: afinaj, antisepsie, asepsie, curățire, defecare, depurare, epurare, epurație, purificare.  
 
Clarificație
Clarificație, substantiv
Sinonime: clarificare, decantare, defecare, elucidare, epurație, filtraj, lămurire, limpezire, purificație, (variantă) clarificațiune.  
 
Hinghi
Hinghi, verb (învechit)
Sinonime: a defeca.  
 
Encoprezis
Encoprezis, substantiv
Sinonime: (medicină) defecație involuntară, incontinență fecală, (variantă) encoprezie.  
 
Căcăreza
Căcăreza, verb
Sinonime: (în special despre animale) a defeca.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar