Boncăi
Boncăi,
verb
Sinonime
:
a
boncălui,
(regional)
a
râncăi,
a
râncălui.
Boncăit
Boncăit,
substantiv
Sinonime
:
boncăluit.
Boncălui
Boncălui,
verb
Sinonime
:
a
mugi,
a
rage;
a
boncăi.
Linkuri utile
Dicţionarul limbii române în format electronic
Dicționar de anagrame
Dicționar de paronime
Formular de contact
Căutări recente
Coțopeni
Mâlos
Boncăi
Expresie
Cărbunel
Cucă
Streinătate
Coştereaţă
Instrucţie
Hogeac
Codubatură
Ambiguizat
Verişoară
Echipat
Coşărcuţă
îndrăzni
Cireac
ştuţ
Cizelat
Ostentaţie
Otihneală
Ateist
Veac
Minut
Plătagen
Indivizibil
Stolohănos
Clamă
Hibridare
Ostreţ
Prestidigitaţie
Coțopenit
Aut
Atotprezență
învățătoraș
şarlatancă
Descendent
Cuișoară
Dura
Ciuforniță
Tăbăcăreasă
Isonul
șiret
Orteză
Ondulatorie
Etanșeiza
Cunoştinţă
Fixare
Opări
Curente
Cuişoriţă
Acompania
în
Poraceu
Săpucă
Cireșe
Culcuş
Lungueț
șifon
încăpea
Goană
Röntgenolog
Titulatură
Pediculoză
Stârpi
Joc
Mâţuş
Incult
Plictisi
Farda
Transport
Antiteză
Decomprima
Cociorvă
Ciuciumi
Litotă
Paginare
Rachetă
Descifra
Uscat
Clofușniță
Ouă
Curajoasă
Clențănire
Jeg
Omenie
Ambițios
Peneag
Petrece
Coțobănire
Cur-de-găină
Interesant
Adeag
ET
Antropogeografie
Cotitură
Claritate
Protecta
Curtezan
Coșciubață
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
RSS