Acol, substantiv
Sinonime:
ocol.
Acoladă, substantiv
Sinonime:
(rar) arc.
Acolare, substantiv
Sinonime:
aderență, asamblaj.
Acolat, adjectiv
Sinonime:
(botanică) încolăcit.
Acolisi, verb (regional și învechit)
Sinonime:
a apuca, a prinde, (variantă) a ocolisi. Acolisî, verb (regional)
Sinonime:
a se agăța de, a se apuca, a se căpătui, a se însura, a se prinde, (variantă) a acolisi.
Acolisitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
contagios, infecțios, molipsitor; încăpățânat, obraznic, tenace; (variantă) acolisitoriu.
Acolisitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
acolisire, insistență, încăpățânare, stăruință.
Acolist, substantiv
Sinonime:
(argou) polițist.
Acolit (acoliți), substantiv masculin
Sinonime:
aderent, ajutor, asociat, auxiliar, camarad, complice, creatură, discipol, părtaș, prieten, servant, suporter, (figurat) satelit.
Acoloși, adverb (învechit)
Sinonime:
tot acolo.
Ciuguli, verb
Sinonime:
a (se) certa, a ascuți prost (un obiect), a ciupi, a culege de ici și de acolo, a lăsa urme, a legumi, a mânca puţin, a se drăgosti, a se giugiuli, a se mângâia, a spicui, (popular) a piguli, (regional; figurat) a (se) săruta, (variantă) a ciogoli, (variantă) a ciumeli, (variantă) a ciumuli.
Colo, adverb Sinonime:
acolo, departe.
Discipol, substantiv masculin
Sinonime:
adept, catehumen, condiscipol, învăţăcel, elev, ucenic, novice, (livresc) cirac, (învechit) şcolar, panegirist, partizan, zelator; (livresc) acolit.
Infecţios (infecțioasă), adjectiv
Sinonime:
bacterian, contagios, contaminant, infectant, mefitic, microbian, molipsitor, patogen, pestifer, pestilent, pestilențial, septic, transmisibil, (învechit) acolisitor, (învechit) ciumaș, (învechit) ciumos, (învechit) împărțitor, (învechit) smreduitor, (popular) lipicios, (regional) mutător.
Iţă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
aţă, fir; neam, viță. Ița, verb (regional)
Sinonime:
a bănănăi, a bâțâi, a mișca picioarele cu neastâmpăr, a umbla de colo până acolo, (variantă) a hița.
Pribegi, verb
Sinonime:
a emigra, a fi pribeag, a fugi, a hoinări, a peregrina, a rătăci, a se duce prin străini, a se exila, a se expatria, a se refugia, a trăi în pribegie, a umbla de colo până acolo, a vagabonda, (învechit) a băjenări, (învechit) a băjeni, (învechit) a prebegi, (învechit) a pribăgi, (învechit) a pribeji, (învechit) a pripăgi, (învechit) a pripăji, (învechit) a se înstrăina, (prin Moldova) a bădădăi, (regional) a horhăi.
Satelit, substantiv masculin
Sinonime:
astru, astronavă, rachetă, planetă, sateloid; (prin extindere) anexă, dependință, sucursală; (figurat) acolit, subordonat.
Aderent (aderentă), adjectiv
Sinonime:
adeziv, alipit, atașat, fixat, unit, sudat; care aderă. Aderent (aderentă), substantiv masculin și substantiv feminin
Sinonime:
acolit, adept, asociat, membru, participant, sectar, subscris, semnatar.
Alături, adverb
Sinonime:
(local) (popular) acolea, colea; (modal) împreună, laolaltă.
Asociat, substantiv
Sinonime:
acolit, acționar, aderent, ajutor, aliat, alter ego, asociere, coacționar, coasociat, colaborator, coleg, comanditar, companion, complice, confrate, cooperator, membru, partener, participant, părtaş, tovarăş, (învechit şi regional) sâmbraş, (învechit) societar, (regional) ortac, (regional) prieten.
Companion, substantiv
Sinonime:
acolit, amant, camarad, colaborator, coleg, complice, însoţitor, partener, prieten, tovarăş.
Unit, adjectiv
Sinonime:
acolat, aglutinat, anexat, asociat, coalescent, contopit, fuzionat, îmbinat, împreunat, înfrăţit, îngemănat, legat, reunit, unificat, (figurat) conjugat; (și substantivat) (biserică) greco-catolic, (rar) uniat.
Însoţitor, substantiv
Sinonime:
acolit, camarad, companion, complice, condiscipol, confrate, steward, stewardesă, tovarăș, (învechit și popular) soț, (învechit și regional) soție, (învechit) petrecător.
Condiscipol, substantiv
Sinonime:
acolit, aderent, aliat, amic, asociat, camarad, colaborator, coleg, combatant, companion, comper, complice, confrate, discipol, elev, prieten.
Servant, substantiv
Sinonime:
artilerist, trăgător; acolit, călugăr convers, servitor, (învechit) om de serviciu; (sport) serveur.
Hița, verb (regional)
Sinonime:
a bănănăi, a bâțâi, a hâțâi, a mișca picioarele cu neastâmpăr, a umbla de colo până acolo, (variantă) a ița.
Racordare, substantiv
Sinonime:
acolare, branșament, branșare, conectare, cuplare, joncționare, joncțiune, racord, racordaj.
