Țint, adjectiv (regional)
Sinonime:
țintat.
Ţintă, substantiv feminin Sinonime:
semn, stea, steluţă; ţel, scop, aspiraţie, obiectiv.
Ținta, verb (învechit)
Sinonime:
a ținti.
Ţintaş, substantiv masculin Sinonime:
ochitor, trăgător; trăgaci.
Țintat, adjectiv
Sinonime:
stelat, țintuit, (regional) țint, (regional) țintelat, (regional) ținteș.
Ţinti, verb Sinonime:
a ochi, a lua la ţintă; a aţinti, a pironi, a fixa; a năzui, a aspira, a râvni, a tinde, a urmări.
Tintiri, verb (regional)
Sinonime:
a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îndepărta.
Ţintirim, substantiv neutru Sinonime:
cimitir.
Țintișoară, substantiv
Sinonime:
țintă (mică), țintuliță, (regional) țintuță, (variantă) țințișoară.
Țintitor, adjectiv
Sinonime:
năzuitor.
Ţintui, verb Sinonime:
a prinde, a înţepeni, a fixa, a bate în cuie, a pironi, a înfige.
Alunga, verb
Sinonime:
a (se) fugări, a depărta, a exila, a expulza, a goni, a izgoni, a îndepărta, a înlătura, a ostraciza, a prigoni, a proscrie, a pune pe fugă, a răzmeri, a relega, a repudia, a respinge, a sictiri, a speria, a surghiuni, a trimite departe, a ușui, (Banat și Transilvania) a zogorni, (despre vite) a fi în rut, (familiar și figurat) a mătura, (familiar) a mătrăși, (figurat) a elimina, (figurat) a mazili, (figurat) a se succeda, (învechit și popular) a oropsi, (învechit și regional) a împulăi, (învechit și regional) a întiri, (învechit și regional) a mâna, (învechit și regional) a tăia, (învechit) a împinge, (învechit) a lepăda, (învechit) a pogoni, (învechit) a rășchira, (învechit) a urgisi, (popular) a hâșâi, (popular) a zgorni, (prin Oltenia și Banat) a sprânji, (prin Transilvania) a poteri, (regional) a coloti, (regional) a gorgoni, (regional) a hăicăi, (regional) a huciui, (regional) a hurătui, (regional) a tintiri, (regional) a tiohăi, (regional) a tutăi, (regional) a tutui, (regional) a zgoni, (regional) a zogoni, (Transilvania și Banat) a dudui, (Transilvania și Maramureș) a țipa, (Transilvania) a păfuga.
Aţinti, verb Sinonime:
a aspira, a năzui, a tinde, a pironi, a ţinti, a ochi.
Chiteală, substantiv feminin Sinonime:
(popular) chibzuinţă, cumpănire, socotinţă, judecată; (regional) ochire, ţintire.
Chiti, verb Sinonime:
(popular) a socoti, a chibzui, a judeca, a cumpăni; a pune la cale, a plănui, a aranja; a potrivi, a pune în concordanţă, a acorda; a ţinti, a ochi; a arunca o privire, a se uita, a remarca.
Colţ, substantiv
Sinonime:
bucată, fărâmă; loc retras, refugiu, ascunziş, cotlon, ungher, unghi, (regional) corn, cot, (Oltenia şi Transilvania) ungheţ; extremitate; (colţul gurii) comisură; canin, dinte, măsea, zimţ; ţintă, (regional) cui; (botanică) (colţul-babei) (regional) păducheriţă, păducherniţă, păduchele-calului, păduchele-elefantului.
Cruce, substantiv feminin
Sinonime:
răscruce, răspântie, întretăiere, intersecţie, creştinism, ghindă, încrucişare, jumătate, lambă, spatie, treflă, vătrai, troiţă, cercevea; (tehnică) (regional) strup, strupalnic, ceatlău, (regional) flântar, măgăriţă, răscol, scară, (Moldova, Transilvania şi Banat) feleherţ, (Moldova şi Transilvania) spiţă, (Transilvania) tecărău; (tehnică) (crucea dinainte) (regional) cântar, cumpănă, scară; (crucea dinapoi) (regional) brăcinar, brănişor, coardă, iuhă, lehă, splină; (tehnică) (regional) bot, botniţă, hobot, obad, opleniţă; bulfeu; aripă; (botanică) (crucea-pământului) brânca-ursului, (învechit şi regional) sclipeţ, (regional) laba-ursului, talpa-ursului, fierea-pământului, piedicuţă, potroacă, ţintaură; (crucea-voinicului) pojarniţă, popilnic, rostopască, sunătoare, trei-răi; (articulat; constelație din emisfera nordică)
delfinul, lebăda; (crucea-pâinii) pristolnic, teişor; (crucea-salelor) sacrum. Cruce, adverb
Sinonime:
cruciş.
Destinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
scop, ţintă, finalitate, funcţie; loc, aşezare, punct de sosire; (învechit) săvârşire, săvârşit.
Fiere, substantiv feminin
Sinonime:
bilă, venin, veziculă biliară; (figurat) amărăciune, necaz, amar, răutate, supărare; (botanică) (fierea-pământului) potroacă, ţintaură, (regional) cintoaie, frigor, frigurică, genţiană, ghinţură, ghinţurea, potrocea, potrocuţă, scăunel, scânteiuţă, taulă, buruiană-de-friguri, (la plural) cocoșei-de-grădină, crucea-pământului, floare-de-friguri, fumărică-bășicoasă, iarbă-de-curcă, iarbă-de-friguri, (la plural) săfindei-de-câmp, crin de pădure; (fiere-de-urs) aloe.
Finalitate, substantiv feminin
Sinonime:
scop, ţel, ţintă; teleologie.
Greşi, verb
Sinonime:
a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.
Ideal, substantiv neutru Sinonime:
scop, ţel, ţintă, aspiraţie.
Imobiliza, verb Sinonime:
a fixa, a opri, a ţintui, a prinde, a reţine.
Înlemni, verb Sinonime:
a încremeni, a înmărmuri, a rămâne nemişcat, a fi ţintuit locului, a îngheţa, a împietri, a înţepeni, a sta imobil, a fi stană de piatră.
Întări, verb Sinonime:
a fortifica, a baricada; a întrema, a înzdrăveni; a consolida, a fixa, a ţintui; a confirma, a adeveri, a certifica, a legaliza.
Jelui, verb
Sinonime:
a (se) jeli, a (se) plânge, a acuza, a aspira, a compătimi, a denunța, a deplânge, a dori, a învinovăți, a învinui, a jindui, a năzui, a pârî, a pofti, a pretinde, a râvni, a reclama, a regreta, a se boci, a se căi, a se căina, a se lamenta, a se pocăi, a se tângui, a se văicări, a se văita, a spune, a tinde, a ținti, a urmări, a visa, a viza, (învechit și regional) a se olălăi, (învechit și regional) a se olecăi, (învechit) a se glăsi, (învechit) a se glăsui, (Moldova și Bucovina) a se frăsui, (popular) a se aoli, (popular) a se mișeli, (regional) a (se) dăuli, (regional) a se plângătui, (regional) a se scârbi, (regional) a se văiera, (regional) a se văina, (regional) a se vălăcăi, (Transilvania) a (se) cânta.
Lega, verb Sinonime:
a înnoda, a îmbina, a uni, a împreuna; a broşa, a cartona; a pansa, a obloji, a bandaja; a înlănţui, a încătuşa, a fereca, a fixa, a ţintui, a imobiliza; (reflexiv) a se obliga, a se îndatora, a se angaja.
Năzui, verb
Sinonime:
a apuca, a aspira, a dori, a îndrepta, a jindui, a lua, a merge, a orienta, a păşi, a pleca, a porni, a râvni, a tinde, a ţinti.
Năzuinţă, substantiv feminin
Sinonime:
adăpost, aspiraţie, azil, dorinţă, refugiu, scăpare, ţel, ţintă.
Nituit (nituită), adjectiv
Sinonime:
fixat, împreunat, prins (în nituri); bătut, ferecat, țintuit.
Noimă, substantiv feminin
Sinonime:
accepție, bun-simț, cauză, coerență, considerent, conținut, îndreptățire, însemnare, înțeles (adânc), justificare, logică, menire, mobil, motiv, motivare, motivație, obiectiv, pricină, prilej, rațiune, rol, rost, scop, semnificaţie, sens, simbol, șir, tâlc, temei, ţel, țintă, valoare.
Obiect, substantiv neutru Sinonime:
lucru; materie, domeniu, disciplină; scop, ţintă, obiectiv, ţel; (gramatică) complement.
Obiectiv, substantiv neutru Sinonime:
scop, ţintă, ţel.
Ochi, verb Sinonime:
a ţinti, a lua la ochi, a fixa; a distinge, a remarca, a observa, a scruta. Ochi, substantiv neutru Sinonime:
privire, uitătură; (figurat) vârtej, bulboacă, copcă; verigă, laţ; mugur.
Ochitor, substantiv masculin Sinonime:
ţintaş.
Picni, verb (rar) Sinonime:
a ţinti, a lovi; (figurat) a înţepa, a ironiza, a atinge.
Pironi, verb Sinonime:
a bate, a înţepeni, a fixa, a prinde, a ţintui; (figurat) a imobiliza, a încremeni; (figurat) a concentra, a aţinti.
Razna, adverb Sinonime:
aiurea, fără ţintă, hai-hui, teleleu.
Scop, substantiv neutru Sinonime:
ţintă, țel, ideal.
Sedentar (sedentară), adjectiv
Sinonime:
cazanier, fixat, inactiv, lipsit de mişcare, nemigrator, stabil, statornic, staționar, ţintuit locului, (învechit) așezător, (învechit) stătător, (învechit) șezător.
Sfârşit, substantiv neutru Sinonime:
final, capăt, încheiere; moarte, stingere; (învechit) scop, ţintă, ţel.
Stea, substantiv feminin
Sinonime:
asterisc, astru, celebritate, corp celest, destin, divă, fatalitate, menire, noroc, novă, planetă, predestinare, soare, soartă, star, steluță, supernovă, țintă, ursită, vedetă, zodie, (botanică) cornaci, (popular) steauă.
Tendinţă, substantiv feminin Sinonime:
năzuinţă, pornire, aspiraţie, scop, ţintă.
Tinde, verb Sinonime:
a năzui, a aspira, a ţinti.
Trage, verb Sinonime:
a smulge, a scoate, a extrage; a duce, a târî, a mişca; a poposi, a se opri, a se instala, a se caza; a tinde, a aspira, a se îndrepta; a îndura, a pătimi, a suporta; a sorbi, a înghiţi, a bea; a trasa, a marca, a desena, a contura; a ţinti, a descărca arma; a sufla, a bate vântul.
Ţel, substantiv neutru Sinonime:
ţintă, obiectiv, punct final.
Viza, verb Sinonime:
a aproba, a confirma, a considera valabil; a ţinti, a ochi, a fixa ca obiectiv; a se referi, a face aluzie.
Sidera, verb
Sinonime:
a aiuri, a împietri, a încremeni, a stupefia, a surprinde, a țintui, a uimi.
Aţintit, adjectiv
Sinonime:
fixat, pironit, ţintit, ţintuit, (rar) sticlit, (învechit şi regional) stâlpit.
But, substantiv
Sinonime:
(biologie) coapsă; (sport) ţintă, poartă.
Cerneală, substantiv
Sinonime:
(învechit şi popular) negreală, (regional) tintă; înnegrire, negreaţă, negru; doliu.
Cimitir, substantiv
Sinonime:
(rar) necropolă, (regional) îngropelniţă, margine, (la plural) morminte, (Banat) avlie, (prin Transilvania) comoară,
(Banat) morţărie, (prin Transilvania) (la plural) piţigăi, (Banat, Transilvania şi Oltenia) progadie, (prin sudul Transilvaniei) stobor, (Transilvania şi Maramureș) temeteu, (Moldova) ţintirim, (învechit) grobişte.
Cintoaie, substantiv
Sinonime:
fierea-pământului, potroacă, ţintaură.
Cocoşei-de-grădină, substantiv la plural
Sinonime:
fierea-pământului, potroacă, ţintaură.
Cui, substantiv
Sinonime:
(învechit) găvozd; (cui cilindric) ştift; (cui de siguranţă) splint; (cui spintecat) splint; ciocâlteu; colţ, fuscel, ic, măsea, pană, spiţă, treaptă, ţintă.
Corobatică, substantiv
Sinonime:
(botanică) dioc, fierea-pământului, frigurică, ghioc, frigor, potroacă, sglăvoc, smoc, țintaură.
Fixare, substantiv
Sinonime:
fixaj, fixat, imobilizare, înţepenire, pironire, prindere, ţintuire, asamblare, agăţare, amplasare, stabilire, (figurat) gravare, imprimare, întipărire, pecetluire, săpare, stabilizare, hotărâre, precizare, punere, determinare, statornicire, calculare, consfințire.
Frigor, substantiv
Sinonime:
(botanică) fierea-pământului, potroacă, ţintaură.
Frigurică, substantiv
Sinonime:
(botanică) fierea-pământului, potroacă, ţintaură.
Fumărică-băşicoasă, substantiv
Sinonime:
(botanică) fierea-pământului, potroacă, ţintaură.
Haihui, adverb
Sinonime:
fără grijă, fără rost, fără țintă, razna. Haihui, substantiv
Sinonime:
derbedeu, (învechit) fluieră-vânt; (învechit) destrăbălare.
Găvozdi, verb
Sinonime:
a se buluci, a se burduşi, a se ghemui, a se îmbulzi, a se îndesa, a se înghesui, a se îngrămădi, a pironi, a ticsi, a ţintui.
Ghinţură, substantiv
Sinonime:
(botanică) genţiană, fierea-pământului, potroacă, ţintaură.
Ghinţurea, substantiv
Sinonime:
(botanică) fierea-pământului, potroacă, ţintaură.
Centaură, substantiv
Sinonime:
(botanică) țintaură.
Săfindei-de-câmp, substantiv la plural
Sinonime:
(botanică) fierea-pământului, potroacă, ţintaură.
Săgetar, substantiv
Sinonime:
arcaş, ochitor, săgetător, țintaș.
Cheucă, adverb (regional)
Sinonime:
brambura, fără folos, fără țintă.
Scopoșenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
obiectiv, scop, țel, țintă, (învechit) sfârșit, (popular) noimă.
Vizare, substantiv
Sinonime:
ochire, ţintire; autorizare, semnare, ștampilare, validare.
Proaşcă, substantiv
Sinonime:
(popular) fuituială, praştie, puşcoci, stropitoare, țintă, (variantă) proșcă.
Mărmurit, adjectiv
Sinonime:
împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit, înțepenit, neclintit, nemișcat, țeapăn, țintuit; lucrat în marmură, sculptat.
Ochit, substantiv
Sinonime:
lovire, ţintire.
Năzuitor, adjectiv
Sinonime:
țintitor; (regional) insistent, obraznic.
Boldi, verb
Sinonime:
(regional) a ghionti, a îmboldi, a împinge, a îndemna; a aținti, a bulbuca, a căsca, a holba, a mări, a privi cu încordare, a se uita țintă, a umfla, a zgâi (ochii).
Moară, substantiv
Sinonime:
ceas, ceasornic, colergang, gater, gură, joagăr, mașină de măcinat, meliță, morişcă, râșniță, stomac, ţintar, (familiar) ciufuială.
Stâlpit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
ațintit, fixat, împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit, înțepenit, neclintit, nemișcat, pironit, țeapăn, țintit, țintuit.
Nemişcat, adjectiv
Sinonime:
fix, imobil, inert, împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit, înțepenit, mort, neclintit, nedeplasat, neînsuflețit, pironit, rece, rigid, stabil, țeapăn, țintuit, (figurat) înghețat, (figurat) înțelenit, (învechit și popular) mărmurit, (învechit și regional) stâlpit, (învechit) neclătit, (popular) nesmintit, (popular) vârtos, (rar) nemișcător.
Stelat, adjectiv
Sinonime:
constelat, în formă de stea, înstelat, stelar, ţintat.
Balada, verb (franțuzism)
Sinonime:
a flana, a hoinări, a se plimba mult (fără scop, fără țintă), a vagabonda.
Pecetluire, substantiv
Sinonime:
fixare, fixat, imobilizare, înfierare, înțepenire, pecetluit, pironire, prindere, sigilare, sigilat, stigmatizare, ștampilare, țintuire; (figurat) confirmare, consfințire, întărire.
Sticlit, adjectiv
Sinonime:
ațintit, cu privirea fixă (și strălucitoare), fixat, pironit, țintit, țintuit, (învechit și regional) steclit.
Iarbă-de-curcă, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) fierea-pământului, fumăriță, potroacă, țintaură.
Iarbă-de-friguri, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) fierea-pământului, potroacă, traista-ciobanului, țintaură.
Legare, substantiv
Sinonime:
acostare, agasare, ancorare, arăcire, armonizare, atașare, bandajare, broșare, capturare, cartonare, cercuială, cercuire, cercuit, conectare, corelare, cuplare, enervare, ferecare, fixare, imobilizare, interrelaționare, îmbrobodire, încastrare, închegare, înfrățire, îngroșare, înhămare, înjugare, înnădire, înnodare, înțepenire, învârtoșare, legat, obligare, pansare, pansat, persecutare, plictisire, priponire, racordare, raportare, relație de prietenie, sâcâire, schingiuire, solidificare, strângere, strâns, supărare, suturare, torturare, țintuire, unire, zădărâre, (figurat) împiedicare, (figurat; învechit) întemnițare, (figurat; învechit) robie, (învechit) alegare, (învechit) anulare, (învechit) fermecare, (învechit) încleiere, (învechit) oprire, (învechit) priponeală, (legare de glie) înrobire, (popular) chezășire, (popular) interdicție, (popular) întărire, (popular) oblojire, (popular) oblojit, (rar) cartonaj, (rar) înnodătură, (regional) compactare.
Hoinăreală, substantiv
Sinonime:
baladare, călătorie fără țintă, colindare, cutreierare, flanare, golănie, haimanalâc, hoinărire, hoinărit, plimbare fără țintă, pribegie, pribegire, rătăcire, vagabondaj, vagabondare, (învechit) ștrengărie, (rar) aventurism, (rar) pușlamalâc, (regional) pușlanie.
Nemeri, verb (regional)
Sinonime:
a afla, a avea loc, a cădea de acord, a coincide, a concorda, a întâlni, a lovi la țintă, a lovi unde trebuie, a se petrece, a ținti, a veni din întâmplare, (învechit) a (se) înnimeri, (variantă) a (se) nimeri.
Pironire, substantiv
Sinonime:
ațintire, fixare, fixat, imobilizare, înțepenire, prindere, răstignire, țintuire, (rar) pecetluire, (regional) chinuire.
Ațintire, substantiv
Sinonime:
ațintit, pironire, țintire, (regional) ațintare, (regional) ațintat.
Țițivară, substantiv (regional)
Sinonime:
(ornitologie) cinteză, pițigoi; (variante) țânțăvar, țânțâvar, țânțivar, țâțâmvară, țițivar. Țițivară, interjecție (regional)
Sinonime:
(de obicei repetat) (variante) țâță-vară, țâțî-vară, țințavară, țințivar, țințivară, țiținvară.
Progadie, substantiv
Sinonime:
cimitir, (învechit și regional) progade, (regional) progradie, (regional) țințirim.
Colorimetru, substantiv
Sinonime:
tintometru, vinocolorimetru.
Floare-de-friguri, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) fierea-pământului, potroacă, țintaură.
Sosire, substantiv
Sinonime:
accedere, ajungere, ajuns, apariție, apropiere, arătare, arivaj, cuprindere, finiș, ivire, lovire, picare, potou, sosit, țintă, venire, venit, (figurat) coborâre, (figurat) naștere, (rar) strângere, (regional) ghelai, (regional) venită.
Potou, substantiv
Sinonime:
sosire, țintă.
Potrocuță, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) fierea-pământului, potroacă, potrocea, siminoc, țintaură.
Potrocea, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) fierea-pământului, potroacă, țintaură.
Lovitor, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
dăunător, izbitor, nefavorabil, (figurat) prejudiciabil. Lovitor, substantiv (regional)
Sinonime:
țintaș.
Cinteză-de-iarnă, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) (regional) cintiniță, ciță-împodobită, penci-pestriț, pinț-pestriț, țintiță.
Pasărea-inului, substantiv (regional)
Sinonime:
(ornitologie) inăriță, țintar, (regional) scăiecior.
