Amar, substantiv neutru Sinonime:
jale, necaz, tristeţe, suferinţă, chin.
Amar (amară), adjectiv Sinonime:
chinuitor, dureros, trist, cumplit; chinuit, necăjit, apăsat.
Amara, verb
Sinonime:
a ancora, a arima, a fixa, a imobiliza.
Amărăcios, adjectiv
Sinonime:
amar, amăriu, amărui, (regional) amăroi, (variantă) amârăcios.
Amărăciune, substantiv feminin Sinonime:
mâhnire, supărare, indispoziţie, tristeţe, necaz, amăreală, neplăcere, stare sufletească apăsătoare, gust amar.
Amărală, substantiv (regional)
Sinonime:
amăreală.
Amărăluță, substantiv
Sinonime:
(botanică) amăruță, buruiană amară.
Amarant, adjectiv
Sinonime:
roșu-violet, bordo, carmin, purpuriu.
Amarare, substantiv
Sinonime:
(marinărie) amaraj. Amărâre, substantiv
Sinonime:
amărăciune, gust amar.
Amărât (amărâtă), adjectiv Sinonime:
mâhnit, necăjit, trist, supărat, indispus; (figurat) uzat, ponosit, de aruncat, jerpelit, degradat, nenorocit, prăpădit, pârlit.
Amărătăciune, substantiv
Sinonime:
(botanică) amărăciune, uliendru-de-munte.
Amărâtor, adjectiv
Sinonime:
descurajator, (învechit și regional) amărâtoriu.
Amărătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
amărăciune, (învechit) amărâtură.
Amărea, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) amăruță, armurariu, scaiul-dracului.
Amăreală, substantiv
Sinonime:
amărăciune; (botanică) (livresc) poligală; (botanică) (regional) şopârliţă; (botanică) (regional) şerpăriţă, şerpânţă.
Amăreață, substantiv (învechit)
Sinonime:
amărăciune.
Amărel, adjectiv
Sinonime:
amărui, cam amar, puțin amar.
Amăreț, adjectiv
Sinonime:
măreț.
Amărî, verb Sinonime:
(figurat) a (se) supăra, a (se) necăji, a (se) întrista.
Amarina, verb
Sinonime:
a amariniza.
Amarnic (amarnică), adjectiv Sinonime:
neîndurat, grozav, straşnic, crunt, aprig, nestăpânit, intens, violent.
Amartiza, verb
Sinonime:
a coborî lent pe Marte.
Amăruță, substantiv
Sinonime:
(botanică) iarba-găii.
Abătut (abătută), adjectiv Sinonime:
descurajat, deznădăjduit, deprimat, demoralizat, amărât, mâhnit, descumpănit; melancolic, care nu este în apele lui, supărat.
Acri, verb Sinonime:
a (se) oţeți, a (se) acidula, a (se) înăcri, a (se) altera, a (se) strica, a (se) borşi, a (se) amărî.
Alean, substantiv neutru Sinonime:
dor, melancolie, nostalgie, suferinţă, amar, durere, necaz, supărare.
Asigura, verb
Sinonime:
a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.
Blazat (blazată), adjectiv Sinonime:
dezgustat, indiferent, plictisit; sceptic; dezamăgit; amărât, scârbit; dezabuzat.
Cătrăneală, substantiv feminin Sinonime:
cătrănire, cătrănitură; (figurat) supărare, amărăciune, necaz, tristeţe; (figurat) otravă, venin.
Cătrăni, verb Sinonime:
a unge, a îmbiba (cu catran), a înnegri; (figurat) a (se) supăra, a (se) amărî, a (se) necăji, a (se) învenina.
Cătrănit (cătrănită), adjectiv Sinonime:
de culoare închisă, tuciuriu, negru; (figurat) supărat, amărât, necăjit, trist, deprimat.
Creastă, substantiv feminin
Sinonime:
culme, pisc, vârf, creştet, coamă, muchie, spinare, sprânceană, (popular) culmiş; (botanică) (creasta-cocoşului) (regional) breabăn, ferigă, granat, laba-ursului, moţul-curcanului, pieptănariţă, rămurele, spilcuţă, talpa-gâştei, meloşel, opintic, tocmăgel, barba-caprei, burete-creţ, laba-mâţei, (învechit) amarantă; (anatomie) (creastă epidermică) creastă papilară; măsea, răvar.
Descurajat (descurajată), adjectiv
Sinonime:
abătut, deprimat, timorat, demoralizat, deznădăjduit, descumpănit, (figurat) demobilizat, amărât, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist, (popular) obidit, (învechit şi regional) scârbit, supărăcios, (învechit) dosădit, ponosit, pricăjit, (figurat) cătrănit, pleoştit, plouat.
Deziluzie, substantiv feminin Sinonime:
decepţie, dezamăgire, amărăciune.
Dezola, verb Sinonime:
a mâhni, a întrista, a descuraja, a amărî.
Durere, substantiv feminin
Sinonime:
algezie, algie, amărăciune, calvar, canon, caznă, chin, duioșie, încercare, întristare, jale, mâhnire, patimă, păs, pătimire, schingiuire, schingiuit, suferinţă, supliciu, telalgie, (figurat) povară, (învechit și popular) muncă, (învechit și popular) trudă, (învechit și regional) pătimită, (învechit și regional) scârbă, (învechit) dosadă, (învechit) duroare, (învechit) muncitorie, (învechit) pasiune, (învechit) pedeapsă, (învechit) pedepsitură, (învechit) rană, (învechit) răbdare, (învechit) schingi, (învechit) straste, (învechit) strădanie, (învechit) strânsoare, (învechit) suferire, (învechit) tortură, (învechit) tristeţe, (învechit) trudnicie, (Oltenia şi Muntenia) dor, (popular) aht, (popular) cercare, (popular) năpastă.
Elegiac (elegiacă), adjectiv Sinonime:
melancolic, trist, jalnic, tânguitor, dureros, îndurerat, întristat, amărât.
Fiere, substantiv feminin
Sinonime:
bilă, venin, veziculă biliară; (figurat) amărăciune, necaz, amar, răutate, supărare; (botanică) (fierea-pământului) potroacă, ţintaură, (regional) cintoaie, frigor, frigurică, genţiană, ghinţură, ghinţurea, potrocea, potrocuţă, scăunel, scânteiuţă, taulă, buruiană-de-friguri, (la plural) cocoșei-de-grădină, crucea-pământului, floare-de-friguri, fumărică-bășicoasă, iarbă-de-curcă, iarbă-de-friguri, (la plural) săfindei-de-câmp, crin de pădure; (fiere-de-urs) aloe.
Fiert (fiartă), adjectiv Sinonime:
clocotit, dat în clocot, fierbinte; (figurat) supărat, necăjit, amărât, mâhnit.
Grozav, adverb
Sinonime:
amarnic, extraordinar, extrem de, foarte, ieșit din comun, mult, sfâşietor, strașnic, tare, teribil.
Indispoziție, substantiv feminin
Sinonime:
agitație, amăreală, boală ușoară, deranjament, indigestie, indispunere, mahmureală, mâhnire, mocneală, neliniște, plictis, plictiseală, posomorală, posomoreală, proastă dispoziție, prodrom, racilă, răuț, supărare, surescitare, tensiune, urât, (fiziologie) ciclu, (fiziologie) menstruație, (fiziologie) period, (învechit și familiar) parapon, (învechit și popular) voie rea, (învechit) îndemână, (învechit) nedispozițiune, (învechit) stenahorie, (învechit) zaiflâc, (rar) mahmurie, (regional și familiar) pântecăraie, (regional) bănat, (regional) dălăceală, (regional) pioceală, (regional) pircoteală, (regional) terteleag, (variantă) (învechit) indispozițiune.
Întrista, verb Sinonime:
a se mâhni, a se posomorî, a (se) amărî, a (se) supăra.
Învenina, verb Sinonime:
a otrăvi, a infecta; a amărî, a supăra, a turbura; a întărâta, a aţâţa, a înrăi, a înfuria, a stârni.
Jale, substantiv feminin Sinonime:
tristeţe, mâhnire, amărăciune, durere, doliu.
Melancolic (melancolică), adjectiv
Sinonime:
abătut, amărât, deprimat, descurajat, dezolat, elegiac, îndurerat, întristat, mâhnit, posomorât, supărat, trist, (învechit) melanholicos.
Melancolie, substantiv feminin
Sinonime:
adinamie, alean, amărăciune, angoasă, astenie, atrabilă, depresie, deprimare, dezolare, duioșie, ipocondrie, ipohondrie, întristare, langoare, neurastenie, nostalgie, pesimism, supărare, tristeţe, (englezism) spleen, (învechit) melanholie.
Mâhnire, substantiv feminin
Sinonime:
amărăciune, apăsare, dezolare, îndurerare, întristare, necaz, posomoreală, supărare, tristeţe, (figurat) cătrănire, (figurat) rănire, (învechit și popular) obidire, (învechit și regional) scârbă, (învechit) mâhneală, (învechit) mâhniciune, (învechit) scârbie, (popular) obidă, (Transilvania, Moldova și Bucovina) bănat. Măhnire, substantiv (învechit)
Sinonime:
întristare, mâhnire.
Mâhnit (mâhnită), adjectiv
Sinonime:
abătut, amărât, dezolat, îndurerat, întristat, lovit în inimă, melancolic, trist, (învechit) mâhnițel.
Mohorî, verb
Sinonime:
a deveni trist, a se amărî, a se cătrăni, a se închide, a se încrunta, a se înnegri, a se înnegura, a se înnora, a se întrista, a se întuneca, a se mâhni, a se posomorî, a se scârbi, a se schimba în rău, a se strica, a colora în stacojiu, a deveni roșu-închis.
Mohorât (mohorâtă), adjectiv
Sinonime:
amărât, chiorâș, demoralizant, deprimant, descurajant, dezolant, dezolator, îmbufnat, închis, încruntat, înnegurat, înnorat, întristat, întunecat, întunecos, melancolic, neguros, noros, pâclos, plumbuit, plumburiu, posac, posomorât, roşu-închis, roșu-vânăt, stacojiu, sumbru, supărat, sur, trist, urât, (învechit) ponegrit, (popular) suriu, (învechit) mohurât; (sânge mohorât) antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.
Necăji, verb Sinonime:
a supăra, a amărî, a mânia, a înfuria, a mâhni, a întrista; (figurat) a face sânge rău, a sâcâi, a cicăli, a tachina, a şicana, a întărâta, a hârjoni; (reflexiv) a se enerva, a se înfuria, a se irita, a-şi ieşi din fire, a (-i) sări muştarul; (reflexiv) a-şi da osteneala, a se trudi, a se sili, a se osteni, a se căzni, a se strădui.
Necăjit (necăjită), adjectiv Sinonime:
supărat, amărât, mâhnit, întristat, trist; (figurat) sărac, lipsit, în mizerie.
Nemulțumi, verb
Sinonime:
a agasa, a amărî, a contraria, a indispune, a insatisface, a irita, a întrista, a mâhni, a necăji, a supăra, a vexa, (învechit) a neodihni, (variantă) (învechit) a nemulțămi.
Nemulțumit (nemulțumită), adjectiv
Sinonime:
amărât, contrariat, hirsut, indispus, insatisfăcut, mâhnit, mofluz, necăjit, neîmpăcat, neîndestulat, nesatisfăcut, supărat, ursuz, (învechit și regional) năsilnic, (învechit și regional) nemulțumitor, (învechit) cârtelnic, (învechit) neblagodarnic, (învechit) necontentăluit, (învechit, regional și familiar) paraponisit, (popular) cârtitor, (regional) coceriș, (variantă) (regional) nemulțămit.
Nevoie, substantiv feminin Sinonime:
trebuinţă, cerinţă, necesitate, nevoinţă; grijă, necaz, supărare, amărăciune, chin, lipsă, mizerie, sărăcie; (la plural) treburi, preocupări, afaceri; greutate, povară, dificultate, neajuns, încurcătură, neplăcere, bucluc.
Obidă, substantiv feminin
Sinonime:
afront, amărăciune, apăsare, asuprire, chin, ciudă, durere (sufletească), exploatare, furie, gelozie, inechitate, injurie, insultă, invidie, împilare, întristare, înverșunare, jale, jignire, mâhnire, mânie, năpăstuire, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, pică, pizmă, pornire, prigoană, prigonire, ranchiună, rușine, supărare, tristețe, umilință, umilire, urgisire, zbucium.
Ofticat (ofticată), adjectiv Sinonime:
tuberculos, ofticos, atacat, ftizic; amărât, chinuit, necăjit.
Oftică, substantiv feminin Sinonime:
tuberculoză, ftizie; necaz, amărăciune.
Otravă, substantiv feminin
Sinonime:
amărăciune, rău; acqua-toffana, venin.
Otrăvi, verb Sinonime:
a (se) intoxica, a (se) omorî, a ucide; a supăra, a necăji, a amărî, a învenina; a corupe, a perverti, a demoraliza.
Parapon, substantiv neutru (învechit)
Sinonime:
amărăciune, ciudă, gelozie, invidie, mâhnire, mânie, necaz, nemulțumire, neplăcere, pică, pizmă, plânset, pornire, ranchiună, supărare, tristețe.
Paraponisi, verb (învechit) Sinonime:
a se supăra, a se necăji, a se amărî, a se înciuda, a se mânia, a se înfuria.
Pierzanie, substantiv feminin
Sinonime:
amărăciune, catastrofă, corupție, decadență, decădere, decedare, deces, degradare (morală), depravare, desfrânare, desfrâu, desperare, destrăbălare, dezastru, dezmăț, dispariție, disperare, durere, imoralitate, jale, masacru, măcel, moarte, năruire, nenorocire, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzare, prăbușire, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, răposare, ruină, sfârșit, stingere, stricăciune, sucombare, suferință (mare), ucidere în masă, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putrefacție, (figurat) putreziciune, (învechit și figurat) putrejune, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) pieire, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (popular) avort, (rar) deșănțare, (regional) pieiște.
Pârlit (pârlită), adjectiv Sinonime:
ars, fript, prăjit, perpelit; bronzat, înnegrit; ofilit, veştejit, uscat; (figurat) sărac, necăjit, amărât, prăpădit; neinsprăvit, netrebnic.
Plictiseală, substantiv feminin Sinonime:
monotonie, urât, uniformitate, plictis, lasitudine, morozitate; neplăcere, necaz, supărare, nemulţumire, neajuns, amărăciune, impas.
Plouat (plouată), adjectiv
Sinonime:
muiat, ud, udat; (figurat) abătut, amărât, deprimat, descurajat, fără chef, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist.
Sărman (sărmană), adjectiv Sinonime:
sărac, lipsit, nevoiaş, fără mijloace, strâmtorat, împovărat, scăpătat; amărât, nenorocit, biet.
Scârbă, substantiv feminin
Sinonime:
amar, amărăciune, animozitate, antipatie, aversiune, ceartă, chin, ciudă, conflict, dezacord, dezbinare, dezgust, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, durere, dușmănie, faptă nedemnă, faptă urâtă, frică, furie, gâlceavă, gelozie, greaţă, grijă, groază, invidie, încercare, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, întristare, înverșunare, învrăjbire, litigiu, mâhnire, mânie, năpastă, necaz, neînțelegere, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, oroare, ostilitate, patimă, păs, pătimire, pică, pizmă, plictis, porcărie, pornire, ranchiună, repulsie, silă, spaimă, suferință (morală), supărare, teamă, temere, teroare, ticăloşie, tristețe, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie, (familiar) otreapă; (figurat) ființă dezgustătoare, om mârșav; (la plural) vorbe murdare, vorbe triviale, ocări, înjurături.
Supăra, verb Sinonime:
a se mâhni, a se necăji, a se amărî, a se întrista; a indispune, a jena; a se mânia, a se irita, a se înfuria.
Supărat (supărată), adjectiv Sinonime:
trist, abătut, mâhnit, amărât, indispus, necăjit.
Supărare, substantiv feminin Sinonime:
necaz, neplăcere, suferinţă; neajuns, nevoie, lipsă; greutate, povară, piedică, deranj, pagubă, stricăciune; întristare, mâhnire, amărăciune; iritare, mânie, pornire, furie.
Tânguire, substantiv feminin
Sinonime:
amărăciune, boceală, bocet, bocire, bocit, căinare, durere, geamăt, întristare, jale, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, mâhnire, necaz, pâră, plângere, plâns, pretenţie, protest, reclamație, scâncet, supărare, suspin, tânguială, tânguit, vaier, vaiet, văitare, văitat, văitătură, (învechit și regional) olălăire, (învechit) jalovanie, (învechit) obidire, (învechit) olecăire, (învechit) scâncitură, (popular) jelanie, (popular) jeluială, (popular) vai, (popular, familiar și depreciativ) văicăreală, (rar) scânceală, (regional) vaicăr, (regional) văierare, (regional) văierat.
Trist (tristă), adjectiv Sinonime:
abătut, amărât, mâhnit, melancolic, supărat; îndurerat, jalnic; (figurat) deprimant, dezolant, dureros.
Tristeţe, substantiv feminin Sinonime:
amărăciune, mâhnire, apăsare, regret.
Zdrobit (zdrobită), adjectiv Sinonime:
strivit, sfărâmat; distrus, nimicit, învins; copleşit, amărât, demoralizat; obosit, sleit, extenuat.
Armurar, substantiv
Sinonime:
(botanică) (prin Transilvania) amărea, spinul-Sfintei-Marii.
Călin, substantiv
Sinonime:
(arbust cu flori albe) (regional) amăruş.
Cătrănire, substantiv
Sinonime:
cătrăneală, gudronare, smolire; amărăciune, întristare, mâhnire, necaz, supărare, tristeţe.
Chilă, substantiv
Sinonime:
chil; (învechit) impozit; hernie, surpătură, vătămătură; om de nimic, amărât, prăpădit, sărman; (regional) boccea.
Dezabuzat, adjectiv
Sinonime:
(franțuzism) dezamăgit; amărât, scârbit, blazat.
Dosădit, adjectiv
Sinonime:
abătut, amărât, deprimat, descurajat, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist.
Dureros, adjectiv
Sinonime:
amar, insuportabil, intolerabil, întristător, nenorocit, trist, terebrant; (cu rol de adverb) cu durere, îndurerat.
Fixaţie, substantiv
Sinonime:
agrafaj, agrafare, amaraj, ancorare, crampon, fixaj; (la figurat) determinație, idee fixă.
Ponosit, adjectiv
Sinonime:
degradat, deteriorat, ros, stricat, tocit, uzat; abătut, amărât, deprimat, descurajat, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist.
Poligală, substantiv
Sinonime:
(botanică) amăreală, șopârliță, șerpăriță, șerpânță.
Șerpânţă, substantiv
Sinonime:
(botanică) amăreală, genţiană, ghinţură, şoaldină.
Seceruică, substantiv
Sinonime:
săbioară, săbiuță, seceră mică, secerea, secerățică; (botanică) amăreală, iarbă-lăptoasă.
Macaron, substantiv
Sinonime:
migdală amară, picromigdală.
Halal, interjecție
Sinonime:
(peiorativ) bravo! noroc!; (halal mie) ferice (de) mine!; (halal ție) ferice (de) tine!; (halal de) vai și amar de. Halal, substantiv (popular)
Sinonime:
binecuvântare, cadou, dar, fericire, har, mulțumire, noroc, plocon, recunoștință. Hălăl, substantiv (învechit)
Sinonime:
gealat, călău.
Scârbie, substantiv
Sinonime:
amărăciune, întristare, mâhnire, necaz, supărare, tristeţe.
Scârbi, verb
Sinonime:
a agasa, a (se) amărî, a (se) boci, a (se) căi, a (se) căina, a (se) cutremura, a deveni trist, a (se) dezgusta, a (se) enerva, a face să simtă scârbă, a fi cuprins de scârbă, a (se) indispune, a (se) irita, a (se) încrâncena, a (se) îndurera, a (se) înfiora, a (se) înfricoșa, a (se) înfuria, a (se) îngrețoșa, a (se) îngrozi, a (se) înspăimânta, a (se) întrista, a (se) jeli, a (se) jelui, a (se) lamenta, a (se) mâhni, a (se) mânia, a (se) necăji, a (se) plânge, a (se) plictisi, a (se) pocăi, a (se) posomorî, a produce scârbă, a regreta, a sâcâi, a simți scârbă, a (se) supăra, a (se) tângui, a tremura, a umple de scârbă, a (se) văicări, a (se) văita, a zgudui.
Supăros, adjectiv (regional)
Sinonime:
abătut, amărât, cătrănit, invidios, mâhnit, necăjit, supărăcios, susceptibil.
Obidire, substantiv
Sinonime:
amar, amărăciune, asuprire, boceală, bocire, bocit, căinare, chin, exploatare, împilare, întristare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, mâhnire, năpăstuire, necaz, nedreptățire, opresiune, oprimare, oropsire, persecutare, persecuție, plângere, plâns, prigoană, prigonire, suferință, supărare, tristețe, tânguială, tânguire, tânguit, urgisire, văitare, văitat, văitătură.
Bitter, substantiv
Sinonime:
lichior amar, (variantă) biter.
Obidos, adjectiv
Sinonime:
(învechit) amărât, îndurerat, mâhnit, necăjit, sensibil.
Înveninat, adjectiv
Sinonime:
contaminat, infectat, otrăvit, veninos; (figurat) amărât, ostil, plin de răutate, plin de ură.
Paraponisit, adjectiv
Sinonime:
(învechit și familiar) amărât, dezamăgit, necăjit, nemulțumit, plin de necaz, supărat.
Zgulaș, adjectiv (regional)
Sinonime:
abătut, amărât, trist.
Potroci, verb (regional)
Sinonime:
a deveni amar, a face să dispară, a pune prea multă sare, a săra peste măsură.
Mâhniciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
amărăciune, întristare, mâhnire, necaz, supărare, tristețe. Măhniciune, substantiv (desuet)
Sinonime:
mâhnire.
Picromigdală, substantiv
Sinonime:
migdală amară, (învechit) macaron, (variantă) pricomigdală.
Dezabuzare, substantiv
Sinonime:
amărăciune, dezamăgire, deziluzionare, (învechit) dezabuzemânt, (variantă) desabuzare.
Bolard, substantiv
Sinonime:
stâlp de amaraj.
Șerpariţă, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) amăreală, mama-pădurii, răculeț, șoaldină, (variantă) şerpăriţă, (variantă) şerperiţă.
Crășcanie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
amărăciune, greutate, nevoie.
Supăralnic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
abătut, amărât, cătrănit, supărat, supărăcios, supărător, (regional) ursuz, (variantă) supărelnic.
Iarba-găii, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) amăruță.
Ciumărât, adjectiv
Sinonime:
acru, amărui, ciumăros; (învechit) mânios.
Hrenui, verb (regional)
Sinonime:
a amărî, a supăra.
Mărat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
amărât, nenorocit, sărac, sărman, (Banat) mărac.
Muiaj, substantiv
Sinonime:
amaraj, amarare, ambosaj, ambosare, ancoraj, loc de ancorare.
Ambosa, verb
Sinonime:
a amara.
Arimaj, substantiv
Sinonime:
amaraj, amarare, arimare, încărcare.
Mâhneală, substantiv (învechit)
Sinonime:
amărăciune, întristare, mâhnire, necaz, supărare, tristețe, (învechit) mâhneciune, (învechit) mâhniciune.
Amănunțitor, adjectiv
Sinonime:
friabil, sfărâmabil, sfărâmicios, (variantă) amărunțitor.
Spălăcioasă, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) amărăciune, bătătorniță, cel-perit, cruciuliță, cruguliță, petimbroasă.
