Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Scădere
Scădere, substantiv feminin
Sinonime: reducere, micşorare, diminuare, împuţinare, coborâre, descreştere, slăbire; neajuns, defect, cusur, lipsă, deficiență.  

Bonificaţie
Bonificaţie, substantiv feminin
Sinonime: bonificare, rabat, reducere, scădere, scăzământ; premiere, compensaţie; bonus, gratificaţie, onorariu, comision; recompensă, răsplată.  
Declin
Declin, substantiv neutru
Sinonime: regres, decădere, degradare; apus, asfinţire, asfinţit, crepuscul; scăpătare, decadenţă, (învechit) descreştere, scădenie, scădere.  
Defect
Defect, substantiv neutru
Sinonime: lipsă, scădere, imperfecţiune, viciu, neajuns, meteahnă, cusur, beteşug, racilă, hibă, păcat; deranjament, stricăciune.

Defect, adjectiv
Sinonime: defectat, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit.  
Deficienţă
Deficienţă, substantiv feminin
Sinonime: carenţă, cusur, debilitate, defect, defectuozitate, deficit, feblețe, fragilitate, greșeală, imperfecțiune, indigență, insuficienţă, lacună, lichea, lipsă, meteahnă, neajuns, nedesăvârșire, păcat, penurie, racilă, răutate, scădere, slăbiciune, tară, teahnă, viciu, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea.  
Greşeală
Greşeală, substantiv feminin
Sinonime: abatere, cusur, defect, deficienţă, eroare, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, rătăcire, scădere, scrânteală, slăbiciune, viciu, vină, vinovăţie, (învechit) greșală, (regional) greșa, (regional) grișea.  
Hibă
Hibă, substantiv feminin (popular)
Sinonime: cusur, defect, deficienţă, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, nevoie, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.  
Imperfecţiune
Imperfecţiune, substantiv feminin
Sinonime: defect, cusur, scădere, neajuns, lipsă.  
Lichea
Lichea, substantiv feminin
Sinonime: cusur, defect, deficiență, derbedeu, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lepădătură, lipsă, meteahnă, mizerabil, neajuns, netrebnic, om de nimic, păcat, pungaș, pușlama, scădere, scârnăvie, secătură, slăbiciune, șmecher, ticălos, viciu, (argou) sichimea, (familiar) cutră, (familiar) marțafoi, (figurat) căzătură, (figurat) otreapă, (figurat) zdreanță, (învechit și regional) pujlău, (învechit) ștrengar, (Moldova) nandralău, (Moldova) poghibală, (popular și familiar) cioflingar, (regional) orbete, (regional) oșiștie, (regional) postoroncă, (regional) pujlă, (regional, figurat) loază, (Transilvania și Maramureș) techergheu.  
Lipsă
Lipsă, substantiv feminin
Sinonime: absenţă, inexistenţă; imperfecţiune, defect, lacună, scădere, omisiune, scăpare, carenţă; nevoie, sărăcie, neajunsuri, privaţiune, mizerie.  
Meteahnă
Meteahnă, substantiv feminin
Sinonime: defect, cusur, lipsă, slăbiciune, beteşug, imperfecţiune, neajuns, scădere, greşeală, păcat, hibă; (figurat) patimă, pasiune; suferinţă.  
Moarte
Moarte, substantiv feminin
Sinonime: asasinat, crăpare, crimă, decedare, deces, dispariţie, epidemie, eutanasie, exitus, expiere, extincție, homicid, molimă, mortalitate, obștescul sfârșit, omor, omorâre, omucidere, pieire, prăpădire, răposare, răposat, repaus, repauzare, sfârșit, somnul de veci, stingere, sucombare, ucidere, (argou) mierleală, (argou) mierlire, (argou) verdeș, (figurat) adormire, (figurat) mormânt, (învechit și popular) săvârșire, (învechit) deșugubină, (învechit) murire, (învechit) murte, (învechit) omucid, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) sângi, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (învechit) ucigătură, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.  
Neajuns
Neajuns, substantiv neutru
Sinonime: calic, cusur, defect, deficienţă, dezagrement, dezavantaj, dificultate, greutate, imperfecţiune, inconvenient, insuficienţă, lipsă, meteahnă, necaz, necăjit, nemulţumire, neplăcere, nevoiaş, piedică, sărac, sărman, scădere, șicană, vicisitudine.

Neajuns, adjectiv
Sinonime: calic, incomparabil, inconfundabil, inegalabil, inimitabil, neasemănat, neasemuit, necăjit, necomparabil, neegalabil, neîntrecut, nevoiaş, sărac, sărman, unic.  
Păcat
Păcat, substantiv neutru
Sinonime: vinovăţie, vină; rătăcire, abatere, greşeală; defect, cusur, meteahnă, viciu, slăbiciune, lipsă, scădere, imperfecţiune, neajuns.  
Rabat
Rabat, substantiv neutru
Sinonime: reducere, scădere, bonificaţie, remiză.  
Scăzământ
Scăzământ, substantiv neutru
Sinonime: reducere, scădere, micşorare, lipsă, pierdere.  
Slăbiciune
Slăbiciune, substantiv feminin
Sinonime: sfârşeală, epuizare, vlăguială; defect, scădere, lipsă, carenţă, viciu, deficienţă; afecţiune, înclinaţie, pornire, aplecare.  
Stricăciune
Stricăciune, substantiv feminin
Sinonime: avarie, corupție, daună, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, deteriorare, dezmăț, hernie, imoralitate, lepră, lezare, pagubă, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierdere, pierzanie, pierzare, prejudiciu, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putreziciune, (învechit și popular) pricaz, (învechit și regional) smintă, (învechit și regional) sminteală, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) scădere, (învechit) stricare, (învechit) stricătură, (învechit) vătămătură, (învechit, figurat) putrejune, (popular) vătămare, (prin Banat) ștetă, (rar) deșănțare, (rar, figurat) putrefacție.  
Ponos (ponoase)
Ponos (ponoase), substantiv neutru
Sinonime: abatere, belea, bucluc, consecință neplăcută, culpabilitate, culpă, cusur, dandana, defect, deficienţă, dezonoare, eroare, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, încurcătură, lacună, lipsă, meteahnă, năpastă, neajuns, necaz, necinste, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, nume, pacoste, păcat, plângere, pocinog, poreclă, rău, reclamație, rușine, scădere, slăbiciune, supărare, supranume, viciu, vină, vinovăție; (a trage ponoasele) a suferi consecințele nefaste ale unei acțiuni.  
Atenuare
Atenuare, substantiv
Sinonime: calmare, descreştere, diminuare, domolire, micşorare, potolire, reducere, scădere, slăbire, temperare.  
Coborâre
Coborâre, substantiv
Sinonime: coborâş, scoborâre, scoborâş, scoborât; descindere, scoborâre; lăsare; scădere; sosire, venire.  
Compresiune
Compresiune, substantiv
Sinonime: comprimare, compactare, depreciere, devalorizare, diminuare, reducere, contracție, scădere, scurtare.  
Decedare
Decedare, substantiv
Sinonime: decedat, deces, dispariție, exitus, extincție, încetare din viață, moarte, pieire, prăpădire, răposare, repauzare, sfârșit, stingere, sucombare, (argou) mierleală, (argou) mierlire, (argou) verdeș, (ironic) crăpare, (învechit și popular) săvârșire, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (limbajul bisericesc) repaus, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.  
Decrescendo
Decrescendo, adverb
Sinonime: (muzică) diminuendo, în scădere.  
Descendent
Descendent, adjectiv
Sinonime: coborâtor, în coborâre, în scădere, diminuant.

Descendent, substantiv
Sinonime: urmaş, (la plural) posteritate, moștenitor, rejeton.  
Descreştere
Descreştere, substantiv
Sinonime: micşorare, reducere, scădere, atenuare; decadenţă, decădere, declin, regres.  
Diminuare
Diminuare, substantiv
Sinonime: reducere, micşorare, uşurare, atenuare, scădere.  
Madea
Madea, substantiv
Sinonime: afacere, bir, categorie, chestiune, chip, cusur, dar, dare, defect, deficienţă, dijmă, fel, gen, imperfecţiune, impozit, insuficienţă, lacună, lipsă, lucru, materie, meteahnă, nărav, neajuns, neam, (figurat) om fără caracter, (figurat) om neserios, patimă, păcat, poveste, pricină, problemă, scădere, slăbiciune, socoteală, soi, sort, specie, subiect, tip, treabă, varietate, viciu, zeciuială.  
Nedesăvârşire
Nedesăvârşire, substantiv
Sinonime: cusur, defect, deficienţă, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.  
Inferioritate
Inferioritate, substantiv
Sinonime: dezavantaj, handicap, scădere, slăbiciune.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!