Menu
Dictionar de sinonime
Nor de cuvinte
Populare
Recente
Generator de anagrame
Romana
Romana Extinsa
Dictionar de paronime
Generator extins de paronime
Abonare la poșta electronică și contact
Cui
Cui,
substantiv
Sinonime
:
(învechit)
găvozd;
(cui
cilindric)
ştift;
(cui
de
siguranţă)
splint;
(cui
spintecat)
splint;
ciocâlteu;
colţ,
fuscel,
ic,
măsea,
pană,
spiţă,
treaptă,
ţintă.
Cuib
Cuib,
substantiv
Sinonime
:
vizuină,
cuibar;
(agricultură)
muşuroi;
maia,
adăpost,
aşezare,
casă,
cămin,
domiciliu,
locuinţă,
sălaş.
Cuibar
Cuibar,
substantiv
Sinonime
:
cuib,
(figurat)
culcuș,
sălaș,
locuință.
Cuibări
Cuibări,
verb
Sinonime
:
a
se
ghemui;
a
se
adăposti,
a
se
aciua,
a
se
pripăşi.
Cuibuleţ
Cuibuleţ,
substantiv
Sinonime
:
cuibuşor.
Cuibuşor
Cuibuşor,
substantiv
Sinonime
:
cuibuleţ;
(plural)
trânji.
Cuină
Cuină,
substantiv
Sinonime
:
cuhnie,
bucătărie.
Cuirasă
Cuirasă,
substantiv
Sinonime
:
armură,
blindaj,
platoşă,
scut,
(antichitate)
scuamata,
(învechit)
chiurasă,
(învechit)
plașcă,
(livresc)
lorică.
Cuirasa (cuirasez)
Cuirasa
(cuirasez),
verb
Sinonime
:
a
îmbrăca
cu
o
cuirasă,
a
prevedea
cu
o
cuirasă,
a
proteja
cu
o
cuirasă;
a
arma,
a
blinda,
a
fortifica,
a
înarma,
a
întări,
a
oțeli,
a
ranforsa.
Cuirasare
Cuirasare,
substantiv
Sinonime
:
cuirasat,
(figurat)
întărire.
Cuirasat
Cuirasat,
substantiv
Sinonime
:
cuirasare;
(marină)
navă
de
linie,
(variantă)
chiurasat.
Cuirasat,
adjectiv
Sinonime
:
blindat,
cu
cuirasă,
(variantă)
chiurasat.
Cuirasier
Cuirasier,
substantiv
Sinonime
:
(istorie)
cavaler,
cavalerist,
călăreț,
dragon,
soldat
(din
cavalerie),
(învechit)
gebegiu,
(învechit)
panțâr,
(învechit)
panțir,
(variantă)
chiurasier.
Cuişoare
Cuişoare,
substantiv
la
plural
Sinonime
:
(botanică)
(regional)
scaunul-lui-Dumnezeu;
cuişoriţă,
garoafă,
garoafă
de
câmp,
garoafă
sălbatică,
garofiţă.
Cuişor
Cuişor,
substantiv
Sinonime
:
cui
(mic),
cuișoară,
cuiuţ,
piuneză,
(învechit)
broșă,
(învechit)
cataramă,
(învechit;
la
cataramă)
dinte.
Cuișoraș
Cuișoraș,
substantiv
(regional)
Sinonime
:
(botanică)
garoafă.
Cuişoriţă
Cuişoriţă,
substantiv
Sinonime
:
(botanică)
(regional)
(la
plural)
cuişoare,
ridichioară,
rocoţel;
răcovină.
Cuiungiu
Cuiungiu,
substantiv
Sinonime
:
aurar.
Cuiuţ
Cuiuţ,
substantiv
Sinonime
:
cuişor.
Acuza
Acuza,
verb
Sinonime
:
a
învinui,
a
învinovăţi,
a
recrimina,
a
incrimina,
a
pune
ceva
pe
seama
cuiva,
a
ataca,
a
critica,
a
imputa,
a
inculpa,
a
taxa.
Acuză,
substantiv
Sinonime
:
acuzare,
acuzație,
învinovățire,
învinuire.
Aparţine
Aparţine,
verb
Sinonime
:
a
ţine
de
(ceva,
cineva),
a
fi
al
cuiva,
a
se
cuveni
cuiva.
Apela
Apela,
verb
Sinonime
:
a
telefona;
a
cere,
a
adjura,
a
invoca,
a
solicita;
a
se
adresa
cuiva,
a
recurge
la
(ceva),
a
se
folosi
de
(ceva
sau
cineva).
Bijutier
Bijutier,
substantiv
masculin
Sinonime
:
aurar,
giuvaergiu,
giuvaiergiu,
(argotic)
ghiular,
(învechit
și
regional)
zaraf,
(învechit)
saidecar,
(regional)
argintar,
(turcism
învechit)
cuiungiu.
Cinsti
Cinsti,
verb
Sinonime
:
a
respecta,
a
stima,
a
preţui,
a
manifesta
consideraţie,
a
onora;
(familiar)
a
da
un
cadou,
a
dărui,
a
da
bacșiş,
a
mitui;
a
închina
(un
pahar),
a
bea
în
onoarea
cuiva.
Coastă
Coastă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
dungă,
latură,
parte;
flanc;
pantă,
povârniş;
ţărm,
mal,
chei;
chingă,
cocârlă,
crivac;
(coasta-dracului)
sparanghel;
(coasta-vrăjmaşului)
sparanghel;
(expresie)
(e
slab
de-i
poți
număra
coastele)
e
foarte
slab;
(expresie)
(a
pune
cuiva
sula
în
coastă)
a
obliga
pe
cineva
să
facă
un
lucru
neplăcut;
(locuțiune
adverbială)
(pe
o
coastă)
pe
o
parte,
într-o
dungă.
Colţ
Colţ,
substantiv
Sinonime
:
bucată,
fărâmă;
loc
retras,
refugiu,
ascunziş,
cotlon,
ungher,
unghi,
(regional)
corn,
cot,
(Oltenia
şi
Transilvania)
ungheţ;
extremitate;
(colţul
gurii)
comisură;
canin,
dinte,
măsea,
zimţ;
ţintă,
(regional)
cui;
(botanică)
(colţul-babei)
(regional)
păducheriţă,
păducherniţă,
păduchele-calului,
păduchele-elefantului.
Face
Face,
verb
Sinonime
:
a
(se)
produce,
a
lucra,
a
alcătui,
a
realiza,
a
construi,
a
zidi,
a
ridica,
a
genera,
a
procrea,
a
stabili,
a
institui,
a
întocmi,
a
elabora,
a
îndeplini,
a
efectua,
a
înfăptui,
a
crea,
a
izvorî,
a
da
formă,
a
dura,
a
edifica,
a
plăsmui,
a
imagina,
a
scrie,
a
picta,
a
naște,
a
da
viață,
a
aduce
pe
lume,
a
rodi,
a
da
roade,
a
provoca,
a
transforma,
a
(se)
preface,
a
deveni,
a
însuma,
a
valora,
a
petrece,
a
parcurge
un
interval
de
timp,
a
săvârși,
a
făptui,
a
comite,
a
executa,
a
practica,
a
exercita,
a
se
ocupa
cu
ceva,
a
se
afla,
a
se
găsi,
a
pregăti,
a
aranja,
a
curăța,
a
aprinde,
a
găti,
a
împărți
cărțile
de
joc,
a
proceda,
a
se
comporta,
a
se
descurca,
a
introduce,
a
ține,
a
organiza,
a
vorbi,
a
rosti,
a
vrăji,
a
fermeca,
a
pricinui,
a
cauza,
a
se
îndrepta,
a
o
lua
spre,
a
ajunge,
a
se
preschimba,
a
se
ivi,
a
crește,
a
se
forma,
a
se
arăta,
a
părea,
a
da
impresia,
a
se
abate,
a
se
îndepărta,
a
dobândi,
a
căpăta,
a-și
căuta,
a
i-o
plăti
cuiva,
a
se
răzbuna.
Fugi
Fugi,
verb
Sinonime
:
a
alerga,
a
curge,
a
dezerta,
a
dispărea,
a
evada,
a
evita,
a
goni,
a
merge
în
fugă,
a
o
întinde,
a
o
lua
la
goană,
a
o
șterge,
a
o
tuli,
a
ocoli,
a
scăpa
(din),
a
se
căra,
a
se
eschiva,
a
se
feri,
a
se
mătrăși,
a
se
mişca
repede,
a
se
perinda,
a
se
refugia,
a
se
scurge
(rapid),
a
se
sustrage,
a
trece
prin
faţa
ochilor,
a
trece
(repede),
(Bucovina)
a
scopci,
(despre
anumite
lichide)
a
da
în
foc,
(familiar)
a
se
cărăbăni,
(învechit
și
regional)
a
cure,
(popular)
a
lipsi,
(regional)
a
(se)
încura;
(locuţiune)
(a
fugi
în
lume)
a
pleca
de
acasă;
(locuţiune)
(a
fugi
printre
degete)
a-i
aluneca
cuiva
ceva
din
mână,
(figurat)
a
nu
se
lăsa
prins.
Fugi,
interjecție
Sinonime
:
pleacă,
(popular)
tiva,
(prin
nord-estul
Olteniei)
tiutiu;
(locuţiune)
(fugi
de-aici!)
pleacă!
nu
mai
spune!;
(locuţiune)
(fugi
de-acolo!)
da`
de
unde!
nici
gând
să
fie
așa!
Ghint
Ghint,
substantiv
neutru
Sinonime
:
cui,
nit,
piron;
filet,
ghivent.
Greşi
Greşi,
verb
Sinonime
:
a
cădea
în
păcat,
a
comite
o
greșeală,
a
comite
un
păcat,
a
confunda,
a
da
greş,
a
executa
ceva
greșit,
a
face
cuiva
un
rău,
a
face
o
faptă
rea,
a
face
rău,
a
greși,
a
încurca,
a
lua
un
lucru
drept
altul,
a
nu
nimeri
ținta,
a
păcătui,
a
rătăci,
a
se
abate
de
la
regulile
de
conduită,
a
se
face
vinovat,
a
se
înşela,
a
vătăma.
Încuiba
Încuiba,
verb
Sinonime
:
a
se
oploşi,
a
se
aşeza,
a
se
cuibări,
a
se
aciua.
Website, versiune pentru PC:
http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic:
https://dicti0nar.ro/
Miniplanetarism
Cutnie
Prefigura
Cui
Perseverenţă
Pasiv
Potic
Primului
Bazic
Lax
Praf
Atac
învechit
Felicea
Adaptat
Permeabilă
Homo
Curcan
Abrazivă
Peristiluri
Elice
Cenzurat
Colant
Inestimabil
împreuna
Nevolnicii
Granițelor
Veteran
Michiduţă
Stârnit
Dibace
Licvidație
Pieritură
Pension
Pieton
Bumbăceală
Substantiv
Deziluzionare
Hârtiuţă
Hăci
Egumenie
Periodică
Pozitiv
Rejanță
Ecarteu
Muslim
Cultură
Plasa
Meriu
Chiabuc
Lactoferment
Periodic
Treptelnicește
Roibă
Stepă
Perimată
Pocoli
Liude
Confundare
Date
Prolog
Forța
Augmentabil
Potal
Broșor
Iar
Dantelărie
Logic
înzestrat
Potol
Vexație
Perfectă
începătornic
Oierit
Coada-calului
Culpă
Preţ
Stil
Bonzar-negru
Pomi
Speţă
Beneficiu
Turicioară
Filtru
Fundament
Ocniţă
Operă
Neevaluabil
Trianglu
Rontgenterapie
Gata
Categorematic
Vilegiaturist
Paludeene
Tău
Învedera
Harpă
Inocenţă
Sictireală
Sentimental
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
Reduceri online!