Astru, substantiv masculin Sinonime:
stea, planetă, corp ceresc; asteroid, cometă, meteor.
Astruca, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a (se) acoperi, a (se) înfășura, a (se) înveli, a îngropa, a înhuma, a înmormânta, a se azvârli (pe cal), a se culca.
Astrucământ, substantiv (regional)
Sinonime:
acoperământ, acoperiș, înveliș, învelitoare, (regional) astrucătoare, (regional) astrucuș.
Astrucare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
azvârlire (pe cal), culcare, îngropare, îngropat, înhumare, înmormântare, învelire, (învechit și regional) astrucat, (popular) îngropăciune, (regional) mormântare.
Astrucat, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
acoperit, culcat, înmormântat, învelit, (rar) azvârlit. Astrucat, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
acoperire, învelire, învelit, (învechit și regional) astrucare.
Astrucătoare, substantiv (regional)
Sinonime:
acoperământ.
Astrucuș, substantiv (regional)
Sinonime:
acoperământ, acoperiș, înveliș, învelitoare, (regional) astrucământ, (regional) astrucătoare.
Astrunca, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a (se) astruca.
Astrupa, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a (se) astruca.
Corp, substantiv neutru
Sinonime:
anatomie, cadavru, carne, conţinut, cuprins, element, lucru, materie, mort, obiect, organism, persoană, substanţă chimică, substanţă, suflet, trunchi, trup; asociație, colectivitate, comunitate, fraternitate, corporatie, grup; (corp compus) combinaţie; (corp simplu) element; (corp vitros) umoare vitroasă; (corp ceresc) astru; corpus; (expresie) (corp la corp) față în față, pieptiș, deschis, în luptă dreaptă, (prin extensie) înverșunat, aprig; (corp de balet) companie de dans.
Îngropa, verb
Sinonime:
a înmormânta, a înhuma, a băga în pământ, (regional) a astruca; (figurat) a se retrage, a se însingura, a fugi de lume, a se izola, a se exila.
Înhuma, verb Sinonime:
a înmormânta, a îngropa, a pune în pământ, (regional) a astruca.
Înmormânta, verb Sinonime:
a îngropa, a pune în mormânt, a înhuma, (regional) a astruca; (figurat) a da uitării, a trece sub tăcere.
Planetă, substantiv feminin Sinonime:
stea, astru; prezicere, horoscop.
Satelit, substantiv masculin
Sinonime:
astru, astronavă, rachetă, planetă; (prin extindere) anexă, dependință, sucursală; (figurat) acolit, subordonat.
Stea, substantiv feminin Sinonime:
astru, planetă; vedetă, celebritate, star; destin, soartă, noroc, ursită.
Acoperiş, substantiv
Sinonime:
acoperământ, înveliş, învelitoare, (învechit şi popular) coperiş, (învechit şi regional) pocriş, (regional) haizaş, (prin Banat) astrucământ, (prin Oltenia) astrucuş.
Asteroid, substantiv
Sinonime:
(astronomie) aerolit, astru, bolid, meteor, meteorit, planetă minoră, planetoid, stea căzătoare.
Cometă, substantiv
Sinonime:
(astronomie) aerolit, astru, bolid, meteor, novă, stea; stea cu coadă, (popular) stea comată, stea cu coamă.
Învelitoare, substantiv
Sinonime:
acoperământ, acoperiș, acoperitoare, cergă, copertă, cuvertură, față, îmbrăcăminte, înveliș, ogheal, pătură, poneavă, procov, procoviță, scoarță, strai, țoală, țol, velință, (învechit și popular) coperiș, (învechit) învelitură, (învechit și regional) pocriș, (învechit și regional) tartaj, (popular) plocat, (prin Banat) astrucământ, (prin Moldova și Bucovina) prostire, (prin Oltenia) astrucuș, (regional) haizaș, (regional) lăicer, (regional) tablă, (Transilvania) verincă, (variantă) învălitoare.
Înmormântare, substantiv
Sinonime:
cremațiune, incinerare, îngropare, îngropat, înhumare, (învechit și popular) petrecanie, (învechit și popular) petrecere, (învechit și regional) astrucare, (învechit) pogrebanie, (la plural) funeralii, (livresc) inhumație, (livresc) sepultură, (popular) îngropăciune, (popular) prohod.
Îngrupăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
îngropare, îngropat, înhumare, înmormântare, jale, (argotic) plictiseală, (învechit și regional) astrucare, (învechit) îngropătură, (învechit) îngrupătură, (învechit) îngrupăturie, (popular) îngropăciune, (regional) mormântare.
Asturca, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a (se) astruca.
Azdruca, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a (se) astruca.
Asturcan, adjectiv (învechit)
Sinonime:
(despre cai) persan, (variantă) astrucan, (variantă) asturcon.
