Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Vrăjit (vrăjită)
Vrăjit (vrăjită), adjectiv
Sinonime: fermecat, plin de farmec, încântător, fermecător.  
Vrăjitor
Vrăjitor, substantiv
Sinonime: alchimist, aruspice, astrolog, augur, cartomancian, chiromant, clarvăzător, divinator, exorcist, fachir, fetișist, invocator, mag, magician, medium, necromant, preot, profet, șaman, șarlatan, taumaturg, vaticinator, vindecător, vizionar, (învechit) vâlfă; (popular) descântător, fermecător, vraci; (regional) farmazon, (Transilvania) șișcoi.  

Astrolog
Astrolog, substantiv masculin
Sinonime: astronom, cititor în stele, mag, magician, vrăjitor, (învechit) matematic, (învechit) stelar, (popular) filozof, (popular) solomonar, (popular) zodier.  
Boscoană
Boscoană, substantiv feminin (regional)
Sinonime: farmec, făcătură, vrajă, vrăjitorie, magie, descântec, (popular) bolmoajă.  
Buburuză
Buburuză, substantiv feminin
Sinonime: (entomologie) (regional) mămăruță, măriuţă, gărgăriţă, gândăcel (cu şapte puncte roşii); boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, vaca-Domnului, (regional) cucuşor, găinuşă, mărgărit, mărgărită, mărgăriţă, mărie, paparugă, păpăruie, păpăruţă, păpăruză, vrăjitoare, boul-popii, găina-lui-Dumnezeu, măria-popii, puica-popii, puiculiţa-popii, vaca-lui-Dumnezeu.  
Cabală
Cabală, substantiv feminin
Sinonime: uneltire, intrigă, aranjament, complot, conjuraţie, conspiraţie, maşinaţie; magie, spiritism, făcătură, vrăjitorie.  
Fapt
Fapt, substantiv neutru
Sinonime: întâmplare, eveniment, acţiune, faptă, act, caz, fenomen; (popular) vrajă, farmec, descântec, magie, scarlatină, vrăjitorie.  
Făcut
Făcut, substantiv neutru
Sinonime: farmec, făcătură, fermecătură, vrajă, blestem, destin, soartă, ursită, fatalitate, confecţionare, gătit, descântec, magie, menire, noroc, predestinare, vrăjitorie, zodie.  
Fermecătură
Fermecătură, substantiv feminin
Sinonime: fermecătorie, descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  
Iluzionist (iluzionistă)
Iluzionist (iluzionistă), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: scamator, vrăjitor, magician.  
Legătură
Legătură, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.  
Mag
Mag, substantiv masculin
Sinonime: astrolog, filozof, învățat, magician, scamator, vrăjitor; (biserică) (învechit) vâlfă, rege din Orient; (figurat) sol, vestitor; magnetofon.  
Magic (magică)
Magic (magică), adjectiv
Sinonime: vrăjit, fermecat, vrăjitoresc, năzdrăvan; (figurat) fermecător, fascinant, feeric, încântător, vrăjitor, miraculos.  
Magician
Magician, substantiv masculin
Sinonime: vrăjitor; (popular) solomonar; scamator, iluzionist.  
Magie
Magie, substantiv feminin
Sinonime: vrăjitorie, vrajă; (popular) solomonie, farmece, fermecătură, fermecătorie; (figurat) farmec, captivare, fascinaţie, încântare.  
Măiestrie
Măiestrie, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aparat ingenios, artă, complot, conjurație, conspirație, creație (artistică), dar, descântec, dexteritate, dibăcie, farmec, favoare, grație, har, ingeniozitate, instrument, intrigă, inventivitate, iscusinţă, îndemânare, lucrare, magie, mașinație, meserie, meşteşug, operă, pricepere, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, truc, unealtă, uneltire, viclenie, vicleșug, virtuozitate, vrajă, vrăjitorie.  
Mângâietor (mângâietoare)
Mângâietor (mângâietoare), adjectiv
Sinonime: afectuos, alinător, alintător, amăgitor, consolator, desfătător, dezmierdat, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, fermecător, iubitor, încântător, încurajator, măgulitor, plăcut, tandru, vrăjitor, (figurat) cald, (învechit și regional) mângâitor, (învechit) mângâios, (rar) consolant, (variantă) măngăitor, (variantă) măngănietoriu, (variantă) măngâietor, (variantă) mângăietor, (variantă) mângăitor.  
Năzdrăvan (năzdrăvană)
Năzdrăvan (năzdrăvană), adjectiv
Sinonime: ciudat, fermecat, magic, vrăjitoresc; hazliu, glumeţ, poznaş, spiritual, vesel, ghiduş, mucalit.  
Solomonar
Solomonar, substantiv masculin
Sinonime: vrăjitor, mag.  
Solomonie
Solomonie, substantiv feminin
Sinonime: vrăjitorie, farmec; vicleşug, şiretlic.  
Strigoaică
Strigoaică, substantiv feminin
Sinonime: strigoaie, vrăjitoare.  
Şişcă
Şişcă, substantiv feminin (regional)
Sinonime: vrăjitoare, iele, fantomă.  
Vraci
Vraci, substantiv masculin (popular)
Sinonime: doctor, medic, tămăduitor, vrăjitor.  
Vrajă
Vrajă, substantiv feminin
Sinonime: farmece, vrăjitorie, descântec; farmec, încântare, desfătare.  
Obrocit (obrocită)
Obrocit (obrocită), adjectiv
Sinonime: vrăjit, fermecat.  
Incantație (incantații)
Incantație (incantații), substantiv feminin
Sinonime: magie, vrajă, vrăjitorie.  
Cotoroanţă
Cotoroanţă, substantiv
Sinonime: baborniţă, hoaşcă, zgripţuroaică, (regional) hoancă, hoanghină, (Moldova) cotoarbă, babă, vrăjitoare, (figurat) hârcă.  
Descântător
Descântător, substantiv
Sinonime: vrăjitor.  
Descântătură
Descântătură, substantiv
Sinonime: descântare, descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  
Farmazon
Farmazon, substantiv
Sinonime: vrăjitor, vraci; (figurat) om șiret, om viclean.  
Farmazonie
Farmazonie, substantiv
Sinonime: descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  
Fascinat
Fascinat, adjectiv
Sinonime: încântat, captivat, sedus, fermecat, vrăjit, subjugat.  
Făcătură
Făcătură, substantiv
Sinonime: boscoană, cabală, descântec, farmec, făcut, fermecătorie, magie, vrajă, vrăjitorie; plastografie, fals în acte.  
Fermecat
Fermecat, adjectiv
Sinonime: vrăjit, magic, încântat, plin de încântare, cuprins de admirație.  
Fermecătoare
Fermecătoare, substantiv
Sinonime: babă, vrăjitoare.  
Fermecător
Fermecător, substantiv
Sinonime: vrăjitor.  
Fermecătoreasă
Fermecătoreasă, substantiv
Sinonime: babă, vrăjitoare.  
Fermecătoresc
Fermecătoresc, adjectiv
Sinonime: (învechit) de fermecător, magic, vrăjitoresc.  
Fermecătorie
Fermecătorie, substantiv
Sinonime: fermecătură, descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  
Sabat
Sabat, substantiv
Sinonime: (la mozaici) sâmbătă; obicei, deprindere; adunare de vrăjitoare; gălăgie, hărmălaie, șarivari, tohu-bohu, zarvă; (variante) sabaș, șabăț.  
Ocultism
Ocultism, substantiv
Sinonime: alchimie, astrologie, cabală, chiromanție, divinație, ezoterism, fermecătorie, geomanție, hermetism, iluzionism, incantație, magie, necromanție, ocultistică, sortilegiu, spiritism, taumaturgie, teurgie, vrăjitorie.  
Descântătoare
Descântătoare, substantiv
Sinonime: vrăjitoare.  
Solomonărie
Solomonărie, substantiv
Sinonime: descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  
Taumaturg
Taumaturg, substantiv
Sinonime: alchimist, făcător de minuni, magician, necromant, vrăjitor.  
Năprătitură
Năprătitură, substantiv
Sinonime: descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  
Șaman
Șaman, substantiv
Sinonime: mag, marabu, preot, psihopomp, vrăjitor.  
Râvnitură
Râvnitură, substantiv (învechit)
Sinonime: aspirație, descântec, dor, dorință, farmec, magie, năzuință, poftă, pornire, râvnă, tendință, vis, vrajă, vrăjitorie.  
Făcaș
Făcaș, substantiv (regional și învechit)
Sinonime: vrăjitor.  
Sirenă
Sirenă, substantiv
Sinonime: alarmă, antifurt, avertizor, claxon, semnal, signal, sonerie, tocsin; fee, femeie (seducătoare), magiciană, prostituată, vrăjitoare, zână.  
Magiciană
Magiciană, substantiv
Sinonime: cartomanciană, fee, ghicitoare, sibilă, sirenă, vrăjitoare, zână, (în mitologia greacă) Circe.  
Măiestresc
Măiestresc, adjectiv (învechit)
Sinonime: intrigant, magic, miraculos, șiret, vrăjitoresc.  
Conjurator
Conjurator, substantiv (învechit)
Sinonime: complotist, conspirator; exorcist, magician, vrăjitor.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie