Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Vorbăreţ (vorbăreață)
Vorbăreţ (vorbăreață), adjectiv
Sinonime: guraliv, limbut, flecar, gureş.  
Vorbăreție
Vorbăreție, substantiv (învechit)
Sinonime: vorbărie.  

Farfara (farfarale)
Farfara (farfarale), substantiv feminin (învechit)
Sinonime: flecar, palavragiu, vorbăreţ, guraliv, limbut, clănţău, vorbă-lungă.  
Guraliv (guralivă)
Guraliv (guralivă), adjectiv
Sinonime: vorbăreţ, gălăgios, flecar, bun de gură, palavragiu, gură-spartă, gureş.  
Gureș (gureșă)
Gureș (gureșă), adjectiv
Sinonime: ciripitor, clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț, (învechit) vorbareț.  
Limbut (limbută)
Limbut (limbută), adjectiv
Sinonime: vorbăreţ, flecar, guraliv, gură-spartă.  
Locvace
Locvace, adjectiv
Sinonime: bavard, clănțău, comunicativ, disert, elocvent, expansiv, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, prolix, verbos, volubil, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
Palavragiu
Palavragiu, substantiv masculin
Sinonime: guraliv, vorbăreţ, flecar, limbut; bârfitor, clevetitor; mahalagiu.  
Papagal
Papagal, substantiv masculin
Sinonime: (figurat) guraliv, flecar, vorbăreţ, limbut.  
Vorbărie
Vorbărie, substantiv feminin
Sinonime: bavardaj, exprimare prolixă, flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuție, locvacitate, logoree, papotaj, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, poliloghie, sporovăială, sporovăire, sporovăit, taifas, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vanilocviu, verbalism, verbiaj, verbozitate, vorbăraie, (figurat) clănțăneală, (figurat) dârdâială, (figurat) dârdâit, (figurat) frazeologie, (figurat) gargarism, (figurat) onanie, (învechit) vorbăreție, (învechit) vorbitorie, (învechit) vorbitură, (Moldova) leorbăială, (prin Muntenia) procovanță, (regional) pălăvăcăială, (regional) pălăvrăgitură, (regional) pălăvrit, (regional) trancana, (regional) treanca-fleanca, (Transilvania) stroncănire.  
Dârdală
Dârdală, substantiv
Sinonime: amendă, gloabă, mârţoagă, penalitate, penalizare; om flecar, om de nimic; (și cu rol de adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
Flecar
Flecar, substantiv și adjectiv
Sinonime: clănţău, guraliv, limbut, palavragiu, vorbareţ, vorbă-lungă, (livresc) locvace, logoreic, (rar) ploscar, ploscaş, taclagiu, (popular şi familiar) farfara, (popular) gureş, toacă-gură, (învechit şi regional) spornic, vorbăreţ, (regional) pălăvatic, pălăvrăgit, tololoi, vorbar, (Moldova) dârdală, lehău, leorbău, (Transilvania) stroncănitor, (prin Muntenia) tândălit, (Moldova) trăncălău, (învechit) limbareț, vorovaci, (familiar) moftangiu, (rar, familiar) moftolog, mofturean, (figurat) meliță.  
Guraliu
Guraliu, adjectiv (regional)
Sinonime: flecar, limbut, vorbăreț, (variantă) guraliv.  
Stroncănitor
Stroncănitor, substantiv
Sinonime: mustuitor; (și adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
Pălăvrăgit
Pălăvrăgit, substantiv
Sinonime: flecăreală; (și cu rol de adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
Povestelnic (povestelnică)
Povestelnic (povestelnică), adjectiv
Sinonime: (regional) guraliv, vorbăreț.  
Lehău
Lehău, substantiv și adjectiv
Sinonime: clănţău, flecar, guraliv, limbut, mincinos, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
Bavard
Bavard, adjectiv
Sinonime: guraliv, indiscret, limbut, vorbăreț.  
Verbos
Verbos, adjectiv
Sinonime: flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț.  
Disert
Disert, adjectiv
Sinonime: bavard, elocvent, locvace, prolix, verbos, volubil, vorbăreț.  
Moftolog
Moftolog, substantiv (și adjectiv)
Sinonime: clănțău, flecar, guraliv, limbut, moftangiu, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.  
Vorbă-lungă
Vorbă-lungă, substantiv (și adjectiv)
Sinonime: clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț, (familiar) moftangiu, (familiar) moftolog, (familiar) mofturean, (figurat) meliță, (învechit și regional) spornic, (învechit și regional) vorbareț, (învechit) limbareț, (învechit) vorovaci, (livresc) locvace, (Moldova) dârdală, (Moldova) trăncălău, (popular și familiar) farfara, (popular) gureș, (popular) toacă-gură, (prin Muntenia) tândălit, (rar) ploscar, (rar) ploscaș, (rar) taclagiu, (regional) lehau, (regional) leorbău, (regional) pălăvatic, (regional) pălăvrăgit, (regional) tololoi, (regional) vorbar, (Transilvania) stroncănitor.  
Taclagiu
Taclagiu, substantiv și adjectiv
Sinonime: clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.  
Tololoi
Tololoi, substantiv (regional)
Sinonime: balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot; clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.  
Snovos
Snovos, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime: bun de glume, glumeţ, hazliu, mucalit, povestitor, poznaş, sfătos, vesel, vorbăreț.  
Limbareţ
Limbareţ, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime: clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.

Limbăreț, adjectiv
Sinonime: limbut.  
Trăncălău
Trăncălău, substantiv (regional)
Sinonime: clănțău, flecar, guraliv, limbut, neîndemânatic, palavragiu, prost, vorbă-lungă, vorbăreț, (regional) trăncănău; trap.  
Vorbitor
Vorbitor, adjectiv
Sinonime: comunicativ, concludent, convingător, cuvântăreț, cuvântător, decisiv, edificator, elocvent, evident, expansiv, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, prietenos, puternic, semnificativ, serios, sociabil, solid, sonor, sugestiv, tare, temeinic, volubil, vorbăreț, vorbit, (variantă) vorbitoriu.

Vorbitor, substantiv
Sinonime: alocutor, conferențiar, emițător, interlocutor, locutor, orator, parloar, (învechit) parlatoriu, (popular) mesager, (rar) cuvântător, (Transilvania) pețitor, (variantă) vorbitoriu.  
Vorbagiu
Vorbagiu, substantiv
Sinonime: (depreciativ) flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț.  
Vorbar
Vorbar, adjectiv (regional)
Sinonime: clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.

Vorbar, substantiv (învechit)
Sinonime: dicționar, glosar, lexicon, vocabular, (învechit și regional) vorbariu.  
Vorovitor
Vorovitor, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime: binevoitor, comunicativ, vorbăreț.

Vorovitor, substantiv (învechit)
Sinonime: bârfitor.  
Vorovaci
Vorovaci, adjectiv (învechit)
Sinonime: clănțău, elocvent, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț, (regional) vrevitor.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...