Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Trebui
Trebui, verb
Sinonime: a avea ca necesitate, a avea nevoie, a avea obligația, a avea, a cadra, a constitui o necesitate, a dori, a face, a fi dator, a fi necesar (util), a fi nevoie, a fi obligatoriu, a fi posibil, a fi, a folosi, a se cădea, a se cere, a se cuveni, a se impune, a urma, a-i fi necesar, a-i fi pe plac, (învechit și popular) a căuta, (învechit) a privi, (învechit) a se dostoi, (învechit) a trebălui, (regional) a trăbui, (regional) a trâbui, (regional) a treabui, (regional) a treboi, (regional) a tribui, (regional) a trubui.  
Trebuială
Trebuială, substantiv (popular)
Sinonime: necesitate, (regional) trăbuială.  
Trebuie
Trebuie, adverb
Sinonime: (popular) musai.  
Trebuincios (trebuincioasă)
Trebuincios (trebuincioasă), adjectiv
Sinonime: cerut, cuvenit, folositor, necesar, trebuitor, util, (învechit) recerut, (învechit) trebnic, (popular) cuviincios.  
Trebuinţă
Trebuinţă, substantiv
Sinonime: cerință, exigență, folos, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție, solicitare, utilitate, (figurat) comandament, (învechit și popular) treabă, (învechit și regional) lipsă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) polză, (învechit) recerință, (popular) priință.  
Trebuitor
Trebuitor, adjectiv
Sinonime: cerut, cuvenit, folositor, necesar, trebuincios, util, (învechit) recerut, (învechit) trebuitoriu, (popular) cuviincios.  

Aiurea
Aiurea, adverb
Sinonime: în alt loc, departe, altundeva, altfel decât trebuie, anapoda.  
Bun
Bun, adverb
Sinonime: bine, aşa, aşa da, cum trebuie.  
Cerinţă
Cerinţă, substantiv feminin
Sinonime: cerere; exigenţă, pretenţie; nevoie, trebuinţă, necesitate.  
Comandament
Comandament, substantiv neutru
Sinonime: autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.  
Cuveni
Cuveni, verb
Sinonime: a se cădea, a-i reveni, a trebui; a merita, a avea dreptul, a cadra, (învechit) a se dostoi, a privi, a putea.  
Cuviincios (cuviincioasă)
Cuviincios (cuviincioasă), adjectiv
Sinonime: politicos, respectuos, binecrescut, decent, cumsecade, educat, la locul lui, de treabă; adecvat, cerut, conform, convenabil, corespunzător, cuvenit, indicat, meritat, necesar, nimerit, oportun, potrivit, recomandabil, recomandat, trebuincios, trebuitor.  
Exigenţă
Exigenţă, substantiv feminin
Sinonime: severitate, pretenţie, cerinţă; nevoie, trebuinţă, necesitate, rigurozitate, conştiinciozitate.  
Fi
Fi, verb
Sinonime: a exista, a avea fiinţă, a avea loc, a avea, a fiinţa; a trăi, a vieţui, a o duce, a-şi duce viaţa; a (se) afla, a se găsi; a (se) întâmpla, a se petrece, a se săvârşi, a se realiza, a dăinui, a sta, a figura, a se număra, a situa, a locui, a constitui, a însemna, a proveni, a trebui, a costa.  
Gură
Gură, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.  
Imperios (imperioasă)
Imperios (imperioasă), adjectiv
Sinonime: necesar, trebuincios, obligatoriu.  
Îndeajuns
Îndeajuns, adverb
Sinonime: destul, suficient, cât trebuie, îndestul.  
Just (justă)
Just (justă), adjectiv
Sinonime: drept, corect, aşa cum trebuie; adevărat, întemeiat, echitabil, imparţial, obiectiv, cinstit.  
Lipsi
Lipsi, verb
Sinonime: a absenta, a codi, a despărți, a dezerta, a dispărea, a ezita, a frustra, a fugi, a nu fi, a nu se găsi, a nu se prezenta, a nu-i trebui, a părăsi, a pregeta, a renunța la, a scoate, a se dispensa, a se priva de, a separa, a suprima, a șovăi, (figurat) a văduvi, (învechit) a se lăsa de, (învechit) a slăbi.  
Necesar (necesară)
Necesar (necesară), adjectiv
Sinonime: de trebuinţă, folositor, indispensabil, neapărat, trebuincios, util.  
Necesitate
Necesitate, substantiv feminin
Sinonime: cerinţă, exigență, folos, imperativ, nevoie, obligativitate, obligație, oportunitate, pretenție, solicitare, trebuinţă, utilitate, (figurat) comandament, (învechit și popular) treabă, (învechit și regional) lipsă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) polză, (învechit) recerință, (popular) priință; (fiziologie) (plural articulat) nevoile, (popular, articulat) treaba.  
Nevoie
Nevoie, substantiv feminin
Sinonime: trebuinţă, cerinţă, necesitate, nevoinţă; grijă, necaz, supărare, amărăciune, chin, lipsă, mizerie, sărăcie; (la plural) treburi, preocupări, afaceri; greutate, povară, dificultate, neajuns, încurcătură, neplăcere, bucluc.  
Obligaţie
Obligaţie, substantiv feminin
Sinonime: angajament, angajare, cerință, datorie, exigență, făgăduială, făgăduință, imperativ, îndatorire, însărcinare, jurământ, motiv de recunoștință, necesitate, nevoie, obligare, obligativitate, oficiu, pretenție, promisiune, răspundere, responsabilitate, sarcină, trebuință, (figurat) comandament, (învechit și regional) juruință, (învechit și regional) niștotă, (învechit) dator, (învechit) datorință, (învechit) îndatorință, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) recerință, (livresc) servitute, (popular) legământ, (popular) legătură, (variantă) obligațiune.  
Pretenţie
Pretenţie, substantiv feminin
Sinonime: ambiție, cerere, cerinţă, deziderat, doleanță, dorință, exigenţă, fatuitate, gloriolă, ifos, imodestie, imperativ, infatuare, înfumurare, îngâmfare, moft, naz, necesitate, nevoie, obligație, orgoliu, reclamare, revendicare, revendicație, rigurozitate, sclifoseală, severitate, suficiență, trebuință, vanitate, vanterie, veleitate, (figurat) comandament, (figurat; la plural) fumuri, (grecism învechit) pretenderimă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) pretendă, (învechit) pretenderisire, (învechit) recerință, (la plural) ifose, (regional) inaghie, (turcism învechit) teclif, (variantă) pretențiune.  
Reveni
Reveni, verb
Sinonime: a se reîntoarce; a veni înapoi, a se înturna, a se returna, a se înapoia, a se întoarce, a reapărea; a se însănătoşi, a se înzdrăveni, a se remonta, a se redresa, a se întrema; a-şi recăpăta cunoştinţa; a retracta, a revoca, a retrage; a se cuveni, a trebui, a i se acorda.  
Util (utilă)
Util (utilă), adjectiv
Sinonime: bine-venit, bun, comod, eficace, eficient, folositor, judicios, necesar, operativ, potrivit, practic, prielnic, productiv, profitabil, salutar, trebuincios, (învechit) putincios, (învechit) trebnic, (rar) operant, (rar) trebuitor.  
Cerut
Cerut, adjectiv
Sinonime: cerșit, comandat, dorit, pretins, reclamat, revendicat, solicitat, trebuincios.

Cerut, substantiv
Sinonime: cerșit, cerșetorie, milogeală.  
Cuvenit
Cuvenit, adjectiv
Sinonime: nimerit, trebuincios, datorit, meritat.  
Destul
Destul, adjectiv
Sinonime: atât cât trebuie, în număr mare, (prea) mult, suficient.

Destul, adverb
Sinonime: aproape, atât cât trebuie, în număr mare, îndeajuns, (prea) mult, suficient, (regional) buget, (învechit) îndestul, relativ.

Destul, interjecție
Sinonime: Ajunge! Încetează!  
Dostoi
Dostoi, verb
Sinonime: a cadra, a cădea, a cuveni, a trebui.  
Claudica
Claudica, verb
Sinonime: a șchiopăta, a călca nesigur, a se împletici; a șovăi; (la figurat) a nu fi cum trebuie, a se clătina.  
Hie
Hie, substantiv (regional)
Sinonime: folos, lipsă, nevoie, seamă, treabă, trebuință.  
Utilitate
Utilitate, substantiv
Sinonime: folos, funcțiune, necesitate, trebuinţă, (popular) priinţă, (învechit) polză.  
Scadent (scadentă)
Scadent (scadentă), adjectiv
Sinonime: (despre datorii, obligații) ajuns la termenul de plată, ajuns la termenul prevăzut, care trebuie achitat, care trebuie onorat.  
Polză
Polză, substantiv
Sinonime: (învechit) câștig, folos, necesitate, polzuință, trebuință, utilitate.  
Recerinţă
Recerinţă, substantiv
Sinonime: cerință, exigență, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție, trebuință.  
Recerut
Recerut, adjectiv
Sinonime: cerut, cuvenit, necesar, solicitat, trebuincios, trebuitor.  
Nevoinţă
Nevoinţă, substantiv
Sinonime: anevoință, belea, bucluc, caznă, cerință, chin, dandana, dificultate, efort, exigență, forțare, greutate, impas, impediment, imperativ, inconvenient, încurcătură, lipsă, mizerie, muncă, năpastă, neajuns, necaz, necesitate, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, obligație, obstacol, opreliște, osteneală, pacoste, piedică, pocinog, pretenție, rău, sărăcie, sforțare, silință, stavilă, strădanie, străduință, supărare, trebuință, trudă, zbatere.  
Niştotă
Niştotă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: cerință, exigență, imperativ, lipsă, mizerie, necesitate, nevoie, obligație, penurie, pretenție, sărăcie, scumpete, trebuință.  
Priinţă
Priinţă, substantiv (popular)
Sinonime: ajutor, amabilitate, bunăvoință, câștig, cinste, credință, devotament, fidelitate, folos, îngăduință, înțelegere, mărinimie, milă, necesitate, prietenie, profit, serviabilitate, serviciu, simpatie, statornicie, trebuință, utilitate, (învechit) prielnicie.  
Potrebnic
Potrebnic, adjectiv (cuvânt neatestat)
Sinonime: (învechit) folositor, necesar, trebuincios, util.  
Solicitare
Solicitare, substantiv
Sinonime: apelare, cerere, cerință, doleanță, invitare, invitație, necesitate, nevoie, recurgere, recurs, rugăminte, trebuință, (învechit) poftă, (învechit) regea, (învechit) regealâc.  
Trăbui
Trăbui, verb (regional)
Sinonime: a trebui.  
Trăbuială
Trăbuială, substantiv (regional)
Sinonime: trebuială.  
Trăbuință
Trăbuință, substantiv (regional)
Sinonime: trebuință.  
Musai
Musai, adverb
Sinonime: chiar, cu insistență, cu încăpățânare, e absolut necesar, măcar, morțiș, neapărat, negreșit, numaidecât, obligatoriu, trebuie, (învechit și regional) nepristan, (învechit și regional) nesmintit, (învechit și regional) numai, (învechit) nelipsit, (rar) necesarmente.  
Întrebuinţare
Întrebuinţare, substantiv
Sinonime: aplicare, aplicație, atribuție, consum, consumare, consumație, folosință, folosire, menire, practicare, purtare, purtat, servire, utilizare, uz, uzură, (învechit) abuz, (învechit) apucătură, (învechit) întrebuințire, (învechit) obicei, (învechit) obligativitate, (învechit) trebuință, (învechit) uzaj.  
Nemeri
Nemeri, verb (regional)
Sinonime: a afla, a avea loc, a cădea de acord, a coincide, a concorda, a întâlni, a lovi la țintă, a lovi unde trebuie, a se petrece, a ținti, a veni din întâmplare, (învechit) a (se) înnimeri, (variantă) a (se) nimeri.  
Regularnic
Regularnic, adjectiv (învechit)
Sinonime: așa cum trebuie, după regulă.  
Nevoire
Nevoire, substantiv (învechit)
Sinonime: cerință, chin, chinuire, constrângere, dificultate, efort, exigență, greutate, imperativ, împotrivire, îngrijire, necesitate, nevoie, obligație, păgubire, pretenție, suferință, trebuință.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...