Temei, substantiv neutru Sinonime:
fond, fundament, temelie, bază; motiv, pricină, cauză, prilej, pretext.
Temeia, verb (învechit)
Sinonime:
a clădi, a construi, a dura, a face, a înălța, a ridica, a zidi.
Temeielnic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
temeinic.
Temeinic (temeinică), adjectiv Sinonime:
solid, trainic, serios; adânc, intens, profund.
Temeinici, verb
Sinonime:
a consolida.
Temeinicie, substantiv feminin
Sinonime:
justețe, maturitate, seriozitate, soliditate, statornicie, tărie, trăinicie.
Temelie, substantiv feminin Sinonime:
temei, fundament, bază.
Temena, substantiv (învechit)
Sinonime:
ploconeală, reverență, temenea.
Temenea, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
salut, ploconeală, închinăciune.
Temeni, verb (rar)
Sinonime:
a face temenele, a se închina, a se ploconi.
Temerar (temerară), adjectiv Sinonime:
îndrăzneţ, cutezător, neînfricat, curajos.
Temere, substantiv feminin Sinonime:
frică, teamă, spaimă, nelinişte, grijă, bănuială; (învechit) gelozie.
Temeritate, substantiv
Sinonime:
audacie, bărbăție, bravură, curaj, cutezanță, dârzenie, imprudență, impudență, intrepiditate, încumetare, îndrăzneală, nechibzuință, neînfricare, nesocotință, petulanță, semeție, sfruntare, tupeu, (grecism învechit) taros, (învechit) dârzie, (învechit) îndrăznire, (învechit) mărinimie, (învechit) semețire, (învechit) sfrunterie, (popular și familiar) suflet, (popular) inimă, (popular) voinicie, (rar) cutezare.
Temeteu, substantiv (regional)
Sinonime:
cimitir.
Ambițios (ambițioasă), adjectiv Sinonime:
orgolios, mândru, încăpăţânat, căpos, îndrăzneț, pretențios, temerar.
Aprofunda, verb Sinonime:
a adânci, a studia temeinic, a cerceta amănunţit, a pătrunde în miezul lucrurilor; a examina, a reflecta, a scruta.
Baza, verb (reflexiv) Sinonime:
a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva). Bază, substantiv feminin Sinonime:
temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.
Bărbat (bărbată), adjectiv Sinonime:
curajos, îndrăzneţ, cutezător, temerar, inimos, voinic, viteaz.
Bărbătesc (bărbătească), adjectiv Sinonime:
viril, viguros, tare, puternic; curajos, îndrăzneţ, cutezător, temerar, inimos, voinicesc, vitejesc.
Bărbăţie, substantiv feminin Sinonime:
vigoare, putere, virilitate; curaj, vitejie, voinicie, îndrăzneală, bravură, cutezanţă, temeritate.
Brav (bravă), adjectiv Sinonime:
viteaz, inimos, voinic, curajos, temerar, îndrăzneţ, cutezător; vitejesc, eroic, impunător, impozant, măreţ.
Bravură, substantiv feminin Sinonime:
vitejie, eroism, curaj, bărbăţie, îndrăzneală, cutezanţă, temeritate; faptă curajoasă, faptă vitejească.
Consistent (consistentă), adjectiv
Sinonime:
compact, tare, dens, solid, vârtos; substanţial, hrănitor, săţios; deosebit, important, însemnat, mare, notabil, preţios, remarcabil, serios, temeinic, valoros.
Creştet, substantiv neutru
Sinonime:
vârf, culme, creastă, pisc; (anatomie) sinciput, vertex, (popular şi familiar) scăfârlie, (Banat şi vestul Olteniei) teme, căpătâi.
Curaj, substantiv neutru
Sinonime:
îndrăzneală, temeritate, cutezanţă, vitejie, bărbăţie, bravură, dârzenie, încumetare, neînfricare, semeţie, (livresc) intrepiditate, petulanţă, (rar) cutezare, (popular şi familiar) suflet, (popular) inimă, voinicie, (învechit) dârzie, îndrăznire, mărinimie, semeţire, (grecism învechit) taros.
Curajos (curajoasă), adjectiv
Sinonime:
îndrăzneţ, cutezător, temerar, voinic, viteaz, brav, dârz, inimos, neînfricat, semeţ, (livresc) intrepid, petulant, (rar) bărbat, (învechit) hrăbor, neînfricoşat, bărbătesc, vitejesc, (regional) bărbătos.
Cutezanţă, substantiv feminin Sinonime:
curaj, temeritate, îndrăzneală, bărbăţie, voinicie, vitejie; tupeu, cinism.
Cutezător (cutezătoare), adjectiv
Sinonime:
brav, curajos, cutezant, dârz, inimos, intrepid, îndrăzneț, neînfricat, petulant, semeț, temerar, viteaz, vulturesc, (învechit și popular) voinic, (învechit) hrăbor, (învechit) îndrăznitor, (învechit) neînfricoșat, (rar) bărbat.
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime:
vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.
Destoinicie, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, aptitudine, capacitate, competență, cunoaștere temeinică, demnitate, dexteritate, dibăcie, diligență, eminență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înțelegere, moștenire, pătrundere, pregătire, pricepere, sârguință, seriozitate, știință, talent, ușurință, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) marafet, (învechit) merit, (învechit) nimereală, (învechit) nimerire, (învechit) perilipsis, (învechit) piotimie, (învechit) practică, (învechit) precepătură, (învechit) pricepătură, (învechit) priceput, (învechit) vârtoșie, (învechit) vârtute, (învechit) volnicie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pamet, (regional) pricepuție, (variantă) (învechit) dostoinicie.
Documentat (documentată), adjectiv Sinonime:
dovedit, susţinut, atestat; întemeiat, temeinic; informat, pregătit, erudit.
Esenţial (esenţială), adjectiv
Sinonime:
important, de prim ordin, major, fundamental, de bază, principal, de frunte, de căpetenie, capital, indispensabil, adânc, considerabil, crucial, decisiv, hotărâtor, însemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substanţial, vital, (livresc) cardinal, nodal, (rar) temeinic, elementar.
Explicaţie, substantiv feminin Sinonime:
lămurire, clarificare, desluşire, limpezire; informaţie, îndrumare, orientare, explicare; justificare, motivare, motiv, pricină, cauză; expunere, predare, explicare (a unei lecţii, a unei teme).
Frică, substantiv feminin
Sinonime:
(franţuzism) aprehensiune, fobie, groază, înfricoşare, laşitate, lipsă de curaj, oroare, (popular) păsare, poltronerie, scârbă, spaimă, (învechit) stideală, stidinţă, stidire, teamă, teamăt, temătură, temere, temoare, (rar) temut, timoare, (argou) târşală, târşă.
Fund, substantiv neutru
Sinonime:
abis, adânc, adâncime, afund, bază, cârpător, codârlă, cur, dos, hău, profunzime, spate, străfund, taler, temei, temelie, tocător, tur, (regional) masă, (Transilvania şi Maramureș) tablă.
Fundament, substantiv neutru
Sinonime:
bază, esenţă, fundaţie, soclu, temei, temelie, (învechit) cap; (tipografie) (rar) zaţbret.
Fundaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aşezământ, bază, crepidomă, ctitorie, fundament, fundațiune, instituţie, temei, temelie, (ieşit din uz) stabiliment, (învechit) aşezare, (învechit) rădăcină, (prin Muntenia) arca, (rar) substrucţie.
Gratuit (gratuită), adjectiv
Sinonime:
absurd, arbitrar, benevol, dat pe nimic, dezinteresat, discreționar, donat, fără plată, fără temei, fără un scop practic, gratis, hazardat, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, iraţional, liber, nefolositor, neîntemeiat, nejustificat, nesusţinut, netrebuincios, neutil, van, zadarnic.
Gravitate, substantiv feminin
Sinonime:
adâncime, atracţie universală, compuncțiune, forță, gravitaţie, importanţă, intensitate, însemnătate, morgă, pericol, periculozitate, primejdie, profunzime, seriozitate, severitate, sobrietate, solemnitate, temeinicie.
Grijă, substantiv feminin
Sinonime:
angoasă, anxietate, aprehensiune, atenţie, frământare, interes, îngrijorare, migală, nelinişte, pază, preocupare, protecţie, prudenţă, seamă, sinchiseală, sinchisire, sinchisit, solicitudine, sprijin, supraveghere, teamă, temere, vigilenţă, (figurat) mână, (învechit, în Banat şi Transilvania) câştigă, (popular) păsare.
Gros, substantiv neutru
Sinonime:
arest, bădăran, bârnă, buştean, butuc, buturugă, ciot, greu, grindă, grosolan, ignorant, incult, instrument, închisoare, mârlan, mârlănoi, mitocan, mocofan, mojic, mulţime, necivilizat, necultivat, neinstruit, neînvăţat, nepoliticos, obadă, ocnă, ordinar, parte mai importantă, penitenciar, prost, puşcărie, simplu, temei, temniță, toi, ţărănoi, ţoapă, ţopârlan, vulgar, (învechit şi popular) mijloc, (învechit) greime.
Himeric (himerică), adjectiv
Sinonime:
fantastic, fantezist, fără temei, iluzoriu, imaginar, ireal, irealizabil, închipuit, nereal, nerealizabil, utopic, utopist, (variantă) chimeric.
Ilogic (ilogică), adjectiv
Sinonime:
aberant, absurd, alogic, anormal, antilogic, antirațional, fără temei, incoerent, irațional, nelogic, nerațional, stupid.
Inimă, substantiv feminin
Sinonime:
abdomen, bărbăţie, bravură, burtă, caracter, centru, cocoş, conştiinţă, cord, cupă, curaj, cutezanţă, dârzenie, esenţă, fire, fond, interior, încumetare, îndrăzneală, materie, măduvă, miez, mijloc, natură, neînfricare, om, piept, rânză, semeţie, stomac, structură, suflet, temeritate, temperament, (învechit, la plural) maţe, (plural) pântece.
Intrepid (intrepidă), adjectiv
Sinonime:
brav, curajos, cutezător, dârz, inimos, îndrăzneţ, neînfricat, semeţ, temerar, tenace, viteaz.
Iraţional (irațională), adjectiv Sinonime:
neraţional, ilogic, fără temei, negândit.
Îndestulare, substantiv feminin
Sinonime:
abundență, afluență, belşug, bogăție, confort, îmbelșugare, mănoșie, opulență, prisos, profuziune, răsfăț, risipă, satisfacere, săturare, (figurat) satisfacție, (învechit) sătul, (învechit) spor, (popular) jertfă, (prin Oltenia) temei, (variantă) îndestulire.
Îndrăzneală, substantiv feminin Sinonime:
curaj, neînfricare, cutezanţă, temeritate; insolenţă, obrăznicie, neruşinare, înfruntare.
Îndrăzneţ (îndrăzneaţă), adjectiv Sinonime:
curajos, neînfricat, cutezător, dârz, temerar; obraznic, nepoliticos, necioplit
Îndrăzni, verb Sinonime:
a cuteza, a fi temerar, a avea curaj, a se încumeta, a înfrunta.
Înfipt (înfiptă), adjectiv Sinonime:
nemişcat, neclintit, ţeapăn; (familiar) îndrăzneţ, cutezător, pătrunzător, temerar.
Înfrunta, verb Sinonime:
a ţine piept, a (se) opune, a brava, a desfide, a fi temerar; a arunca în faţă.
Îngrijire, substantiv feminin
Sinonime:
atenție, babysitting, băgare de seamă, frământare, grijă, îngrijorare, migală, neliniște, precauție, preocupare, purtare de grijă, solicitudine, teamă, temere, tratament, (rar) tratare.
Îngrijora, verb Sinonime:
a-şi face griji, a se nelinişti, a se alarma, a se teme, a fi preocupat, a intra la griji.
Justificare, substantiv feminin Sinonime:
îndreptăţire, motivare; dezvinovăţire, explicare, disculpare, dovedire; motiv, temei, raţiune.
Maturitate, substantiv feminin
Sinonime:
adâncime, coacere, majorat, majoritate, plenitudine, profunzime, seriozitate, temeinicie, vârstă adultă, (învechit) bărbăție; (examen de maturitate) bacalaureat.
Mărinimie, substantiv feminin
Sinonime:
bărbăție, bravură, bunătate, bunăvoinţă, culanță, curaj, cutezanță, dărnicie, dârzenie, forță morală, generozitate, încumetare, îndrăzneală, îngăduință, înțelegere, liberalitate, milă, munificență, neînfricare, noblețe, semeție, temeritate, (familiar) galantonie, (figurat) larghețe, (învechit și popular) milostenie, (învechit) filotimie, (învechit) magnanimitate, (învechit) marinimie, (învechit) marinimozitate, (învechit) mărime, (învechit) priință, (turcism învechit) musaadea.
Neînfricat (neînfricată), adjectiv
Sinonime:
brav, curajos, cutezător, dârz, inimos, intrepid, îndrăzneţ, petulant, semeț, temerar, viteaz, (învechit și popular) voinic, (învechit) hrăbor, (învechit) neînfricoșat, (rar) bărbat.
Noimă, substantiv feminin
Sinonime:
accepție, bun-simț, cauză, coerență, considerent, conținut, îndreptățire, însemnare, înțeles (adânc), justificare, logică, menire, mobil, motiv, motivare, motivație, obiectiv, pricină, prilej, rațiune, rol, rost, scop, semnificaţie, sens, simbol, șir, tâlc, temei, ţel, țintă, valoare.
Paraleu, substantiv masculin Sinonime:
(figurat) viteaz, puternic, curajos, îndrăzneţ, temerar.
Plecăciune, substantiv feminin
Sinonime:
ascultare, cuminţenie, docilitate, închinăciune, modestie, respect, reverenţă, smerenie, supunere, temenea.
Plocon, substantiv neutru
Sinonime:
atenție, bir, cadou, compliment, dar, dare, impozit, închinăciune, jertfă, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, prinos, reverență, surpriză, temenea, (învechit) bairamlâc, (învechit) danie, (popular) rodină, (variantă) poclon.
Ploconi, verb
Sinonime:
a face temenele, a se închina, a se înjosi, (familiar) a se căciuli, (figurat) a se coborî, (figurat) a se linguși, (figurat) a se prosterna, (figurat) a se umili, (învechit) a se micșora, (învechit) a se smeri, (rar) a se temeni, (variantă) (învechit și regional) a (se) pocloni.
Postament, substantiv neutru
Sinonime:
bază, estradă, piedestal, platformă, podium, soclu, suport, temelie, (variantă) (învechit) postamânt.
