Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Supunere
Supunere, substantiv feminin
Sinonime: ascultare, aservire, capitulare, conformism, dependență, ipoteză, închinare, înrobire, obedienţă, presupunere, prezumție, prostituție, respect, robie, robire, smerenie, subjugare, subordonare, supoziție, (figurat) înfeudare, (figurat) îngenunchere.  

Disciplină
Disciplină, substantiv feminin
Sinonime: ordine, supunere, ascultare, conformare, regulă, rânduială; branşă, ştiinţă, obiect.  
Genuflexiune
Genuflexiune, substantiv feminin
Sinonime: îngenunchere; (figurat) ploconeală, supunere, obedienţă.  
Obedienţă
Obedienţă, substantiv feminin
Sinonime: supunere, ascultare, docilitate, conformism.  
Paciență
Paciență, substantiv feminin
Sinonime: răbdare, îngăduinţă, supunere, ascultare, obedienţă.  
Plecăciune
Plecăciune, substantiv feminin
Sinonime: ascultare, cuminţenie, docilitate, închinăciune, modestie, respect, reverenţă, smerenie, supunere, temenea.  
Prosternare
Prosternare, substantiv feminin
Sinonime: supunere, înclinare, închinăciune, plecăciune, aplecare; ploconire; venerare, divinizare, slăvire.  
Servilism
Servilism, substantiv neutru
Sinonime: slugărnicie, supunere, conformism.  
Servitute
Servitute, substantiv feminin
Sinonime: aservire, atârnare, captivitate, constrângere, convenţie, datorie, dependență, forță, iobăgie, îndatorire, înrobire, obligaţie, robie, rumânie, sclavie, servitudine, silă, silnicie, subjugare, subordonare, supunere, șerbie, vecinătate, vecinie, violență.  
Subordonare
Subordonare, substantiv feminin
Sinonime: dependență, condiţionare, supunere.  
Umilinţă
Umilinţă, substantiv feminin
Sinonime: supunere, smerenie, plecăciune; (figurat) sărăcie, mizerie; înjosire, ofensă, jignire, ruşine, ocară, batjocură, necinste, dezonoare.  
Ascultare
Ascultare, substantiv
Sinonime: audiere; chestionare, examinare, interogare, (învechit) procitanie; cuminţenie, docilitate, supunere, (livresc) obedienţă, (rar) cuminţie, sumisiune, supuşenie, (învechit) ascultământ, plecăciune, subordinaţie.  
Cuminţie
Cuminţie, substantiv
Sinonime: ascultare, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, docilitate, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, supunere, tact.  
Dependenţă
Dependenţă, substantiv
Sinonime: apartenență, aservire, atârnare, cauzalitate, corelație, interdependență, subordonare, supunere, (livresc) servitute, tutelă, vasalitate.  
Docilitate
Docilitate, substantiv
Sinonime: ascultare, blândețe, flexibilitate, maleabilitate, maniabilitate, supunere.  
Subordinaţie
Subordinaţie, substantiv
Sinonime: ascultare, cuminţenie, docilitate, subordonare, supunere.  
Alejanță
Alejanță, substantiv
Sinonime: fidelitate, obediență, servilitate, sumisiune, supunere, vasalitate.  
Indocilitate
Indocilitate, substantiv
Sinonime: lipsă de docilitate, lipsă de supunere, neascultare, nesupunere.  
Sujecțiune
Sujecțiune, substantiv (învechit)
Sinonime: supunere.  
Umiliaţiune
Umiliaţiune, substantiv
Sinonime: plecare, smerenie, supunere, umilinţă.  
Obsecviozitate
Obsecviozitate, substantiv
Sinonime: plecare, politețe excesivă, servilism, slugărnicie, smerenie, supunere, umilinţă.  
Posluşanie
Posluşanie, substantiv
Sinonime: (învechit) acord, aprobare, ascultare, asentiment, aviz, consimțământ, consimțire, dezlegare, dispoziție, funcție, încuviințare, îngăduință, învoială, învoire, muncă, permisiune, post, serviciu, slujbă, supunere, voie, voință, vrere; (variante) posloșanie, poslujenie, poslușenie, puslușanie.  
Îngenunchere
Îngenunchere, substantiv
Sinonime: genuflexiune; aservire, înrobire, robie, robire, subjugare, supunere.  
Robire
Robire, substantiv
Sinonime: aservire, captivitate, iobăgie, înfeudare, îngenunchere, înrobire, prizonierat, robie, sclavie, subjugare, supunere, șerbie.  
Conformare
Conformare, substantiv
Sinonime: armonizare, punere de acord, supunere.  
Înfeudare
Înfeudare, substantiv
Sinonime: aservire, înrobire, robie, robire, subjugare, sumisiune, supunere, (învechit) sujecțiune.  
Ascultământ
Ascultământ, substantiv (învechit)
Sinonime: ascultare, cumințenie, docilitate, supunere.  
Complianță
Complianță, substantiv
Sinonime: acord, ascultare, conformare, conformitate, flexibilitate, observanță, suplețe, supunere.  
Plecare
Plecare, substantiv
Sinonime: afecțiune, aplecare, aplicație, aptitudine, ascultare, atașament, atracție, chemare, compliment, dar, declinare, declinație, deplasare, ducă, ducere, flexiune nominală, gând ascuns, har, imbold, impuls, intenție, închinăciune, înclinare, înclinație, înzestrare, mătanie, mergere, mers, plecăciune, ploconeală, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prosternare, respect, reverență, simpatie, smerenie, start, supunere, talent, temenea, vocație, (franțuzism învechit) depart.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/

loading...


Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie