Sufla, verb
Sinonime: a răsufla, a respira; a șopti, a sugera; (despre vânt) a susura, a bate.  Suflare, substantiv feminin
Sinonime: vântişor, adiere, boare, briză; (figurat) fiinţă, viețuitoare, om, oameni.  Suflător, substantiv
Sinonime: (muzică) (învechit) sunător; (tehnică) suflai, (regional) sufleț, tub, țeavă.  

---

Adiere, substantiv feminin
Sinonime: boare, vântişor, briză, zefir, (popular) suflare.  Bătaie, substantiv feminin
Sinonime: altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.  Boare, substantiv feminin
Sinonime: adiere, vântişor, vântuleţ, briză, zefir, (popular) suflare; (figurat) abur, miros, aromă, mireasmă, odoare, emanaţie, exalare.  Briză, substantiv feminin
Sinonime: boare, adiere, vânt, vântuleţ, vântişor, zefir, (popular) suflare, suflu.  Cânta, verb
Sinonime: (muzică) a executa, a interpreta, a intona, a doini, a compune, a scrie versuri, (popular) a glăsui, a spune, a viersui, a zice, (învechit) a glăsi, a juca, a suna, a sufla; a glorifica; a boci, a căina, a jeli, a jelui, a lamenta, a plânge, a se tângui, a se văicări, a se văita.  Duh, substantiv neutru
Sinonime: arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.  Duhni, verb
Sinonime: a expira, a mirosi, a răspândi, a exala; a şopti, a sufla.  Fluiera, verb
Sinonime: a şuiera; a sufla tare, a vâjâi; a cânta, a intona.  Fluierătură, substantiv feminin
Sinonime: fluier, fluierat, şuier, şuierat, şuierătură, (rar) signal, (popular) ţignal; suflare de vânt, vâjâială.  Foale, substantiv neutru
Sinonime: foi, (rar) suflai, (învechit şi regional) sufloi; burduf; (popular) abdomen, burtă, pântec, pântece, stomac.  Horcăi, verb
Sinonime: a sforăi, a sufla în borş, a dormi dus, a duce porcii la jir.  Platina, verb
Sinonime: a decolora, a sufla cu platină.  Reveneală, substantiv feminin
Sinonime: adiere, aromă, boare, emanație, igrasie, jilăveală, mireasmă, miros, pală, răcoare, răcoreală, suflare, suflu, umezeală, undă, (variantă) răvineală.  Suflet, substantiv neutru
Sinonime: conştiinţă, minte, caracter, simţire; omenie, bunătate; curaj, îndrăzneală; viaţă, suflu, inimă; persoană, om, ins, locuitor; suflare, respiraţie.  Suflu, substantiv neutru
Sinonime: respiraţie, suflare; adiere, boare; (figurat) avânt, elan, pornire.  Şopti, verb
Sinonime: a sufla, a murmura, a susura.  Trage, verb
Sinonime: a smulge, a scoate, a extrage; a duce, a târî, a mişca; a poposi, a se opri, a se instala, a se caza; a tinde, a aspira, a se îndrepta; a îndura, a pătimi, a suporta; a sorbi, a înghiţi, a bea; a trasa, a marca, a desena, a contura; a ţinti, a descărca arma; a sufla, a bate vântul.  Vânt, substantiv neutru
Sinonime: curent, suflare, boare, briză.  Sfârcâi, verb
Sinonime: (regional) a sfârnâi, a sufla pe nas.  Căuş, substantiv
Sinonime: cauc, scafă, (Transilvania) şuflă, lingură de scos; ispol, (regional) răscol, scăfiţă; cupă, cancioc.  Tragere, substantiv
Sinonime: aplecare, aplicaţie, aptitudine, aruncare, atracţie, chemare, dar, descălţare, descărcare, dezbrăcare, extragere, fricţionare, har, înclinare, înclinaţie, încuiere, întindere, înzestrare, masare, pornire, predilecţie, predispoziţie, preferinţă, publicare, scoatere, smulgere, suflare, sunare, talent, trasare, trefilare, vocaţie.  Gâfâi, verb
Sinonime: a pufăi, a sufla, (regional) a răsufla.  Bucinator, substantiv
Sinonime: gornist, suflător din bucină, trompetist.  Bucină, substantiv
Sinonime: (instrument de suflat) corn.  Spoire, substantiv
Sinonime: argintare, aurire, cositorire, poleire, poleit, suflare, văruit.  Sablare, substantiv
Sinonime: (tehnică) sablaj, sablat, suflare.  Helicon, substantiv
Sinonime: (instrument muzical de suflat) saxhorn, susafon, tubă.  Saxhorn, substantiv
Sinonime: (instrument muzical de suflat) althorn, eufoniu, fligorn, helicon.  Răsuflătură, substantiv
Sinonime: răsuflare, răsuflătoare, respiraţie, suflare.  Răsuflet, substantiv
Sinonime: răsuflare, respiraţie, suflare; întrerupere, pauză, răgaz, repaus scurt.  Scutur, substantiv
Sinonime: adiere, boare, fior, (plural) friguri, (plural) frisoane, pală, scuturătură, suflare, suflu, tremur, tremurătură, tremurici, undă.  Şuşui, verb
Sinonime: a clipoci, a comunica cu voce înceată, a foşni, a murmura, a sufla, a suna, a susura, a şopoti, a şopti, a şuşoti, a vorbi în șoaptă.  Răsuflu, substantiv
Sinonime: odihnă, răgaz, răsuflare, repaus, respirație, suflare, timp de odihnă.  Respiraţie, substantiv
Sinonime: aspirare, aspirație, cornaj, expirare, expirație, halenă, inhalare, inhalație, inspirare, inspirație, răsuflare, respirare, suflare, suflu, (învechit și regional) suflet, (învechit) duh, (învechit) răsuflătură, (învechit) spirit, (popular) răsuflet, (popular) răsuflu, (rar) respir, (variantă) respirațiune.  Respirare, substantiv
Sinonime: adiere, aer (respirat), boare, mișcare ușoară de aer, răsuflare, respirație, suflare, suflu.  Aligni, verb
Sinonime: a leșina, a lihni, a slăbi, a șchiopăta; a adia, a sufla vântul.