Stricat (stricată), adjectiv
Sinonime: acrit, acru, alterat, avariat, becisnic, bolnav, cariat, certat, contrafăcut, corupt, dărăpănat, decăzut, defect, defectat, defectuos, deformat, degradat, denaturat, depravat, deranjat, dereglat, descompus, desfăcut, desfrânat, destrăbălat, deteriorat, dezmățat, falsificat, fermentat, forțat, găunos, găurit, greșit, hârbuit, hodorogit, imoral, incorect, împuțit, înăcrit, învechit, măcinat, mâniat, mutilat, necorect, nerușinat, paradit, părăginit, pervertit, pocit, poluat, ponosit, prăpădit, prost, rablagit, rău, rânced, ros, ruinat, rupt, scâlciat, schilod, schilodit, schimonosit, spart, spălăcit, stătut, stâlcit, stropșit, supărat, șters, tocit, uzat, vătămat, viciat, vicios, (figurat) schingiuit, (învechit și popular) searbăd, (învechit și regional) rușinat, (învechit și regional) scorboroșit, (învechit și regional) scorburos, (învechit) aselghicesc, (învechit) demoralizat, (învechit) preacurvar, (învechit) preacurvitor, (învechit) spurcat, (livresc) libertin, (Moldova) hrentuit, (popular și familiar) parșiv, (popular) curvar, (popular) deșucheat, (prin Maramureș) scopt, (rar) deșănțat, (rar) detracat, (rar) răblărit, (rar) smintit, (regional și familiar) părăduit, (regional) mocnit, (regional) răntuit, (regional) sărbezit, (regional) șucheat, (regional) teșmenit.  Stricată, adjectiv
Sinonime: decăzută, deflorată, dezvirginată, pierdută.  Stricător (stricătoare), adjectiv
Sinonime: corupător, dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, pervers, pervertitor, prejudiciabil, primejdios, rău, vătămător, (învechit și popular) pierzător, (învechit) pagubnic, (învechit) prejudicios, (învechit) stricăcios, (livresc) pernicios, (regional) dăunăcios, (regional) dăunos.  Stricătură, substantiv (învechit)
Sinonime: avarie, daună, defecțiune, deteriorare, pagubă, pierdere, prejudiciu, stricăciune, (regional) greș, (regional) pricaz, (regional) vrajă.  

---

Băhnit (băhnită), adjectiv (regional)
Sinonime: stătut, clocit, învechit, alterat, stricat, împuţit, bâhlit.  Corupt (coruptă), adjectiv
Sinonime: deformat, desfrânat, depravat, imoral, decăzut, destrăbălat, dezmăţat, neruşinat, pervertit, stricat, vicios, viciat; (livresc) libertin, (rar) deşănţat, (popular şi familiar) parşiv, (popular) deşucheat, (învechit şi regional) ruşinat, (regional) şucheat, teşmenit, (învechit) aselghicesc, demoralizat, spurcat, (figurat) putred.

Corupt, substantiv
Sinonime: alterare, corupere, (învechit) conrupt, (învechit) corumpt.  Dăunător (dăunătoare), adjectiv
Sinonime: păgubitor, vătămător, stricător, distrugător, negativ, nociv, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, (livresc) pernicios, (învechit şi popular) pierzător, (regional) dăunăcios, dăunos, (învechit) pagubnic, prejudicios, stricăcios, (figurat) contraproductiv.  Defect, substantiv neutru
Sinonime: lipsă, scădere, imperfecţiune, viciu, neajuns, meteahnă, cusur, beteşug, racilă, hibă, păcat; deranjament, stricăciune.

Defect, adjectiv
Sinonime: defectat, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit.  Depravat (depravată), adjectiv
Sinonime: corupt, stricat, decăzut, desfrânat, destrăbălat, descompus moral, pervers.  Deranjat (deranjată), adjectiv
Sinonime: răvăşit, răscolit, stânjenit, stingherit, defectat, tulburat, în neorânduială, mutat din loc, zăpăcit, ciufulit, defect, stricat.  Deşirat (deşirată), adjectiv
Sinonime: destrămat, desfăcut, rupt, desfirat, stricat; (figurat) lung, slab, osos.  Deşucheat (deşucheată), adjectiv
Sinonime: nebun, smintit, ţicnit; dezmăţat, destrăbălat, deşănţat, aiurea, aiurit, bezmetic, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neruşinat, obscen, pervertit, pornografic, scabros, scârbos, stricat, trivial, vicios, vulgar, zănatic, zăpăcit, zurliu, alienat, dement, descreierat, înnebunit.  Detracat (detracată), adjectiv
Sinonime: smintit, stricat, ţicnit, dezechilibrat, defect, defectat, deranjat, dereglat, tulburat, zdruncinat.  Duhoare, substantiv feminin
Sinonime: miros urât, aer stricat, putoare, miasmă.  Fetid (fetidă), adjectiv
Sinonime: descompus, stricat, alterat, puturos, dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgraţios, greţos, greu, infect, împuţit, neplăcut, nesuferit, rău, rău-mirositor, respingător, scârbos, urât, viciat.  Găunos (găunoasă), adjectiv
Sinonime: buturos, cariat, fără miez, găurit, gol, scobit, scorburos, sec, stricat, (figurat) lipsit de caracter, (figurat) nevaloros, (învechit și regional) scorboroșit, (rar) deșert, (regional) bortos, (regional) boșturos, (regional) budugănios, (regional) buștihos, (regional) corobăios, (regional) corobănos, (regional) scrobos, (regional) stupos.  Hodorogit (hodorogită), adjectiv
Sinonime: cu un picior în groapă, dărăpănat, degradat, deteriorat, hârâit, hârâitor, hârbuit, hrentuit, îmbătrânit, învechit (și stricat), ramolit, răguşit, ruinat, senil, stricat, şubrezit, uzat, (variantă) odorogit.  Impracticabil (impracticabilă), adjectiv
Sinonime: defect, degradat, desfundat, dificil, inabordabil, inaccesibil, infrecventabil, inutilizabil, rău, stricat.  Infect (infectă), adjectiv
Sinonime: viciat, stricat, rău, respingător, murdar, neîngrijit; josnic, mârşav, ticălos.  Ireparabil (ireparabilă), adjectiv
Sinonime: de nereparat, stricat definitiv, iremediabil, distrus.  Împuțit (împuțită), adjectiv
Sinonime: alterat, stricat; murdar, neîngrijit, îngălat, infect.  Încărcat (încărcată), adjectiv
Sinonime: umplut, plin; împovărat, îngreunat; exagerat, umflat, mărit, sporit, adăugat, acumulat; stricat, viciat, impur.  Încins (încinsă), adjectiv
Sinonime: cald, încălzit, înfierbântat; aprins, înflăcărat, înteţit; stricat, fermentat, alterat.  Înnebunit (înnebunită), adjectiv
Sinonime: nebun, scos din minţi, ţicnit, aiurit, zurliu, stricat la cap; zăpăcit, uluit.  Libertin (libertină), adjectiv
Sinonime: afemeiat, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, epicurian, imoral, impudic, indecent, lasciv, libidinos, licențios, lipsit de restricții, nerușinat, pervertit, stricat, uşuratic, vicios.  Morfolit (morfolită), adjectiv
Sinonime: bolborosit, deteriorat, ferfeniţit, îngăimat, mormăit, murdar, nearticulat, neclar, nedeslușit, prost îmbrăcat, stricat, terfelit.  Nociv (nocivă), adjectiv
Sinonime: vătămător, dăunător, stricător, distrugător, nimicitor.  Paţachină, substantiv feminin
Sinonime: paceaură, paţircă, (femeie) uşuratecă, (femeie) vulgară, (femeie) stricată.  Păcătos (păcătoasă), adjectiv
Sinonime: vinovat, culpabil; ticălos, afurisit, josnic, abject, nevrednic, stricat, nemernic, infam, mârşav, netrebnic, necinstit; nenorocit, nevoiaş, sărac, sărman, mizer, prăpădit, necăjit.  Păgubitor (păgubitoare), adjectiv
Sinonime: stricător, dăunător, vătămător, pernicios.  Pernicios (pernicioasă), adjectiv
Sinonime: dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.  Pervers (perversă), adjectiv
Sinonime: rău, corupt, depravat, desfrânat, imoral, viciat, decăzut, stricat, perfid; anormal, invertit, deformat, denaturat; demonic, diabolic, morbid, sadic, vicios.  Pestilenţial (pestilenţială), adjectiv
Sinonime: dezgustător, infect, respingător, viciat, stricat; fetid, insalubru.  Poamă, substantiv feminin
Sinonime: fruct, rod; (figurat) om stricat, ticălos, netrebnic, imoral, puşlama.  Pramatie, substantiv feminin
Sinonime: om stricat, om destrăbălat, puşlama, netrebnic, ticălos, lichea.  Prăpădit (prăpădită), adjectiv
Sinonime: stricat, deteriorat, rupt, ruinat; (figurat) nimicit, distrus, deprimat; slab, anemiat, bolnav, jigărit.  Putoare, substantiv feminin
Sinonime: miros rău, duhoare, miasmă; om leneş, om inactiv, om murdar; femeie stricată, prostituată.  Putred (putredă), adjectiv
Sinonime: stricat, alterat, descompus, dezagregat, putrezit; (figurat) viciat, corupt, decăzut; stătut, clocit, nesănătos, vătămător; cangrenat, purulent.  Răsuflat (răsuflată), adjectiv
Sinonime: (figurat) învechit, banal; stricat, alterat, fără aromă.  Rău (rea), adjectiv
Sinonime: neascultător, răsfăţat, nesupus, răzgâiat; dăunător, neplăcut, perfid, viclean, crud; lamentabil, prost, mizerabil; abraş, nărăvaş, violent, sălbatic, nedomolit; neliniştitor, apăsător, chinuitor; uzat, rupt, stricat, degradat; neîndemânatic, incapabil, nepriceput, nesatisfăcător.  Rânced (râncedă), adjectiv
Sinonime: alterat, stricat, degradat.  Ruginit (ruginită), adjectiv
Sinonime: oxidat, galben-roşietic, plin de rugină, stricat; (figurat) învechit, îmbătrânit; dogit, înapoiat, demodat, depăşit, scos din uz.  Stătut (stătută), adjectiv
Sinonime: vechi, învechit, alterat, stricat, neprimenit, viciat, închis, clocit.  Stricăciune, substantiv feminin
Sinonime: avarie, corupție, daună, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, deteriorare, dezmăț, hernie, imoralitate, lepră, lezare, pagubă, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierdere, pierzanie, pierzare, prejudiciu, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putreziciune, (învechit și popular) pricaz, (învechit și regional) smintă, (învechit și regional) sminteală, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) scădere, (învechit) stricare, (învechit) stricătură, (învechit) vătămătură, (învechit, figurat) putrejune, (popular) vătămare, (prin Banat) ștetă, (rar) deșănțare, (rar, figurat) putrefacție.  Stropşit (stropşită), adjectiv
Sinonime: zdrobit, sfărâmat, strivit, stricat, deformat; (figurat) zăpăcit, smintit, năbădăios, îndrăcit; pocit, desfigurat, schimonosit.  Vătămător (vătămătoare), adjectiv
Sinonime: dăunător, stricător, periculos.  Vechi (veche), adjectiv
Sinonime: de demult, antic, învechit, depăşit; uzat, stricat, alterat, tocit, perimat, îmbătrânit.  Viermănos (viermănoasă), adjectiv
Sinonime: plin cu viermi, stricat, atacat.  Ruinat (ruinată), adjectiv
Sinonime: căzut în ruină; dărăpănat, distrus, degradat, măcinat, părăginit, prăpădit, stricat, demolat, delabrat, deteriorat, devastat; (figurat) sărăcit, scăpătat.  Bulit (bulită), adjectiv
Sinonime: deteriorat, lovit, stricat.  Alterat, adjectiv
Sinonime: acrit, acru, descompus, fermentat, împuţit, înăcrit, stricat, (învechit şi popular) searbăd, (regional) mocnit, sărbezit, (prin Maramureș și Bucovina) scopt; rânced; brânzit, poluat; denaturat.  Avariat, adjectiv
Sinonime: deteriorat, stricat.

Avariat, substantiv
Sinonime: avariare, avariere.  Cariat, adjectiv
Sinonime: găunos, găurit, stricat, (învechit şi regional) scorboroşit, scorburos.  Pagubnic, adjectiv
Sinonime: dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.