Spin, substantiv masculin
Sinonime: ghimpe, ţepuşă, ţeapă; scai, scaiete, ciulin, mărăcine.  Spinare, substantiv feminin
Sinonime: spate, dos; culme, vârf, creastă, coamă, muchie.  Spinel, substantiv
Sinonime: (mineralogie) aluminat natural de magneziu, pleonast.  Spiniş, substantiv
Sinonime: (regional) desiș de spini, mărăciniş, spinărie, spinet, (plural) mărăcini.  Spinişor, substantiv
Sinonime: spin, spinuleț, țepușă.  Spinos (spinoasă), adjectiv
Sinonime: ghimpos, ţepos, (figurat) greu, aspru, complicat, complex.  Spinteca, verb
Sinonime: a despica, a sfâşia, a tăia, a crăpa, a rupe; a înjunghia, a ucide.  Spintecare, substantiv
Sinonime: crăpare, crăpat, despicare, despicat, rupere, sfâșiere, spargere, spart, spintecat, tăiat, tăiere.  Spintecător, adjectiv
Sinonime: cutremurător, distrugător, sfâșietor, zguduitor.  Spintecătură, substantiv
Sinonime: crăpătură, despicătură, ruptură, sfâșietură, tăietură, (învechit) spărtură.  Spinuleţ, substantiv
Sinonime: spinişor, ţepuşă.  Spinuliform, adjectiv
Sinonime: în formă de spinișor.  

---

Cârcă, substantiv feminin
Sinonime: spate, spinare.  Coloană, substantiv
Sinonime: stâlp, cariatidă, (învechit) columnă; rubrică, despărțitură; șir, rând, serie, (popular) şirag, (învechit) stol; convoi, vârtej; (anatomie) (coloană vertebrală) şira spinării, (regional) şira spatelor, (învechit) greabănul spinării, osul spinării; (cinema) (coloană sonoră) pistă sonoră; (coloană de extracţie) ţeavă de extracţie; (coloană de sinteză) reactor catalitic; (coloană de marș) grup de oameni.  Creastă, substantiv feminin
Sinonime: culme, pisc, vârf, creştet, coamă, muchie, spinare, sprânceană, (popular) culmiş; (botanică) (creasta-cocoşului) (regional) breabăn, ferigă, granat, laba-ursului, moţul-curcanului, pieptănariţă, rămurele, spilcuţă, talpa-gâştei, meloşel, opintic, tocmăgel, barba-caprei, burete-creţ, laba-mâţei, (învechit) amarantă; (anatomie) (creastă epidermică) creastă papilară; măsea, răvar.  Despica, verb
Sinonime: a (se) crăpa, a spinteca, a despărţi, a separa, a desface, a sparge, a tăia, (regional) a sfărâma, a (se) deschide, a străbate.  Despicătură, substantiv feminin
Sinonime: crăpătură, tăietură, spintecătură.  Filozofie, substantiv feminin
Sinonime: agnosticism, antropocentrism, antropomorfism, antropopatism, asociaționism, ataraxie, atomism, averroism, bergsonism, cartezianism, cazualism, conceptualism, confucianism, constructivism, convenționalism, creaționism, daoism, deism, determinism, dialectică, doctrină, dualism, emanatism, emanaționism, empiriocriticism, empiriomonism, energetism, epicurism, epifenomenalism, epistemologie, estetică, etică, existențialism, fatalism, fenomenalism, fenomenism, fenomenologie, ficționalism, fideism, filozofem, finalism, fizicalism, formalism, gândire (profundă), gândirism, gimnozofie, gnoseologie, gnosticism, hegelianism, hilozoism, holism, idealism, ideologie, iluminism, indeterminism, infinitism, instrumentalism, intelectualism, intuiționism, iraționalism, înţelepciune, kantianism, kantism, luminism, machism, marxism-leninism, materialism, mecanicism, metafizică, moderație, monadism, monism, morală, nativism, naturalism, neoconfucianism, neohegelianism, neokantianism, neoplatonism, neopozitivism, neoraționalism, neorealism, neotomism, ocazionalism, operaționalism, panpsihism, panteism, peripatetism, personalism, pironism, pitagorism, platonism, pozitivism, pragmatism, predeterminism, preformism, priticism, raționalism, relativism, scientism, scolastică, semanticism, senzualism, sistem, solipsism, speculație, spinozism, spiritualism, stoicism, structuralism, subiectivism, știință, teism, teleologie, teologie, teorie, teozofie, teză, tomism, utilitarism, vitalism, voluntarism.  Ghimpe, substantiv masculin
Sinonime: ciulin, holeră, merişor, scai, scaiete, spin, ţeapă; (figurat) critică, ironie, necaz, nemulţumire, sarcasm, supărare, venin.  Hăcuire, substantiv feminin
Sinonime: ciopârţire, rupere, sfârtecare, sfâşiere, spintecare, tăiere.  Îngemăna, verb
Sinonime: a aduna la un loc, a amesteca, a asocia, a combina, a ingemena, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni strâns, (învechit; despre rumegătoare) a avea copita spintecată în două, (variantă) a îngemâna.  Măcelări, verb
Sinonime: a spinteca, a despica, a înjunghia, a ciopârţi, a ucide; (figurat) a se război, a lupta, a se bate, a masacra, a distruge.  Spate, substantiv neutru
Sinonime: spinare, dos; spătar, spetează, rezemătoare; (figurat) protecţie, sprijin, susţinere.  Şale, substantiv feminin
Sinonime: mijloc, spinare, spate.  Tăia, verb
Sinonime: a despărţi, a separa, a împărţi; a despica; a suprima, a scoate, a elimina; a brăzda, a tatua, a vărga; a săpa, a sculpta; (figurat) a croi; a străbate, a traversa, a trece; (reflexiv) a se întretăia; (reflexiv) a se destrăma, a se rupe; (reflexiv) a se coagula, a se brânzi; (tranzitiv şi reflexiv) a (se) spinteca, a se omorî, a se ucide; a tunde, a micşora, a reteza, a scurta.  Tuli, verb
Sinonime: a fugi, a o rupe la fugă, a o întinde, a spăla putina, a-şi pune picioarele la spinare, a da bir cu fugiţii, a o paşli, a o lua la sănătoasa.  Acicular (aciculară), adjectiv
Sinonime: aciform, aciculiform; cu vârful rigid și ascuțit, în formă de ac; (botanică) prevăzut cu prelungiri spiniforme sau cu асе.  Aculeol, substantiv masculin
Sinonime: (botanică) ghimpe, spin; aculeu mic, fin şi scurt.  Aculeu (aculei), substantiv masculin
Sinonime: (botanică) ghimpe, spin; emergenţă epidermică rigidă, ascuţită, uşor detaşabilă împreună cu epiderma.  Rahianestezie, substantiv
Sinonime: (medicină) anestezie epidurală, anestezie locoregională, anestezie rahidiană, anestezie spinală.  Anevoios, adjectiv
Sinonime: delicat, dificil, gingaş, greu, (figurat) ingrat, greoi, (astăzi rar) silnic, mizerabil, necăjit, prost, rău, (învechit şi popular) necăjos, (figurat) aspru, spinos.  Armurar, substantiv
Sinonime: (botanică) (prin Transilvania) amărea, spinul-Sfintei-Marii.  Aşchie, substantiv
Sinonime: surcea; ţeapă, ţepuşă, (rar) spin; şpan.  Bănică, substantiv
Sinonime: (botanică) spinuţă.  Cărbune, substantiv
Sinonime: (geologie) (figurat) aur negru; mangal; (fitoparazit) tăciune; (botanică) (regional) baraboi, bănişor, spinuţă; antrax.  Cătină, substantiv
Sinonime: (botanică) (rar) licină, (regional) răchişoară, zaharică; (cătină roşie) tamariscă; holeră, spin.  Cefalorahidian, adjectiv
Sinonime: (referitor la creier și la măduva spinării) cerebrospinal.  Ciulin, substantiv
Sinonime: (botanică) (regional) ghincar, scai, scaiete, spin, ghimpe, (regional) pălămidă, sita-zânelor; ciurlan, cornaci, salcicorn, săricică.  Ciulinos, adjectiv
Sinonime: ghimpos, mărăcinos, spinos, ţepos.  Sticlete, substantiv
Sinonime: (ornitologie) (regional) cucoană, cuconiţă, domnişoară, domnişor, domnuţ, logăcel, logociţă, oiţă, scai, scaiete, scăiecior, scăişor, spinărel, turculeţ, vărguţă, ciuş-de-ghimpe, pasărea-scaiului, pasăre-de-scai, pasăre-domnească, (Bucovina) scăier, (Transilvania) tengheliță; (argou) gardian, poliţai, poliţist, regină, sergent.  Cont, substantiv
Sinonime: (contabilitate) partidă; buget, datorie, declarație, echilibru, evaluare, inventar, număr, poziție, rezumat, stare, statut, sumă; seamă, socoteală, (figurat) spate, spinare.  Crăpuşnic, substantiv
Sinonime: crăstăval, pălămidă, scai, spin, şofrănel.  Cui, substantiv
Sinonime: (învechit) găvozd; (cui cilindric) ştift; (cui de siguranţă) splint; (cui spintecat) splint; ciocâlteu; colţ, fuscel, ic, măsea, pană, spiţă, treaptă, ţintă.  Culmiş, substantiv
Sinonime: coamă, creastă, creştet, culme, muchie, spinare, sprânceană.  Despicare, substantiv
Sinonime: crăpare, crăpat, despicat, spargere, spart, spintecare, spintecat, tăiat, tăiere, şpăltuire; deschidere.  Despicat, adjectiv
Sinonime: crăpat, spart, spintecat, tăiat.

Despicat, substantiv
Sinonime: despicare.  Diseca, verb
Sinonime: (anatomie) a efectua o disecție, (rar) a spinteca, a autopsia; (figurat) a analiza minuțios, a cerceta atent.  Sărăcică, substantiv
Sinonime: (botanică) scaiul-dracului, scaiul-vânăt, spin.  Epinetă, substantiv
Sinonime: (muzică) spinetă, clavecin, clavicord.  Feregă, substantiv
Sinonime: (botanică) ferigă, spinarea-lupului.  Ferigă, substantiv
Sinonime: (botanică) glosopteris, (la plural) filicale; (regional) năvalnic, creasta-cocoşului, iarba-şarpelui, spasul-dracului, spata-dracului, spinarea-lupului; fereguţă; (ferigă-măruntă) straşnic.  Fustă, substantiv
Sinonime: foaie, fustanelă, (livresc) jupă, (popular, la plural) poale, rochie, (regional) spinţă; (la figurat, depreciativ) femeie, muiere.  Ghimpos, adjectiv
Sinonime: cu ghimpi, țepos, spinos; (figurat) sarcastic, caustic, ironic.  Greabănul spinării, locuţiune
Sinonime: (anatomie) coloană vertebrală, şira spinării.  Greabăn, substantiv
Sinonime: (zoologie) (regional) gârbiţă, (Banat şi Transilvania) spinare, (prin Transilvania şi Bucovina) şa, (prin Transilvania, la plural) spete; coamă (a unui munte), creastă (a unui munte); (variante) grebăn, greben.  Chetorși, verb
Sinonime: a spinteca, a tăia cu cuțitul.  Chetorșit, adjectiv
Sinonime: tăiat, spintecat.  Scăios, adjectiv
Sinonime: ghimpos, mărăcinos, spinos, ţepos.  Ştift, substantiv
Sinonime: (tehnică) cui cilindric, cui de cizmărie, spin, tijă metalică.  Tăiere, substantiv
Sinonime: ablațiune, amputare, anulare, barare, decupare, despicare, hăcuire, împărțire, înjunghiere, masacru, măcel, retezare, sacrificare, sculptare, scurtare, secționare, spintecare, spintecat, ucidere, (popular) junghiere.  Fermion, substantiv
Sinonime: (fizică) particulă cu spin semiîntreg; electron, lepton, miuon, neutrin, neutrino, neutron, nucleon, proton, quarc.  Apofiză, substantiv
Sinonime: acromion, bosă, eminență, excrescență, proeminență, protuberanță, spin, tuberozitate.