Speranţă, substantiv feminin
Sinonime: nădejde, încredere, credinţă, dorinţă, aspiraţie.  

---

Aspiraţie, substantiv feminin
Sinonime: năzuinţă, râvnă, dorinţă, ideal, ambiție, vis, speranță.  Credinţă, substantiv feminin
Sinonime: convingere, certitudine, siguranţă; fidelitate, statornicie, sinceritate, devotament; speranţă, încredere, nădejde; religie, cult, confesiune, doctrină, dogmă, superstiție, teză, tradiție; credo, crez, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie, (livresc) devoţiune, (învechit) blagocestie, blagocestivie, hristoitie, râvnă, râvnire, smerire, părere; asigurare, chezăşie, concesiune, credit, datorie, garanţie, logodnă.  Despera, verb
Sinonime: a exaspera, a deznădăjdui, a-şi pierde speranţa.  Disperat (disperată), adjectiv
Sinonime: desperat, abătut, întristat, atristat, supărat, descurajat, dezolat, deprimat, demoralizat, inconsolabil, de neconsolat, de nemângâiat, fără speranţă.  Miraj, substantiv neutru
Sinonime: aparență, apariție, atracţie, fantasmă, fantezie, farmec, fascinație, fata morgana, halucinație, himeră, iluzie (deșartă), imaginație, imagine înșelătoare, irealitate, închipuire, nălucire, nonsens, obsesie, părere, revelație, reverie, spectru, speranţă falsă, umbră, utopie, vedenie, (variantă) miragiu.  Nădăjdui, verb
Sinonime: a spera, a avea nădejde, a avea speranţă, a crede, a fi încredinţat.  Nădejde, substantiv feminin
Sinonime: speranţă, încredere, credinţă.  Optimism, substantiv neutru
Sinonime: avânt, confianță, elan, entuziasm, încredere, speranță.  Descurajator, adjectiv
Sinonime: copleșitor, demoralizant, demoralizator, deprimant, descurajant, (figurat) demobilizator, fără speranță.  Longevitate, substantiv
Sinonime: durată de viață, speranță de viață, viață lungă, (biologie) macrobie.  Iluziune, substantiv
Sinonime: aberație, amăgire, aparență, fantasmă, himeră, iluzie, irealitate, închipuire, înșelare, miraj, nerealitate, speranță deșartă, superstiție, utopie, vedenie.  Sperare, substantiv
Sinonime: (învechit) nădăjduire, nădejde, speranţă.  Expectativă, substantiv
Sinonime: așteptare, expectație, perspectivă, speranță, (variantă) espectativă.  Expectație, substantiv
Sinonime: așteptare, eventualitate, expectanță, expectativă, speranță, (variantă) expectațiune.  Nădăjduinţă, substantiv (învechit)
Sinonime: credință, nădăjduire, nădejde, speranță.  Nădăjduire, substantiv
Sinonime: credință, nădejde, speranță, (învechit) nădăjduinţă.  Răbdare, substantiv
Sinonime: chin, durere, indulgență, încercare, îngăduință, îngăduire, nădejde, patimă, păs, pătimire, perseverență, speranță, stăruință, suferință, tenacitate, toleranță, (învechit) târpenie, (livresc) paciență.

Răbdare, substantiv
Sinonime: (cu valoare de imperativ) Așteaptă!  Condemna, verb (învechit)
Sinonime: a condamna, a declara pierdut fără speranță, a obliga la, a osândi, (figurat) a reproba; a astupa (o ușă).  Upovăire, substantiv (învechit)
Sinonime: nădăjduire, speranță, (variantă) upuvăire.