Singur (singură), adjectiv
Sinonime: neînsoțit, singuratic, solitar, izolat, retras; de bună voie, de la sine; unic; numai, exclusiv, doar.  Singurătate, substantiv feminin
Sinonime: izolare, solitudine; pustietate.  Singuratic (singuratică), adjectiv
Sinonime: izolat, retras, singur; tainic, ferit, ascuns; solitar, liniştit.  Singurie, substantiv
Sinonime: (învechit) singurătate.  Singurit, adjectiv (învechit)
Sinonime: răzleț, singuratic; (sintagmă) (nume singurit) singular.  Singuriu (singurie), adjectiv
Sinonime: (regional) singuratic.  

---

Burlac, substantiv masculin
Sinonime: celibatar, holtei, flăcău tomnatic, cavaler, june, singur, necăsătorit, (familiar) becher, (regional) praşcău.

Burlac, substantiv (regional)
Sinonime: butoi.  Doar, adverb
Sinonime: cumva, oare, oarecum, poate, abia, numai, tocmai, (regional) taman, exclusiv, singur.

Doar, conjuncție
Sinonime: că.  Dosnic (dosnică), adjectiv
Sinonime: retras, izolat, ascuns, dosit, ferit, lăturalnic, singuratic, tainic, tăinuit, (rar) lăturaş, (învechit şi regional) săcret, (regional) lăturiş.  Exilat (exilată), adjectiv
Sinonime: expatriat, surghiunit, plecat, îndepărtat, pribeag, înstrăinat, emigrant; retras, izolat, singuratic, alungat, gonit, izgonit, proscris, (livresc) relegat, (învechit) surghiun.  Grupa, verb
Sinonime: a acumula, a aduna, a aglutina, a aranja, a asambla, a asocia, a centraliza, a clasa, a clasifica, a colecta, a colecționa, a comasa, a concentra, a cumula, a fuziona, a împărţi, a masa, a organiza, a regrupa, a reorganiza, a repartiza, a reuni, a se aglomera, a se alia, a se coaliza, a strânge, a tria, a uni (într-o singură unitate).

Grupă, substantiv feminin
Sinonime: unitate, grup, colectiv, ceată, bandă, cenaclu, clan, batalion, club, cohortă, comitet, şcoală, echipă, confrerie, escadrilă, escadron, formaţie, formaţiune, gaşcă, ansamblu; (rar) gang.  Individual (individuală), adjectiv
Sinonime: personal, în persoană; singur, câte unul, particular, în particular, singular, original, specific.  Izolat (izolată), adjectiv
Sinonime: despărţit, separat, îndepărtat, detaşat; retras, singuratic, solitar, răzleţ; dosnic, ascuns, ferit.  Însingurat (însingurată), adjectiv
Sinonime: singur, izolat, retras, părăsit, stingher, exilat.  Pribeag (pribeagă), adjectiv
Sinonime: rătăcitor, hoinar, vagabond; refugiat, fugar, exilat, emigrant; singur, izolat, răzleţ.  Pustietate, substantiv feminin
Sinonime: pustiu, deşert, pustă; (figurat) singurătate, solitudine, izolare.  Pustiu (pustie), adjectiv
Sinonime: necultivat, neîngrijit, nelocuit, părăginit, ruinat, părăsit; nepopulat, deşert, gol, vid; (figurat) fără rost, fără sens, zadarnic; singur, izolat, stingher.  Pustnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abstinenţă, ascetism, asceză, claustrare, izolare, renunțare, schimnicie, sihăstrie, (figurat) singurătate, (rar) schimnicit, (variantă) pusnicie, (variantă) pustenecie.  Sălbatic (sălbatică), adjectiv
Sinonime: nedomesticit, neîmblânzit, nedomolit, aprig, focos; necultivat, nelucrat; nelocuit, pustiu, primitiv, necivilizat; retras, nesociabil, singuratic; inuman, crud, barbar, animalic; (figurat) înfricoşător, înfiorător.  Sihăstrie, substantiv feminin
Sinonime: asceză, călugărie, pustnicie, schimnicie, schit, viață de sihastru; (figurat) izolare, pustietate, singurătate; (variante) săhăstrie, sehăstrie.  Solitar (solitară), adjectiv
Sinonime: izolat, singuratic, retras; pustiu, neumblat, lăturalnic.  Solitudine, substantiv feminin
Sinonime: singurătate, izolare, pustietate.  Stihie, substantiv feminin
Sinonime: duh, spirit, fantasmă; (figurat) himeră, arătare, închipuire, nălucă; pustietate, singurătate, sălbăticie; dezlănţuire, năpastă, calamitate, forţă oarbă.  Stingher (stingheră), adjectiv
Sinonime: izolat, răzleţ, singur, singuratic, dezorientat, străin; desperecheat.  Surghiun, substantiv neutru
Sinonime: exil, izgonire, îndepărtare, pribegie, înstrăinare; izolare, singurătate.  Tainic (tainică), adjectiv
Sinonime: misterios, enigmatic, secret, ascuns, ferit; discret, tăcut, confidenţial, intim; retras, singuratic, izolat.  Unic (unică), adjectiv
Sinonime: unul, numai unul, singur, doar unul, altul nu, un singur exemplar; (figurat) incomparabil, fără seamăn, excepţional, nemaivăzut, nemaiîntâlnit, neasemuit.  Turnichet, substantiv
Sinonime: stropitoare rotativă; (dispozitiv pivotant care permite trecerea unei singure persoane) tripod rotativ, poartă automatizată.  Monobloc, adjectiv invariabil
Sinonime: dintr-o singură bucată.  Claustrare, substantiv
Sinonime: claustrație, izolare, singurătate.  Claustraţie, substantiv
Sinonime: izolare, singurătate.  Dintru, prepoziție
Sinonime: din, dinspre, de la, petrecut în, cu, din cauza; (dintr-acolo) din partea aceea; (dintr-o dată) cu o singură mișcare, pe neașteptate, brusc, deodată.  Unicord, adjectiv
Sinonime: monocord; (despre instrumente muzicale) cu o singură coardă.  Autodistruge, verb
Sinonime: a se distruge singur.  Săcret, adjectiv
Sinonime: afurisit, ascuns, blestemat, câinos, deşert, dosit, dosnic, ferit, gol, hain, izolat, îndrăcit, lăturalnic, necălcat, necultivat, nelocuit, nepopulat, nestrăbătut, neumblat, pustiu, rău, retras, sălbatic, singuratic, tainic, tăinuit, ticălos, vid.

Săcret, substantiv
Sinonime: afurisit, blestemat, câinos, hain, îndrăcit, rău, ticălos.  Pripăloagă, substantiv (regional)
Sinonime: femeie singură; prostituată.  Unison, substantiv
Sinonime: acord, armonie, concordanță, conformitate, consonanță, eufonie, euritmie; (locuţiune; la unison) împreună, în același timp, în acord, în armonie, în bloc, în comun, în cor, pe o singură voce, simultan.  Monodimensional, adjectiv
Sinonime: cu o singură dimensiune, unidimensional.  Confina, verb
Sinonime: a se izola, a se închide, a se învecina (cu); (figurat) a se limita la o singură activitate, a se limita la o singură ocupație, a se specializa.  Schimnicie, substantiv
Sinonime: asceză, izolare, singurătate, pustnicie, schit, sihăstrie, (variantă) schivnicie.  Aplat, substantiv
Sinonime: (în pictură, gravură) tentă de o singură culoare.  Monolit, adjectiv
Sinonime: armonios, bine închegat, format dintr-un singur bloc (de piatră), monolitic, omogen, solid, sudat, trainic, unitar.  Monologa, verb
Sinonime: a soliloca, a vorbi cu sine însuși, a vorbi în formă de monolog, a vorbi singur.  Monoparental, adjectiv
Sinonime: cu un singur părinte.  Monoclu, substantiv
Sinonime: lentilă, lornietă, lornion, lunetă, (popular şi familiar) geam, (popular) sticlă; pansament (la un singur ochi).  Monocotiledon, adjectiv
Sinonime: (botanică) cu un singur cotiledon, monocotiledonat.  Monocotiledonat, adjectiv
Sinonime: (botanică) cu un singur cotiledon, monocotiledon.  Monocrom, adjectiv
Sinonime: cu o singură culoare, monocromatic, unicolor; (figurat) monoton, plictisitor, uniform.  Monozigot, adjectiv
Sinonime: (biologie) cu un singur zigot, uniovular, univitelin.  Uniovulat, adjectiv
Sinonime: (biologie) cu un singur ovul, uniovular.  Monosepal, adjectiv
Sinonime: (botanică) cu o singură sepală, gamosepal, unisepal.  Însingurat, adjectiv
Sinonime: izolat, retras, singur, singuratic, solitar.  Autocorecta, verb
Sinonime: a se corecta singur.  Autoaccidenta, verb
Sinonime: a se accidenta involuntar, a se accidenta singur.  Retirat, adjectiv
Sinonime: (franțuzism învechit) izolat, retras, singur, singuratic, solitar.  Monobrăzdar, substantiv
Sinonime: plug cu un singur brăzdar.