Sfinţi, verb
Sinonime: a sanctifica, a consacra, a sacra; (popular) a hirotonisi; a cinsti, a respecta, a venera.  Sfinţie, substantiv
Sinonime: biserică, casa Domnului, sfinţenie; lues, sifilis.  Sfinţişor, substantiv
Sinonime: (biserică) sfânt, sfântuleţ, (mai ales la plural) mucenic, (popular) sântuleţ; opt.  Sfinţit, adjectiv
Sinonime: (biserică) canonizat, sanctificat, târnosit, (livresc) sacrat; ameţit, băut, beat, cherchelit, hirotonisit, hirotonit, îmbătat, turmentat.

Sfinţit, substantiv
Sinonime: amurg, apus, asfinţit, înserare, seară, vest.  Sfinţitură, substantiv
Sinonime: hirotonie, hirotonire, hirotonisire, obiect sfințit.  

---

Ameţi, verb
Sinonime: a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.  Binecuvântat (binecuvântată), adjectiv
Sinonime: blagoslovit, sfinţit, preamărit; întemeiat, îndreptăţit, legitim; (figurat) înzestrat, talentat, dotat.  Blagoslovenie, substantiv feminin
Sinonime: blagoslovire, binecuvântare, benedicţie, preamărire, sfinţire.  Blagoslovi, verb
Sinonime: a binecuvânta, a preamări, a sfinţi.  Chercheli, verb
Sinonime: a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) ameți, a (se) căli, a (se) ciupi, a (se) cârpi, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.  Consfinți, verb
Sinonime: a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.  Sacramental (sacramentală), adjectiv
Sinonime: bisericesc, consacrat, consfințit, cutumiar, habitual, intangibil, inviolabil, obișnuit, ritual, sacru, sfânt, sfinţit, solemn, tradițional.  Sacrat (sacrată), adjectiv
Sinonime: sfinţit, sfânt, sacru.  Sacrosanct (sacrosanctă), adjectiv
Sinonime: sfânt, sacru, sfinţit.  Sanctifica, verb
Sinonime: a sfinţi, a consacra.  Târnosi, verb
Sinonime: a consacra, a inaugura o biserică, a sfinţi; a ameţi, a atinge, a bate, a boţi, a chercheli, a îmbăta, a jegoşi, a lovi, a mânji, a mototoli, a murdări, a păta, a şifona, a turmenta.  Agheasmă, substantiv
Sinonime: rachiu, (popular) apă sfinţită; (regional) agheazmă, aghiasmă, aiasmă, aiazmă, iasmă, iazmă.  Brânduş, substantiv
Sinonime: mucenic, sfinţişor, sfânt.  Canoniza, verb
Sinonime: a sfinţi.  Canonizare, substantiv
Sinonime: beatificare, sacralizare, sacralizație, sanctificare, sanctificație, sfinţire.  Canonizat, adjectiv
Sinonime: sfinţit.  Consfinţire, substantiv
Sinonime: consacrare, fixare, stabilire, statornicire, (învechit) sfinţire; confirmare; legalizare.  Paos, substantiv
Sinonime: apaus, apaous, paus, acalmie, astâmpăr, calm, linişte, odihnă, pace, repaus, tăcere, tihnă, repaos; (figurat) decădere, declin; pomană, vin sfințit, untdelemn, agheasmă.  Sfinţenie, substantiv
Sinonime: (livresc) sanctitate, (rar) sacralitate, (învechit şi popular) sânţenie, (învechit) sfinţie; consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire; (locuțiune adverbială) (cu sfințenie) cu evlavie, cu exactitate, cu scrupulozitate, întocmai.  Beatifica, verb
Sinonime: a canoniza, a ridica la rang de sfânt, a sacraliza, a sanctifica, a sfinți.  Sacra, verb
Sinonime: a canoniza, a confirma, a consacra, a consfinţi, a încorona, a întări, a ratifica, a sacraliza, a sancţiona, a sfinţi, a valida.  Sacraliza, verb
Sinonime: a adora, a canoniza, a da caracter sacru, a deifica, a diviniza, a idolatriza, a sacra, a sfinţi.  Sacralizare, substantiv
Sinonime: canonizare, fetişism, fetişizare, sfinţire; sacralizație.  Sacralizaţie, substantiv
Sinonime: canonizare, divinizare, sacralizare, sanctificație, sfinţire, zeificare.  Aghiazmă, substantiv
Sinonime: apă sfinţită, sfinţirea apei, slujbă de sfinţire, (variantă) aiazmă.  Ierurgie, substantiv
Sinonime: aghiazmă, curățire, dezlegare, exorcism, molitfă, rugăciune, sfeștanie, sfinţire, slujbă, (variantă) hierurgie.  Târnosanie, substantiv
Sinonime: consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire.  Târnosire, substantiv
Sinonime: (biserică) consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, (învechit) obnovlenie, rodină, sfinţenie, târnosanie, târnositură.  Târnosit, adjectiv
Sinonime: (biserică) sfinţit; ameţit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.  Târnositură, substantiv
Sinonime: consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire.  Sacrare, substantiv
Sinonime: canonizare, confirmare, consacrare, consecrație, consfințire, întărire, ratificare, sancționare, sancțiune, sfințire, validare.  Obnovlenie, substantiv
Sinonime: consacrare, sărbătorire, sfeștanie, sfințire, târnoseală, târnosire.  Sântuleţ, substantiv
Sinonime: sânt, sfântuleţ, sfinţişor.  Sânţenie, substantiv
Sinonime: (învechit) sfinţenie, sfinție.  Mir, substantiv
Sinonime: balsam (de uns), miruire, ulei sfințit, untdelemn sfințit; lume, societate; frunte.  Opt, substantiv
Sinonime: optar, (figurat; nota opt) sfinţişor.  Sfeştanie, substantiv
Sinonime: consacrare, obnovlenie, rodină, sfințenie, sfințire, târnosanie, târnoseală, târnosire, târnositură, (regional) feștanie.  Rodină, substantiv
Sinonime: consacrare, creație, dar, facere, familie, geneză, întemeiere, lăuzie, moștenitor, neam, post-partum, rugină, sfeștanie, sfințire, succesor, târnoseală, târnosire, zi de naștere, (variantă) rodin; ploaie cu soare, rugină (pe cereale).  Proscomidi, verb
Sinonime: a face o proscomidie, a pregăti pâinea și vinul pentru împărtășanie, a sfinți pâinea și vinul.  Potrebi, verb (învechit)
Sinonime: a anihila, a distruge, a nimici, a potopi, a prăpădi, a sfărâma, a sfinți, a zdrobi, a zvânta; a se cumineca.  Hirotonisire, substantiv
Sinonime: consacrare, hirotonie, hirotonire, hirotonisit, hirotonit, (învechit) sfințitură, (popular) sfințire, (variantă) herotonisire.  Hrismă, substantiv (învechit)
Sinonime: mir, untdelemn sfințit, (variantă) hrism, (variantă) hrizm.  Ierosi, verb
Sinonime: a hirotoni, a preoți, a sfinți (pe cineva); a irosi.  Hirotonit, adjectiv
Sinonime: hirotonisit, (popular) sfințit.

Hirotonit, substantiv
Sinonime: hirotonisire.  Hirotonisit, adjectiv
Sinonime: hirotonit, preoțit, (popular) sfinţit.  Artos, substantiv
Sinonime: (biserică) litie, pâine binecuvântată, pâine sfințită, prescură, (variantă) artoasă.  Sanctificaţie, substantiv (învechit)
Sinonime: canonizare, consfințire, sanctificare, sfinţire, (variantă) sanctificațiune.  Sanctificat, adjectiv
Sinonime: canonizat, consfințit, sfinţit.  Sanctificator, adjectiv
Sinonime: (învechit) sfințitor.