Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Sfârşit
Sfârşit, substantiv neutru
Sinonime: final, capăt, încheiere; moarte, stingere; (învechit) scop, ţintă, ţel.  
Sfârşit (sfârșită)
Sfârşit (sfârșită), adjectiv
Sinonime: isprăvit, terminat, încheiat, finalizat, dus la capăt; istovit, obosit, sleit, epuizat, vlăguit.  
Sfârşitură
Sfârşitură, substantiv
Sinonime: cap, capăt, final, fine, încheiere, sfârșit.  

Cap
Cap, substantiv neutru
Sinonime: ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.  
Căpătâi
Căpătâi, substantiv neutru
Sinonime: pernă; rost, situaţie, ocupaţie, îndeletnicire; sens, finalitate; capăt, cap, început, margine, sfârşit, extremitate.  
Coadă
Coadă, substantiv feminin
Sinonime: cosiţă, plete; peduncul; trenă; şir de oameni; mâner; capăt, extremitate, sfârșit; (coada-boului) lumânare, lumânărică; (coada-cocoşului) iris, stânjen, stânjenel; (coada-hârţului) coada-şoricelului; (coada-iepei) barba-ursului, coada-calului; (coada-leului) talpa-gâştei; (coada-lupului) lumânare, lumânărică, salvie austriacă; (coada-mielului) coada-cocoşului, lumânare, lumânărică, salvie; (coada-mânzului) barba-ursului, coada-calului; (coada-mâţei) papanaş; (coada-popii) spânz; (coada-priculicilor) barba-popii; (coada-racului) turiţă-mare; (coada-şopârlei) barba-caprei; (coada-şoricelului) pătlagină; (coada-vacii) bătrâniş, coada-cocoşului, lumânare, lumânărică, praz, salvie; (coadă-de-găină) iarbă-mare, răcovină; (coadă-de-şarpe) belemnit; (coadă-făloasă) codobatură, prundar, prundaş; (coadă-roşie) codroş.  
Epilog
Epilog, substantiv neutru
Sinonime: sfârşit, încheiere, final.  
Final
Final, substantiv neutru
Sinonime: sfârşit, încheiere, terminare, închidere, punct terminus, epilog, fine, capăt, deznodământ.  
Fine
Fine, substantiv neutru
Sinonime: capăt, deznodământ, epilog, final, încheiere, sfârşit; (locuțiune adverbială) (în fine) în sfârșit, în concluzie.  
Finit (finită)
Finit (finită), adjectiv
Sinonime: limitat, mărginit, delimitat, circumscris; terminat, sfârşit, isprăvit, încheiat, închis.  
Inepuizabil (inepuizabilă)
Inepuizabil (inepuizabilă), adjectiv
Sinonime: nesecat, fără sfârşit, continuu, interminabil.  
Încheiere
Încheiere, substantiv feminin
Sinonime: cabaletă, capăt, concluzie, contractare, deznodământ, epilog, final, finalizare, isprăvire, îmbinare, închidere, lichidare, perfectare, semnare, sfârșire, sfârşit, terminare, (învechit) istov, (învechit) statornicire, (regional) îmbumbare.  
Leşinat (leșinată)
Leşinat (leșinată), adjectiv
Sinonime: extenuat, sfârşit, slăbit, vlăguit; nemâncat, lihnit, mort de foame.  
Lihnit (lihnită)
Lihnit (lihnită), adjectiv
Sinonime: înfometat, leşinat, sfârșit.  
Mântuire
Mântuire, substantiv feminin
Sinonime: salvare, scăpare, iertare, dezrobire, eliberare, ispăşire; terminare, sfârşit, fine, încheiere.  
Muri
Muri, verb
Sinonime: a răposa, a deceda, a se stinge, a dispărea, a da ortul popii, a-şi da duhul, a-şi da obştescul sfârşit, a-şi da sufletul, a se prăpădi, a repausa, a expia; a se usca, a se veşteji.  
Nesecat (nesecată)
Nesecat (nesecată), adjectiv
Sinonime: fără sfârșit, inepuizabil, interminabil, mereu viu, neepuizabil, neistovit, nesecătuit, nesfârșit.  
Odată
Odată, adverb
Sinonime: cândva, odinioară, mai de mult; în sfârşit, în cele din urmă.  
Petrecanie
Petrecanie, substantiv feminin
Sinonime: benchetuială, chef, decedare, deces, dispariție, distrugere, eveniment, existență, îngropare, îngropat, înhumare, înmormântare, întâmplare, moarte, nimicire, ospăţ, pățanie, petrecere, pieire, praznic, prăpăd, prăpădire, prăznuire, răposare, răpunere, sfârșit, stingere, sucombare, trai, viață, (plural) zile.  
Petrecere
Petrecere, substantiv feminin
Sinonime: amuzament, bairam, (familiar) beută, chiolhan, banchet, chef, chermeză, comportament, comportare, conduită, decedare, deces, desfătare, destindere, dispariţie, distracţie, existenţă, îngropare, îngropat, înhumare, înmormântare, însoţire, moarte, ospăţ, paranghelie, party, petrecanie, pieire, prăpădire, purtare, răposare, reuniune, sfârşit, stingere, sucombare, trai, trăire, veselie, viaţă, viețuire, (învechit) desfătăciune, (învechit) sărbătorie, (rar) desfăt, (rar) sărbătoare.  
Repaus
Repaus, substantiv neutru
Sinonime: astâmpăr, calm, decedare, deces, dispariție, inactivitate, linişte, moarte, odihnă, pauză, pieire, prăpădire, răgaz, răspas, recreație, sfârșit, somn, stingere, sucombare, tihnă, (învechit) răposare; (variante; regional) răpaos, răpaus, repaos.  
Săvârşi
Săvârşi, verb
Sinonime: a face, a înfăptui, a îndeplini, a realiza, a duce la bun sfârşit, a încheia, a termina, a făptui; (reflexiv) a muri, a-şi da sufletul, a sucomba, a-şi da obştescul sfârşit, a pleca dintre cei vii, a termina cu toate.  
Sfârși
Sfârși, verb
Sinonime: a termina, a isprăvi, a încheia, a pune capăt, a înceta, a lua sfârşit; a se prăpădi, a muri, a se stinge; a ucide, a suprima, a omorî, a asasina.  
Termen
Termen, substantiv neutru
Sinonime: soroc, dată; limită, sfârșit.

Termen, substantiv masculin
Sinonime: cuvânt, expresie, denumire, vocabulă.  
Ţărm
Ţărm, substantiv neutru
Sinonime: litoral, liman, plajă, margine, mal, coastă; tărâm, meleag, limită, sfârşit, capăt.  
Veleat
Veleat, substantiv neutru
Sinonime: an, dată, epocă, moarte, perioadă, răstimp, sfârşit, soroc, termen, timp (fix), vreme, zi.  
Vedea
Vedea, substantiv feminin
Sinonime: (regional) sfârșit, termen.  
Concenie
Concenie, substantiv feminin
Sinonime: (învechit) cap, capăt, final, încheiere, sfârşit.  
Topenie
Topenie, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, decedare, deces, dezastru, dispariţie, flagel, grozăvie, moarte, năpastă, nenorocire, pacoste, pieire, potop, prăpăd, prăpădire, pustiire, răposare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare.  
Coneţ
Coneţ, substantiv
Sinonime: cap, capăt, final, fine, încheiere, sfârşit; șotie, boroboață.  
Consumare
Consumare, substantiv
Sinonime: consum, consumaţie, folosire, întrebuinţare, utilizare; mâncare; epuizare, isprăvire, sfârşire, sfârşit, terminare.  
Contenire
Contenire, substantiv
Sinonime: sfârșit, încetare, întrerupere; (locuțiune adverbială) (fără contenire) neîncetat, mereu.  
Crăpare
Crăpare, substantiv
Sinonime: spargere, despicare, întredeschidere, deschidere, fisurare; decedare, deces, dispariţie, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârşit, stingere, sucombare.  
Cumplire
Cumplire, substantiv
Sinonime: asprime, barbarie, brutalitate, cap, capăt, cruzime, ferocitate, final, fine, încheiere, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, sfârşit, violenţă, vitregie.  
Deznodământ
Deznodământ, substantiv
Sinonime: dezlegare, soluție, epilog, final, încheiere, sfârşit, (livresc) fine, soartă.  
Ducă
Ducă, substantiv
Sinonime: plecare, drum, călătorie; duce; (a fi pe ducă) a fi pe sfârșite, a fi pe moarte.  
Epuizat
Epuizat, adjectiv
Sinonime: terminat, sfârșit, isprăvit; istovit, sleit, slăbit, extenuat.  
Exitus
Exitus, substantiv
Sinonime: decedare, deces, dispariţie, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârşit, stingere, sucombare.  
Extenuat
Extenuat, adjectiv
Sinonime: epuizat, frânt, istovit, prăpădit, rupt, secat, secătuit, sfârşit, sleit, stors, trudit, vlăguit, zdrobit, (Moldova) batojit, (prin Muntenia) tâhobit, (învechit) stătut.  
Extincţie
Extincţie, substantiv
Sinonime: extincțiune, decedare, deces, dispariţie, moarte, pieire, prăpădire, rarefacție, răposare, sfârşit, stingere, sucombare.  
Finaliza
Finaliza, verb
Sinonime: a realiza ceva până la sfârșit, a duce până la final, a termina; (sport) a concretiza, (figurat) a fructifica.  
Gătare
Gătare, substantiv
Sinonime: isprăvire, isprăvit, încheiere, sfârşire, sfârşit, terminare, terminat.  
Gătit
Gătit, adjectiv
Sinonime: aranjat, cochet, dichisit, elegant, fercheş, ferchezuit, împodobit, îngrijit, spilcuit, (popular) sclivisit, (popular) dres, (Transilvania şi Banat) cinaş, (Transilvania) nialcoş, (turcism învechit) muchelef; pregătit, preparat, (învechit) prefăcut; (regional) sfârșit, isprăvit, gătat.

Gătit, substantiv
Sinonime: bucătărit, facere, făcut, gătire, pregătire, pregătit, preparare, preparat.  
Week-end
Week-end, substantiv
Sinonime: (anglicism) sfârșit de săptămână.  
Piericiune
Piericiune, substantiv
Sinonime: decedare, deces, dispariţie, efemeritate, moarte, ofilire, pieire, prăpădire, răposare, sfârşit, stingere, sucombare, uscare.  
Pierzare
Pierzare, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, caznă, chin, corupţie, decădere, decedare, deces, degradare morală, desfrâu, dezastru, dispariţie, distrugere, flagel, grozăvie, masacru, măcel, moarte, năpastă, nenorocire, nimicire, pacoste, perdiție, pieire, pieiște, piericiune, pierzanie, pierzăciune, potop, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, pustiire, răposare, ruinare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare, supliciu, tortură, ucidere în masă, urgie, (la plural) spânzurătoare; (locuțiune) (marhă de pierzare) vită de pripas; (locuțiune) (de pierzare) care este de desconsiderat, care este risipit în zadar, de lepădat, de neluat în seamă, irosit.  
Istov (istovuri)
Istov (istovuri), substantiv
Sinonime: achitare, capăt, deces, decontare, extremitate, fine, încheiere (de cont), lichidare, moarte, pierzare, scadență, sfârşit, socoteală, sold, termen de plată.  
De istov
De istov, locuţiune
Sinonime: bine de tot, complet, cu desăvârșire, cu totul, de grație, de moarte, de tot, de veci, definitiv, deplin, desăvârșit, gata, mortal, până la sfârșit, pe vecie, pentru totdeauna, perfect.  
Fără istov
Fără istov, locuţiune
Sinonime: fără încetare, fără sfârșit, necurmat, nesfârșit.  
Pristăvire
Pristăvire, substantiv
Sinonime: decedare, deces, dispariţie, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârşit, stingere, sucombare.  
Sconcenie
Sconcenie, substantiv
Sinonime: cap, capăt, colț, decedare, deces, dispariție, extremă, extremitate, limită, margine, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârșit, stingere, sucombare.  
Happy-end
Happy-end, substantiv
Sinonime: (anglicism) sfârșit fericit.  
Leşiat
Leşiat, adjectiv
Sinonime: hămesit, lihnit, sfârşit.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie