Sec (seacă), adjectiv
Sinonime: uscat, arid, neproductiv, deşert; (figurat) fără sens, van, zadarnic; prost, tembel, tâmpit, absurd.  Seca, verb
Sinonime: a usca, a asana, a goli; a se pierde, a se termina, a dispărea (despre o apă); (figurat) a stoarce, a istovi, a vlăgui, a slei; (figurat) a se atrofia, a se veşteji, a paraliza.  Secăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime: arid, nefertil, neproductiv, sec, secățiu, secățiv, secetos, steril, sterp, uscat.  Secăciune, substantiv feminin
Sinonime: uscăciune, secetă.  Secărăți, verb
Sinonime: (regional) a secări.  Secărică, substantiv
Sinonime: (botanică) chimen, chimion.  Secăţiu, adjectiv
Sinonime: arid, costeliv, jigărit, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sec, sfrijit, slab, slăbănog, uscat, uscățiv.  Secăţiv, adjectiv
Sinonime: arid, costeliv, jigărit, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sec, sfrijit, slab, slăbănog, uscat, uscățiv.  Secator, substantiv
Sinonime: foarfecă de grădină, foarfece de grădinar.  Secătui, verb
Sinonime: a istovi, a epuiza, a stoarce, a vlăgui, a slei, a obosi; a sărăci, a seca, a dispărea.  Secătuire, substantiv
Sinonime: extenuare.  Secătuit, adjectiv
Sinonime: epuizat, extenuat, gol, obosit, sleit, stors, terminat.  Secătură, substantiv feminin
Sinonime: om neserios, om netrebnic, fluşturatic.  Secentism, substantiv
Sinonime: manierism, (învechit) prețiosism.  Secera, verb
Sinonime: (figurat) a ucide, a decima.  Secerăciune, substantiv
Sinonime: recoltă (de cereale), secerare, secerătură, seceriș.  Secerat, substantiv neutru
Sinonime: seceriş, seceră.  Secerăţică, substantiv
Sinonime: secerea, seceră mică.  Secerătură, substantiv
Sinonime: mirişte, recoltă secerată (sau de secerat), secerare, secerat, seceriş.  Seceriş, substantiv neutru
Sinonime: secerat, seceră; recoltă, roade.  Seceruică, substantiv
Sinonime: săbioară, săbiuță, seceră mică, secerea, secerățică; (botanică) amăreală, iarbă-lăptoasă.  Secesiune, substantiv feminin
Sinonime: separare, despărţire, izolare.  Secetă, substantiv feminin
Sinonime: uscăciune, arșiță.  Secfestrare, substantiv
Sinonime: sechestrare.  Secfestrariseală, substantiv
Sinonime: (învechit) sechestrare (de bunuri).  Secfestrarisi, verb
Sinonime: a sechestra.  Secfestrarisire, substantiv
Sinonime: (învechit) sechestrare (de bunuri).  Secfestrarisit, adjectiv
Sinonime: (învechit) sechestrat.  Secfestrarisitor, substantiv
Sinonime: (învechit) executor al unui sechestru, sechestrator.  Sechelă, substantiv
Sinonime: consecință, efect, implicație, incidență, repercusiune, rezultat, urmare, urmă.  Sechestra, verb
Sinonime: a claustra, a confisca, a foglăli, a funtui, a izola, a kidnapa, a prenora, a pune (sub) sechestru, a pune de o parte, a răpi, a reține cu forța, a se depărta de lume, a zeberi, (învechit și regional) a secfestrui, (învechit) a popri, (învechit) a secfestra, (învechit) a secfestrarisi, (regional) a cuprinde.  Sechestrare, substantiv
Sinonime: arestare, arestuire, captivitate, carantină, claustrație, confiscare, detenție, incarcerație, internare, izolare, izolație, kidnapare, kidnapping, răpire, recluziune, sechestraţie, sechestru, (învechit) sechestrațiune, (popular) zălogire.  Sechestrat, adjectiv
Sinonime: claustrat, izolat, kidnapat, luat cu forța, răpit, reținut, (învechit) secfestruit, (popular) zălogit.  Sechestraţie, substantiv
Sinonime: carantină, detențiune, încarcerare, sechestrare, (învechit) secfestrare.  Sechestrator, substantiv
Sinonime: executor, (învechit) secfestrarisitor.  Sechestrectomie, substantiv
Sinonime: (medicină) sechestrotomie.  Sechestru, substantiv
Sinonime: cauțiune, confiscare, depozit, gaj, (învechit) secvestru, (popular) zălog, (învechit) zebereală, poprire; țesut necrozat.  Sechin, substantiv (învechit)
Sinonime: (monedă de aur) țechin.  Sechiraş, substantiv
Sinonime: (învechit) birjar, cărăuș, căruțaș, chirigiu, mânător de cai, surugiu, vizitiu.  Seci, substantiv
Sinonime: (învechit și popular) ciritei, curătură, gard viu, îngrăditură, întăritură, laz, loc îngrădit, nimăt, nuia, parapet, pădurice, pășune, runc, secătură, tăietură, teren despădurit, vreasc.  Secică, substantiv
Sinonime: (regional) paie mărunte, păiș, satâr (de mărunțit paie), șișcă.  Seciui, verb
Sinonime: (învechit și regional) a defrișa, a îngrămădi, a prăvăli, a reteza.  Secol, substantiv neutru
Sinonime: veac.  Second-hand, adjectiv
Sinonime: de calitate inferioară, folosit, la mâna a doua, purtat, uzat, vechi; indirect.  Seconda, verb
Sinonime: a acompania, a ajuta, a fi alături, a însoți, a sprijini, a urma, (variantă) a secunda.  Secondar, adjectiv
Sinonime: secund, secundar.  Secret, substantiv neutru
Sinonime: taină, ascunziş, mister.  Secret (secretă), adjectiv
Sinonime: tainic, tăinuit, misterios, confidenţial, nemărturisit, ascuns; mascat, deghizat.  Secretar, substantiv
Sinonime: adjunct, amploaiat, asistent, birocrat, copist, redactor, subșef; (mobilă) bahut, birou, (variante) secretaire, secreter; (ornitologie) serpentar.  Secretare, substantiv
Sinonime: secreţie.  Accesoriu (accesorie), adjectiv
Sinonime: secundar, neesenţial, minor, adițional, neglijabil, inutil.  Amputa, verb
Sinonime: a tăia, a secţiona, a desprinde, a detaşa, a reteza, a trunchia, a ciunti, a mutila.  Antic (antică), adjectiv
Sinonime: vechi, de demult, arhaic, ancestral, demodat, desuet, secular, vetust; uzat, folosit.  Arid (aridă), adjectiv
Sinonime: uscat, sec, sterp, nisipos, neroditor, pustiu, deşertic, vid, steril; (figurat) sărac, lipsit de farmec, fad; neatrăgător.  Asana, verb
Sinonime: a curăţa, a seca, a epura; (figurat) a însănătoşi, a îmbunătăţi; a redresa; a aera.  Ascunde, verb
Sinonime: a tăinui, a camufla, a masca, a disimula, a pitula, a sustrage, a se eschiva, a (se) dosi, a ține secret, a escamota, a voala, a oculta.  Ascuns (ascunsă), adjectiv
Sinonime: dosit, pitulat, tăinuit, secret; nedescoperit, necunoscut; enigmatic, misterios, închis, izolat; acoperit, camuflat, clandestin, mascat, ocult, travestit, voalat.  Ascunziş, substantiv neutru
Sinonime: ascunzătoare, adăpost; (figurat) taină, secret.  Auxiliar (auxiliară), adjectiv
Sinonime: ajutător, de anexă, de sprijin, accesoriu, complementar, subsidiar, secundar.  Bardă, substantiv feminin
Sinonime: secure, topor; (învechit) halebardă.  Birjar, substantiv masculin
Sinonime: surugiu, vizitiu, (învechit şi regional) sechiraş, (regional) droşcar, (Transilvania) cociş, (învechit) mânaş, veturin.  Branșa, verb
Sinonime: a racorda, a face un branşament, a face legătura, a conecta, a uni.

Branșă, substantiv feminin
Sinonime: meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; ramură, domeniu, sector de activitate, disciplină, specialitate, secțiune; aripă; ramificație.  Bucată, substantiv feminin
Sinonime: fragment, parte, crâmpei, porţiune, bucătură, frântură, secţiune, tranşă, (Moldova) brac; lucrare (literară), compoziţie (muzicală).  Calemgiu, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: copist, conțopist, secretar, funcţionar.  Caligraf, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: copist, calemgiu, diac, pisar, grămătic, secretar, conțopist.  Canalie, substantiv feminin
Sinonime: mişel, ticălos, netrebnic, secătură, mârşav, poltron, șarlatan, nemernic, mizerabil, infam.  Cancelarie, substantiv feminin
Sinonime: administrație, birou, cabinet, oficiu, sala profesorilor, secretariat, (învechit și regional) cănțelărie, (învechit) calem, (învechit) grămăticie, (învechit) scriitorie, (variantă) canțelarie, (variantă) canțelerie.  Captivitate, substantiv feminin
Sinonime: claustrare, detenție, detențiune, incarcerație, internare, încarcerare, întemnițare, pradă, prizonierat, prizonierie, robiciune, robie, robime, robire, robitură, sclavaj, sclavie, sclavism, sechestrare, sechestrație, servitute, șerbie, (învechit și popular) prinsoare.  Cartier, substantiv neutru
Sinonime: cvartal, arondisment, (popular) mahala, sector, microraion.  Castă, substantiv feminin
Sinonime: sectă, grup, clasă.  Cheie (chei), substantiv feminin
Sinonime: deschizător (de conserve), întinzător, paspartu, robinet, șperaclu; acordor, cordar, strună, croșetă, dantelă; bază, piatră unghiulară; alegorie, clarificare, cuvânt șablon, deslușire, dezlegare, elucidare, explicare, lămurire, limpezire, mijloc, precizare, rezolvare, secret, simbol, soluție, soluționare; (la plural) defileu, strâmtoare, trecătoare, vale.  Cifru, substantiv neutru
Sinonime: semn convenţional; (figurat) secret, ascunziş, convenţie.  Cioflingar, substantiv masculin
Sinonime: om de nimic, secătură, pierde-vară, vagabond.  Cod, substantiv
Sinonime: (termen juridic) codice, condică, pravilă, culegere (de legi), codex; cifru, limbaj secret, convenţie; (ihtiologie) moruă, (învechit, în Transilvania) ştocfiş.  Colateral (colaterală), adjectiv
Sinonime: lăturalnic, secundar, neimportant, nesemnificativ.  Compartiment, substantiv neutru
Sinonime: căsuţă, despărţire, despărţitură, (învechit) despărţământ, (franţuzism învechit) cază; (învechit) cupeu; sferă, domeniu, sector, secţie.  Confidenţial (confidenţială), adjectiv
Sinonime: discret, intim, limitat, particular, restrâns, secret, tainic, (învechit) particularnic.  Confisca, verb
Sinonime: a reţine, a opri, a lua, a pune sechestru, a sechestra, (regional) a zeberi.  Conspirativ (conspirativă), adjectiv
Sinonime: clandestin, ilegal, secret, subversiv, tainic, (figurat) subteran.  Conţopist, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: copist, funcţionar, secretar, (astăzi rar) scriitoraş, (depreciativ) scriptolog, (regional) grefier, (variantă) concepist, (variantă) concipist.  Criptografic (criptografică), adjectiv (figurat)
Sinonime: încifrat, secret.  Cronologic (cronologică), adjectiv
Sinonime: cronistic, diacronic, evolutiv, istoric, în timp, secvențial, succesiv, (învechit) cronologicesc.  Cuprinde, verb
Sinonime: a îmbrăţişa, a prinde, a apuca cu braţele; a vedea, a înţelege, a cunoaşte; a învălui, a include, a conţine; a pune stăpânire, a cuceri, a ocupa, a captura, a înhăţa, a încercui, a îngloba; a avea, a intra, a merge, a încăpea, a(-l) copleşi, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate, a-l apuca, a-i veni, a trece; a cotropi, a invada, a împresura, a încălca, a înconjura, a îndeletnici, a lua, a năpădi, a sechestra.  Cvartal, substantiv neutru
Sinonime: cartier, sector, microraion; trimestru.  Dărab, substantiv neutru (regional)
Sinonime: bucată, parte, fragment, crâmpei, fracţiune, frântură, porţiune, secţiune, tranşă.  Decima, verb
Sinonime: (învechit) a zeciui, (figurat) a secera; a distruge, a omorî, a nimici, a suprima, a masacra.  Despărţire, substantiv feminin
Sinonime: delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.  Detaliu, substantiv neutru
Sinonime: accesoriu, amănunt, bagatelă, element secundar, fleac, fragment, lucru mărunt, particularitate.  Diviziune, substantiv feminin
Sinonime: împărţire, fragmentare, separare, scindare, despărţire, secţiune, gradaţie; (biologie) (diviziune directă) amitoză.  Doborî, verb
Sinonime: a răsturna, a prăbuşi, a da la pământ; a frânge, a supune, a răpune; a nimici, a desfiinţa, a stârpi, a lichida, a birui, a copleşi; a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăvăli, a trânti, (popular şi familiar) a aşterne, (popular) a păli, (învechit şi regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera; a ajunge, a covârşi, a cuprinde, a împovăra, a înfrânge, a învinge, a năpădi, a podidi, a prinde, a răzbi, a toropi; (sport) a depăşi.  Dubla, verb
Sinonime: a capitona, a căptuşi, a deveni dublu, a duplica, a executa un dublaj, a îndoi, a înlocui (un actor), a însoți, a multiplica, a pune în dublu, a reduplica, a se mări de două ori, a secunda, a uni două câte două, (despre nave) a ocoli un cap, (învechit) a îndupleca, (sport) a depăși cu un tur un concurent.

Dublă, substantiv
Sinonime: baniţă, dublu-decalitru, (filmare) cadru returnat, (la unele jocuri cu zaruri) pereche, (variantă) dublu.  Emite, verb
Sinonime: a lansa, a prezenta, a enunţa, a exprima, a expune, a formula, a relata; a scoate, a elabora, a publica (un act oficial, un decret, o lege); a răspândi, a împrăştia, a emana, a exala, a secreta, a produce (gaze, vapori).  Enigmă, substantiv feminin
Sinonime: taină, mister, secret; ghicitoare, cimilitură, şaradă, rebus.  Episodic (episodică), adjectiv
Sinonime: secundar, întâmplător, incidental, accidental, trecător.  Esoteric (esoterică), adjectiv
Sinonime: ezoteric; secret, ascuns, tainic, tăinuit.  Ev, substantiv neutru
Sinonime: epocă, eră, răstimp, perioadă, interval; (evul mediu) secolul de mijloc, veacul de mijloc, vârsta de mijloc.  Extenua, verb
Sinonime: a obosi, a istovi, a osteni, a slei, a epuiza, a frânge, a seca, a secătui, a sfârşi, a stoarce, a vlăgui, a zdrobi, (regional) a stoci, (prin Oltenia si Muntenia) a dehobi, (învechit) a zămorî, (figurat) a suge.  Fanatic (fanatică), adjectiv
Sinonime: pătimaş, intolerant, extremist, exaltat, nestăpânit, habotnic, bigot, (popular) bisericos, (învechit) pravoslavnic, sectar.  Ferit (ferită), adjectiv
Sinonime: adăpostit, ascuns, tăinuit, tainic, secret, dosnic, furiş.  Flămând (flămândă), adjectiv
Sinonime: lihnit, hămesit, flămânzit, înfometat, nemâncat, nesătul, (rar) înfomat, (regional) fometos, (prin Transilvania şi Banat) sec.