Scuza, verb
Sinonime: a prezenta scuze, a se dezvinovăţi, a se justifica, a motiva; a ierta, a scuti, a trece cu vederea.

Scuză, substantiv feminin
Sinonime: dezvinovăţire, justificare, motivare; părere de rău.  Scuzabil, adjectiv
Sinonime: amnistiabil, justificabil, motivabil, pardonabil, remisibil, suportabil, tolerabil.  Scuzare, substantiv
Sinonime: dezvinovăţire, disculpare, iertare, justificare, motivare, motivaţie, scuză.  

---

Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime: accesibil, admisibil, bun, bunicel, convenabil, corect, credibil, decent, moderat, mulțumitor, onest, plauzibil, potrivit, rezonabil, satisfăcător, scuzabil, suportabil, sustenabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil, (învechit) de primire, (învechit) sortabil, (învechit) suferibil, (învechit) suferit, (livresc) modic.  Achita, verb
Sinonime: a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.  Alibi, substantiv neutru
Sinonime: (figurat) scuză, justificare.  Cură, substantiv feminin
Sinonime: tratament, îngrijire, dietă.

Cura, verb
Sinonime: a apăra, a căuta, a curăţa, a defrişa, a despăduri, a dezghioca, a dezvinovăţi, a disculpa, a distruge, a îngriji, a justifica, a nimici, a potopi, a prăpădi, a scuza, a sfărâma, a trata, a zdrobi, a zvânta.  Dezvinovăţi, verb
Sinonime: a (se) disculpa, a (se) scuza, a (se) justifica, a (se) apăra, a se dezincrimina, (rar) a (se) dezvinui, (învechit şi regional) a (se) cura, (învechit) a (se) îndreptăţi, a (se) mântui.  Dezvinui, verb
Sinonime: a (se) dezvinovăţi, a (se) apăra, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza.  Justificabil (justificabilă), adjectiv
Sinonime: comprehensibil, explicabil, just, motivabil, remisibil, scuzabil, sustenabil, tolerabil, (învechit) defendabil.  Pretext, substantiv neutru
Sinonime: subterfugiu, motivare, scuză, motiv.  Dezvinovăţire, substantiv
Sinonime: disculpare, justificare, scuză, (rar) dezvinuire, scuzare.  Dezvinovăţit, adjectiv
Sinonime: disculpat, justificat, (rar) scuzat.  Dezvinuire, substantiv
Sinonime: apărare, dezvinovăţire, disculpare, justificare, scuză.  Disculpare, substantiv
Sinonime: dezvinovățire, dezvinuire, disculpație, disculpă, justificare, scuzare, scuză, (învechit) desculpare.  Disculpat, adjectiv
Sinonime: achitat, dezvinovățit, justificat, scuzat, (învechit) desculpat, (învechit) dezvinuit.  Amnistia, verb
Sinonime: a exempta, a grația, a pardona; (figurat) a ierta, a trece cu vederea, a scuti de o pedeapsă, a scuza.  Motivare, substantiv
Sinonime: argument, explicare, explicaţie, justificare, logică, motiv, motivație, noimă, raţiune, rost, scuză, sens, temei.  Iertăciune, substantiv
Sinonime: iertare, îngăduință, permisiune, scuză.  Amnistiabil, adjectiv
Sinonime: expiabil, grațiabil, pardonabil, remisibil, scuzabil, suportabil, tolerabil.  Pardonabil, adjectiv
Sinonime: amnistiabil, grațiabil, remisibil, scuzabil.  Profasis, substantiv
Sinonime: motiv, pretext, scuză.  Remisibil, adjectiv
Sinonime: expiabil, pardonabil, scuzabil, venial.  Venial, adjectiv
Sinonime: (despre păcate, greșeli) amnistiabil, care se poate ierta, fără gravitate, insignifiant, pardonabil, remisibil, scuzabil, ușor.  Motivaţie, substantiv
Sinonime: argument, argumentare, cauză, justificare, mobil, motiv, motivare, rezon, scuză; ambiție, determinație, hotărâre, rezoluție, voință.  Tolerabil, adjectiv
Sinonime: acceptabil, admisibil, convenabil, scuzabil, suportabil.  Justificațiune, substantiv
Sinonime: apărare, apologie, argument, demonstrație, explicație, justificare, justificație, rezon, scuzare.  Justificaţie, substantiv
Sinonime: apărare, apologie, argument, demonstrație, explicație, justificare, scuză, (variantă) justificațiune.  Suportabil, adjectiv
Sinonime: acceptabil, admisibil, bunicel, convenabil, pasabil, scuzabil, tenabil, tolerabil, (învechit) suferibil, suferit, (rar) respirabil.  Motivabil, adjectiv
Sinonime: explicabil, justificabil, scuzabil.  Amnestiabil, adjectiv
Sinonime: amnistiabil, expiabil, pardonabil, remisibil, scuzabil, venial.  Îndreptare, substantiv
Sinonime: ameliorare, ameliorație, călăuzire, conducere, corectare, corectiv, corectură, corijare, dezdoire, dezvinovățire, dirijare, fortificare, ghidare, îmbunătățire, îndreptat, îndreptățire, îndrumare, îndrumat, înfiripare, însănătoșire, întărire, întremare, înzdrăvenire, lecuire, netezire, nivelare, normalizare, orientare, pretext, reconfortare, rectificare, redresare, refacere, remediere, restabilire, retuș, retușare, ridicare, schimbare, scuzare, tămăduire, tonificare, vindecare, (figurat) reparare, (învechit și figurat) sculare, (învechit și figurat) sculătoare, (învechit și popular) împuternicire, (învechit) document oficial, (învechit) dreptate, (învechit) îndireptare, (învechit) îndreptăciune, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) principiu conducător, (învechit) răsplată, (învechit) sănătoșare, (învechit) sentință, (învechit) tămăduință, (învechit) vracevanie, (învechit; la plural) act justificativ, (popular) tămăduială, (rar) reconfort, (rar) rectificație.  Impunisabil, adjectiv
Sinonime: ireproșabil, nereproșabil, pardonabil, scuzabil.  Îndreptat, adjectiv
Sinonime: ameliorat, cinstit, ciulit, corect, corectat, dezdoit, drept, fortificat, îmbunătățit, înfiripat, însănătoșit, întărit, întremat, înzdrăvenit, lecuit, netezit, nivelat, răsplătit, reconfortat, rectificat, refăcut, restabilit, ridicat, scuzat, tămăduit, tonificat, vindecat, (învechit) dezvinovățit, (învechit) îndereptat, (învechit) mântuit, (învechit) reorganizat, (învechit) sănătoșat, (Moldova) pribolit.

Îndreptat, substantiv
Sinonime: îndreptare, pretext, scuzare, (învechit) dezvinovățire, (învechit) dreptate, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) răsplată, (învechit) sentință.  Disculpabil, adjectiv
Sinonime: de iertat, remisibil, scuzabil, (învechit) pardonabil.