Sărac (săracă), adjectiv
Sinonime: sărman, nevoiaş, strâmtorat, împovărat, scăpătat, ruinat, calic, în mizerie, cerşetor, golan; biet, nenorocit; neroditor, neproductiv, nefertil, sec, steril.  Sărăcăcios (sărăcăcioasă), adjectiv
Sinonime: sărac, mizer, nevoiaş, nenorocit, modest; puţin, inconsistent; neroditor, sterp, neproductiv, nefertil; (figurat) inexpresiv, banal, şters.  Sărăcan, substantiv masculin (popular)
Sinonime: om nevoiaş, sărman.  Șaracanteu, substantiv (regional)
Sinonime: pinten (la cizmă).  Sărăci, verb
Sinonime: a scăpăta, a calici, a se ruina, a ajunge în sapă de lemn, a decădea, a da de fundul sacului, a rămâne pe drumuri; a despuia, a jecmăni, a fura, a sustrage, a lăsa pe drumuri.  Sărăcică, substantiv
Sinonime: (botanică) scaiul-dracului, scaiul-vânăt, spin.  Sărăcie, substantiv feminin
Sinonime: lipsă, penurie, paupertate, strâmtorare, împovărare, scăpătare, mizerie, calicie.  Sărăcime, substantiv
Sinonime: calicime, (învechit) sărmănime.  Sărăcin, substantiv
Sinonime: (învechit) arab, mahomedan, maur, musulman, sarazin; (regional) mei.  Sărăcire, substantiv
Sinonime: pauperizare, ruinare, scăpătare, (familiar) decavare, (învechit) mișelire.  

---

Arid (aridă), adjectiv
Sinonime: uscat, sec, sterp, nisipos, neroditor, pustiu, deşertic, vid, steril; (figurat) sărac, lipsit de farmec, fad; neatrăgător.  Ariditate, substantiv feminin
Sinonime: uscăciune, pustietate, deşert, sterilitate; sărăcie.  Biet (biată), adjectiv
Sinonime: sărac, vrednic de milă, de plâns, sărman, nenorocit; regretat, răposat, decedat.  Bojdeucă, substantiv feminin (regional)
Sinonime: bordei, casă sărăcăcioasă, cocioabă, magherniţă, şandrama, budă, colibă.  Calic (calică), adjectiv
Sinonime: sărac, oropsit, sărman, sărăntoc, cerşetor; zgârcit, avar, harpagon, zgârie-brânză, scump; egoist.  Calici, verb
Sinonime: a deveni calic; a sărăci, a da faliment, a se ruina, (învechit) a mofluzi; (reflexiv) a se zgârci, a se scumpi; (regional) a ologi, a schilăvi; (învechit) a cerşi, a cere.  Calicime, substantiv feminin
Sinonime: sărăcime; cerşetorime; (învechit) popor, oameni de rând.  Cenușereasă (Cenușăreasă), substantiv feminin
Sinonime: (figurat) fată oropsită, fată săracă, fată persecutată.  Coate-goale, substantiv masculin
Sinonime: neisprăvit, fără căpătâi, sărac.  Decava, verb
Sinonime: a ruina, a se distruge, a sărăci, a-şi pierde averea.  Faliment, substantiv neutru
Sinonime: sărăcie, scăpătare, mofluzie, bancrută, crah, (învechit şi regional) selamet, (învechit) mofluz, mofluzenie, mofluzlâc, (învechit, în Transilvania) cridă; (figurat) ruină, eșec total, eșec complet, nereușită totală, fiasco.  Falit (falită), adjectiv
Sinonime: insolvabil, mofluz, sărăcit, scăpătat, aflat în faliment; (figurat) prăbușit, ruinat, distrus.  Gol (goală), adjectiv
Sinonime: autentic, desculț, despuiat, deșert, dezbrăcat, exact, golit, lipsit de conținut, neacoperit, neîncărcat, nelocuit, neocupat, nescris, neumblat, nud, pleșuv, pustiu, secat, secătuit, simplu, vid, (astăzi rar) sleit; (figurat) sărac, neavut, golaş; (figurat) sec, fără conţinut, fără fond.  Golaş (golașă), adjectiv
Sinonime: desfrunzit, despădurit, dezbrăcat, pleşuv, sărăcuţ, (Transilvania şi Banat) peleag.  Golătate, substantiv feminin
Sinonime: goliciune, nuditate, pustiire, sărăcie, vid.  Goliciune, substantiv feminin
Sinonime: (popular) golătate, nuditate; (figurat) lipsă, sărăcie.  Lefter (lefteră), adjectiv (popular)
Sinonime: sărac, fără bani, neavut, lipsit.  Lefteri, verb (popular)
Sinonime: a sărăci, a rămâne fără bani, a pierde averea.  Lipsă, substantiv feminin
Sinonime: absenţă, inexistenţă; imperfecţiune, defect, lacună, scădere, omisiune, scăpare, carenţă; nevoie, sărăcie, neajunsuri, privaţiune, mizerie.  Lipsit (lipsită), adjectiv
Sinonime: sărac, fără resurse, mizer, neavut; neînzestrat, neajutorat.  Magherniţă, substantiv feminin
Sinonime: baracă, bordei, bucătărie (la o mănăstire), căsuţă, cocioabă, colibă, construcție primitivă, construcție rudimentară, prăvălie mică și sărăcăcioasă, şandrama, şopron.  Maţe-fripte, substantiv masculin
Sinonime: om sărac, nevoiaş, sărman; om de nimic, mizerabil, marțafoi, terchea-berchea; om zgârcit, avar, cărpănos, zgârie-brânză.  Milog (miloagă), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: cerşetor, sărac; nenorocit, păcătos, mizer.  Mișel (mișea), adjectiv
Sinonime: ticălos, nemernic, păcătos, prăpădit, machiavelic, mârşav; laş, fricos, poltron; (învechit) sărac, nevoiaş; neputincios.  Mişelie, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, deșertăciune, fărădelege, ignominie, infamie, inutilitate, josnicie, lipsă, mârșăvie, mizerie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, nevoie, nimic, sărăcie, ticăloşie, turpitudine, zădărnicie, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) nimicnicie, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (rar) scelerație, (regional) mârșăvenie.  Mizerie, substantiv feminin
Sinonime: sărăcie, lipsă; murdărie, dezordine; necaz, grijă, neplăcere, şicană, hărţuială.  Neajuns, substantiv neutru
Sinonime: calic, cusur, defect, deficienţă, dezagrement, dezavantaj, dificultate, greutate, imperfecţiune, inconvenient, insuficienţă, lipsă, meteahnă, necaz, necăjit, nemulţumire, neplăcere, nevoiaş, piedică, sărac, sărman, scădere, șicană, vicisitudine.

Neajuns, adjectiv
Sinonime: calic, incomparabil, inconfundabil, inegalabil, inimitabil, neasemănat, neasemuit, necăjit, necomparabil, neegalabil, neîntrecut, nevoiaş, sărac, sărman, unic.  Neajutorat (neajutorată), adjectiv
Sinonime: sărac, nevoiaş, sărman, lipsit; nepriceput, neîndemânatic, stângaci, nevolnic.  Necăjit (necăjită), adjectiv
Sinonime: supărat, amărât, mâhnit, întristat, trist; (figurat) sărac, lipsit, în mizerie.  Nefericire, substantiv feminin
Sinonime: nenorocire, năpastă, pacoste, belea, necaz; decădere, mizerie, sărăcie, ticăloşie.  Neînsemnat (neînsemnată), adjectiv
Sinonime: banal, biet, colateral, comun, de rând, derizoriu, fără importanţă, fără însemnătate, lăturalnic, marginal, mărunt, meschin, mic, minor, modest, neglijabil, neimportant, oarecare, obișnuit, obscur, sărac, secundar, simplu, umil, ușor, (figurat) periferic, (figurat) prizărit, (livresc) anodin, (livresc) insignifiant, (rar) lateral.  Nemernic (nemernică), adjectiv
Sinonime: ticălos, abject, josnic, mârşav, infam, de nimic, nevrednic, netrebnic; sărman, sărac, nevoiaş.  Nenorocit (nenorocită), adjectiv
Sinonime: nefericit, nenorocos, năpăstuit, sărman, sărac, nevoiaş, mizer, ticălos; dureros, trist, deprimant, dezolant, jalnic.  Neputinţă, substantiv feminin
Sinonime: afecțiune, boală, imposibilitate, impotență, incapacitate, infirmitate, invaliditate, lipsă, maladie, mizerie, nevoie, sărăcie, slăbiciune, (învechit) nemernicie, (popular) becisnicie, (popular) netrebnicie, (popular) nevolnicie, (regional) nevoioșetură.  Nevoiaş (nevoiașă), adjectiv
Sinonime: sărac, sărman, mizer, nenorocit, modest, sărăcăcios.  Nevoie, substantiv feminin
Sinonime: trebuinţă, cerinţă, necesitate, nevoinţă; grijă, necaz, supărare, amărăciune, chin, lipsă, mizerie, sărăcie; (la plural) treburi, preocupări, afaceri; greutate, povară, dificultate, neajuns, încurcătură, neplăcere, bucluc.  Pauper (pauperă), adjectiv
Sinonime: sărac, lipsit, mizer, nevoiaş.  Paupertate, substantiv feminin
Sinonime: sărăcie, lipsă, penurie; mizerie, lipsuri.  Păcătos (păcătoasă), adjectiv
Sinonime: vinovat, culpabil; ticălos, afurisit, josnic, abject, nevrednic, stricat, nemernic, infam, mârşav, netrebnic, necinstit; nenorocit, nevoiaş, sărac, sărman, mizer, prăpădit, necăjit.  Penurie, substantiv feminin
Sinonime: sărăcie, lipsă, paupertate.  Pârlit (pârlită), adjectiv
Sinonime: ars, fript, prăjit, perpelit; bronzat, înnegrit; ofilit, veştejit, uscat; (figurat) sărac, necăjit, amărât, prăpădit; neinsprăvit, netrebnic.  Precar (precară), adjectiv
Sinonime: nesigur, şubred, sărac, nestatornic, nerezistent, debil, efemer.  Privațiune, substantiv feminin
Sinonime: abstinență, abținere, indigență, insuficiență, lipsă, mizerie, nevoie, privare, renunțare, sărăcie.  Prostesc (prostească), adjectiv
Sinonime: de rând, simplu, sărăcăcios, fără valoare; ilogic, neraţional, stupid, tâmpit, idiot.  Prostime, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: mulţime, norod, sărăcime, gloată.  Puchinos (puchinoasă), adjectiv (regional)
Sinonime: împuţit, jegos, mânjit, mic și sărăcăcios, murdar, negru, nespălat, pătat, plin de puchini, puchios, răpănos, sărac, slinos, soios, urduros, (regional) extrem de slab, (regional) puchenos, (regional) puchinisit.  Ruina, verb
Sinonime: a se dărăpăna, a se nărui, a se surpa, a se degrada, a se distruge, a se preface în ruină; a sărăci, a scăpăta, a da faliment, a mofluzi, a rămâne falit, a decădea.

Ruină, substantiv feminin
Sinonime: dărâmătură, surpătură, risipitură; faliment, bancrută, dezastru, mofluzie.  Sărăntoc (sărăntoacă), adjectiv
Sinonime: sărac, pauper, nevoiaş.  Sărman (sărmană), adjectiv
Sinonime: sărac, lipsit, nevoiaş, fără mijloace, strâmtorat, împovărat, scăpătat; amărât, nenorocit, biet.  Scăpăta, verb
Sinonime: a apune, a asfinţi, a se însera; a aluneca, a cădea, a se cufunda, a fi în declin; a sărăci, a-și pierde averea.