Sărătură-roșie, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) brâncă.
Sărăturat, adjectiv
Sinonime:
(despre soluri) sărăturos.
Brâncă (brânci), substantiv feminin
Sinonime:
(regional) gheară, labă, mână; anghină, (boală contagioasă) erizipel, orbalț; (botanică) buberic, căpriţă, cornul-salcei, guşterariţă, guşteriţă, iarba-porcului, iarbă grasă, iarbă-sărată, mătură-roşie, sărătură-roşie, săricică, sărigea, soloneţ, zămoşiţă, (brânca-ursului) crucea-pământului, (rar) salicornie, (regional) brâncariţă; (variantă, substantiv masculin) brânci.
Saramura, verb
Sinonime:
a dezinfecta prin tratare cu fungicide, a mura, a ține în saramură. Saramură, substantiv
Sinonime:
apă sărată, (Banat) sărămură, (învechit şi regional) slatină, (popular) sărătură, (regional) mură, (Transilvania şi Banat) murătoare, (variantă) salamură.
Slatină, substantiv
Sinonime:
apă minerală sărată, apă sărată, clorură de sodiu, izvor de apă sărată, mâncare prea sărată, salină, saramură, sare, sărătură, solniță, teren mlăștinos și sărat.
Slătinos, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
salin, sărat, sărăturat, sărăturos.
Iarbă-de-sărătură, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) sărătură tufoasă.
Sărăturos, adjectiv
Sinonime:
sărăturat, (învechit și regional) slătinos, (învechit) sărat, (regional) sălciu.
