Rotitură, substantiv feminin
Sinonime: rotire, învârtire, învârtitură, rotocol, răsucire, roată.  

---

Roată, substantiv feminin
Sinonime: cerc, colac, rotilă, rotiţă; învârtitură, răsucire, rotocol, ocol, rotire, rotaţie, rotitură; (învechit) polc, companie de ostaşi, grup, ceată, pluton.  Rotaţie, substantiv feminin
Sinonime: rotire, cerc, învârtire, rotitură, învârtitură, ocol, roată.  Rotocol, substantiv neutru
Sinonime: cerc, rotire, rotitură, răsucire, roată, învârtitură, spirală.  Rotire, substantiv
Sinonime: cerc, întoarcere, întors, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, pivotare, răsucire, roată, rotaţie, rotit, sucire, (popular) rotitură, (popular) rotocol.  Întoarcere, substantiv
Sinonime: adresare, arătură de toamnă, atragere (de partea cuiva), castrare, cârmire, desfacere, îmbrăcare pe dos, înapoiere, întors, întorsătură, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, jugănire, jugănit, mucezire (a fânului), rambursare, răsturnare, răsucire, recidivă, reflectare, reflexie, repercutare, restituire, retragere, retur, revenire, rotație, rotire, rotit, scopire, scopit, sterilizare, sucire, umezire (a tutunului), venire, (învechit) interpretare, (învechit) îndepărtare, (învechit) înnebunire, (învechit) răsfrângere, (învechit) refuz, (învechit) schimbare, (învechit) transformare, (învechit; figurat) convertire, (învechit; figurat) îndreptare, (popular) înturnare, (popular) înturnat, (popular) micșorare, (popular) rotitură, (popular) rotocol.  Răsucire, substantiv
Sinonime: deplasare, dezarticulare, dezarticulație, dislocare, încolăceală, încolăcire, încolăcitură, îndoire, înfășurare, întoarcere, întors, învălătucire, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, luxare, luxație, răsuceală, răsucit, răsucitură, rostogolire, rotație, rotire, rotit, scrânteală, scrântire, scrântitură, suceală, sucire, sucit, sucitură, torsionare, torsiune, vălătuceală, (popular) rotitură, (popular) rotocol.