Reflecta, verb
Sinonime: a (se) oglindi, a (se) răsfrânge, a chibzui, a contempla, a cugeta, a exprima, a gândi, a înfățișa, a judeca, a medita, a raționa, a reda, a reprezenta, a reveni, a se întoarce, a se proiecta, a se repercuta, a zugrăvi, a-și găsi expresia, a-și proiecta imaginea, (figurat) a se scălda, (învechit) a mândri, (învechit) a meditarisi, (învechit) a rezona, (învechit) a se mira, (învechit) a se refrânge, (învechit) a semui, (rar) a se prevedea, (rar) a se străvedea.  Reflectant, adjectiv
Sinonime: reflectător, reflectorizant.  Reflectare, substantiv
Sinonime: cugetare, gândire, imagine, înfățișare, întoarcere, meditare, meditație, oglindire, proiectare, proiecție, răsfrângere, redare, reflecție, reflex, reflexie, repercutare, reprezentare, (învechit) reflect, (învechit) schepsis.  Reflectător, adjectiv
Sinonime: reflectant, reflectorizant.  

---

Aprofunda, verb
Sinonime: a adânci, a studia temeinic, a cerceta amănunţit, a pătrunde în miezul lucrurilor; a examina, a reflecta, a scruta.  Chibzui, verb
Sinonime: a analiza, a aprecia, a bănui, a cântări, a considera, a consulta, a crede, a cugeta, a cumpăni, a delibera, a dezbate, a discuta, a drămui, a găsi, a gândi, a ghici, a imagina, a închipui, a întrezări, a judeca, a măsura, (învechit) a mândri, a medita, a număra, a opina, a plănui, a presupune, a prevedea, a proiecta, a raționa, a reflecta, (învechit) a rezona, (învechit) a semui, a sfătui, a socoti, a ști, a visa, (învechit și regional) a sămălui, (învechit) a cunoaște, (învechit) a meditarisi, (livresc) a pertracta, (popular) a chiti.  Considera, verb
Sinonime: a (se) crede; a aprecia, a admira, a (se) socoti, a eticheta, a analiza, a contempla, a avea în vedere, a estima, a studia, a examina, a judeca, a cântări, a reflecta, a privi, a ține cont de, a venera, a chibzui, a găsi, a gândi, a opina, (popular) a chiti, a cugeta, (învechit) a cunoaşte, a număra; a (se) vedea; (rar) a proclama, (învechit) a prochema, a proclamarisi; (figurat) a taxa; a se închipui, (popular) a se ţine; a cerceta, a investiga, a urmări.  Filozofa, verb
Sinonime: a concepe, a cugeta, a disputa, a face filozofie, a gândi (profund), a medita, a rațiocina, a raționa, a reflecta, a rezona, a se ocupa de filozofie, a specula, (învechit) a filosofisi, (variantă) a filosofa.  Gândi, verb
Sinonime: a avea în intenție, a bănui, a chibzui, a concepe, a considera, a crede, a cugeta, a cumpăni, a dori, a drămui, a fi cu gândul, a fi cuprins de îngrijorare, a găsi de cuviință, a intenţiona, a inventa, a judeca, a lua în considerare, a medita, a păsa, a proiecta în gând, a raţiona, a reflecta, a se îngriji, a se îngrijora, a socoti, a spera, a voi, a-i păsa de, a-i trece prin minte, a-și aplica reflecția, a-și da seama, (figurat) a cântări, (învechit şi regional) a sămălui.  Iriza, verb
Sinonime: a ilumina, a iradia lumini multicolore, a luci, a reflecta, a scânteia (cu lumini de curcubeu).  Judeca, verb
Sinonime: a chibzui, a reflecta, a gândi, a socoti, a aprecia; a trage la răspundere, a mustra, a dojeni, a muştrului, a critica, a condamna.  Medita, verb
Sinonime: a analiza, a cerceta, a chibzui, a cugeta, a examina, a gândi, a investiga, a judeca, a plănui, a pune la cale, a raționa, a reflecta, a se concentra, a se gândi, a sta pe gânduri, a studia, a urmări, a urzi, a visa, (învechit) a mândri, (învechit) a meditarisi, (învechit) a rezona, (învechit) a semui; a da lecţii, a instrui, a învăţa, a preda o materie, a pregăti, a prepara.  Meditaţie, substantiv feminin
Sinonime: concentrare, contemplație, cugetare, gândire, meditare, reculegere, reflectare, reflecţie, reflexie, reverie, vis, visare, (învechit) schepsis; lecție, meditare, pregătire, preparare, preparație.  Oglindi, verb
Sinonime: a (se) reflecta, a (se) răsfrânge.  Percepţie, substantiv feminin
Sinonime: comprehensiune, concepție, cunoaştere, cunoștință, gândire, imagine, înțelegere, preștiință, pricepere, reflectare, viziune; administraţie financiară, colectă, fisc, recuperare, (regional) perceptorat, (Transilvania) perceptorie; (variantă) percepțiune.  Proiecta, verb
Sinonime: a pune la cale, a gândi, a imagina, a plănui; a (se) reflecta, a (se) profila, a (se) contura; a împrăştia, a difuza, a iradia, a răspândi.  Proiecţie, substantiv feminin
Sinonime: imagine, reflectare.  Răsfrângere, substantiv feminin
Sinonime: reflectare, oglindire, reflex, reflexie, repercutare, retransmitere.  Reda, verb
Sinonime: a restitui, a înapoia, a da înapoi; a reproduce, a se reprezenta, a reflecta, a oglindi, a înfăţişa, a descrie, a exprima.  Reflecţie, substantiv feminin
Sinonime: considerație, considerent, constatare, cugetare, gând, gândire, idee, meditare, meditație, observare, observație, opinie, părere, reflectare, reflexie, remarcă, (învechit) schepsis, (variantă) reflecțiune.  Reflex, substantiv neutru
Sinonime: reacţie, replică, răspuns; lucire, lumină, sclipire; oglindire, reflectare.  Rumega, verb
Sinonime: a mesteca, a mânca; (figurat) a medita, a gândi, a reflecta.  Schepsis, substantiv neutru (familiar)
Sinonime: acuitate, agerime, analiză, calcul, chibzuială, chibzuință, chibzuire, clarviziune, cugetare, cumințenie, cumpăt, cumpătare, gândire, investigare, înțelepciune, judecată, măsură, meditare, meditație, minte, moderație, noimă, pătrundere, perspicacitate, pricepere, rațiune, reflectare, reflecție, reflexie, semnificație, sens, socoteală, socotință, subtilitate, tact.  Zugrăvi, verb
Sinonime: a picta, a desena; a descrie, a contura, a proiecta, a reflecta, a prezenta; (popular) a vopsi, (învechit) a zografisi, a înfăţişa.  Cugetare, substantiv
Sinonime: gândire, meditare, meditaţie, reflectare, reflecţie, reflexie, (învechit) schepsis, maximă.  Străvedea, verb
Sinonime: a întrevedea, a întrezări, a oglindi, a proiecta, a răsfrânge, a reflecta, (variantă) a strevedea.  Rezona, verb
Sinonime: a cântări cu mintea, a chibzui, a cugeta, a cumpăni, a gândi, a judeca, a medita, a raţiona, a reflecta; a face ecou, a se afla în rezonanță, a vibra.  Meditarisi, verb
Sinonime: (învechit) a chibzui, a cugeta, a gândi, a judeca, a medita, a raționa, a reflecta.  Prăvitură, substantiv
Sinonime: (învechit) aplecare, înclinare; oglindire, reflectare.  Reverbera, verb
Sinonime: a difuza, a reflecta, a repercuta, a transmite.  Oglindire, substantiv
Sinonime: înfățișare, proiectare, proiecție, răsfrângere, reflectare, reflex, reprezentare, (învechit) reflect.  Meditare, substantiv
Sinonime: concentrare, cugetare, meditaţie, pregătire, preparare, reflectare, reflexie.  Reflect, substantiv (învechit)
Sinonime: halo, iluzie, irizație, lumină, miraj, oglindire, proiectare, răsfrângere, reflectare, reflex, reflexie, reverberație, scintilație.  Reprezentare, substantiv
Sinonime: alegorie, arătare, cartografie, delegație, descriere, desen, diagramă, efigie, figură, grafic, imagine, înfățișare, machetă, matineu, personificare, pictură, plan, portret, premieră, redare, reflectare, replică, reprezentație, reproducere, schemă, simbol, spectacol, tablou.  Semui, verb (învechit)
Sinonime: a asemăna, a asemui, a chibzui, a compara, a confrunta, a confunda, a cugeta, a gândi, a judeca, a medita, a raționa, a recunoaște, a reflecta, a-și da seama.  Interioriza, verb
Sinonime: a reține, a se reflecta în conștiință, a se refugia în trăiri interioare, a-și înăbuși manifestările exterioare.  Reflectorizant, adjectiv
Sinonime: reflectant, reflectător.  Aieptare, substantiv (regional)
Sinonime: aducere-aminte (de o datorie bănească), amăgire, aranjare (a unui obiect vestimentar), aruncare puternică, avânt, îndemnare (la o plăcere), îndrumare, mândrie, reflectare.  Repercutare, substantiv
Sinonime: întoarcere, răsfrângere, reflectare, reflexie.  Întoarcere, substantiv
Sinonime: adresare, arătură de toamnă, atragere (de partea cuiva), castrare, cârmire, desfacere, îmbrăcare pe dos, înapoiere, întors, întorsătură, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, jugănire, jugănit, mucezire (a fânului), rambursare, răsturnare, răsucire, recidivă, reflectare, reflexie, repercutare, restituire, retragere, retur, revenire, rotație, rotire, rotit, scopire, scopit, sterilizare, sucire, umezire (a tutunului), venire, (învechit) interpretare, (învechit) îndepărtare, (învechit) înnebunire, (învechit) răsfrângere, (învechit) refuz, (învechit) schimbare, (învechit) transformare, (învechit; figurat) convertire, (învechit; figurat) îndreptare, (popular) înturnare, (popular) înturnat, (popular) micșorare, (popular) rotitură, (popular) rotocol.  Întipărire, substantiv
Sinonime: fixare, impresiune, imprimare, tipar, urmă, (figurat) amprentă, (învechit) impresie, (învechit) reflectare, (învechit) tipărire.