Rău, adverb Sinonime:
greșit, inexact, incorect, supărător, nefavorabil, nepotrivit, nesatisfăcător; incomod, neconfortabil, neplăcut, dezagreabil. Rău, substantiv neutru Sinonime:
neajuns, neşansă, neplăcere, suferinţă, nenorocire. Râu, substantiv neutru Sinonime:
apă curgătoare; înfloritură, cusătură, broderie.
Rău (rea), adjectiv Sinonime:
neascultător, răsfăţat, nesupus, răzgâiat; dăunător, neplăcut, perfid, viclean, crud; lamentabil, prost, mizerabil; abraş, nărăvaş, violent, sălbatic, nedomolit; neliniştitor, apăsător, chinuitor; uzat, rupt, stricat, degradat; neîndemânatic, incapabil, nepriceput, nesatisfăcător.
Răuătate, substantiv (regional)
Sinonime:
răutate.
Răucios, adjectiv (regional)
Sinonime:
răutăcios.
Răufăcător (răufăcătoare), substantiv masculin şi substantiv feminin Sinonime:
infractor, delicvent, hoţ, ticălos.
Răufăptaș, substantiv (rar)
Sinonime:
răufăcător.
Râura, verb (popular) Sinonime:
a broda, a coase.
Râurel, substantiv (regional)
Sinonime:
pârâu, râuleț, râușor.
Râuşor, substantiv
Sinonime:
pârâu, râuleț, (regional) râurel, (regional) râuț; strecurătoare.
Râuţ, substantiv
Sinonime:
(regional) pârâu, râuleț, râușor.
Răutăcios (răutăcioasă), adjectiv Sinonime:
plin de răutate, duşmănos, răzbunător, arţăgos, pizmăreţ, hain; caustic, sarcastic, înţepător, maliţios.
Răutate, substantiv feminin Sinonime:
rea-voinţă, rea-intenţie, duşmănie, pizmă; sarcasm, causticitate, maliţie, maliţiozitate, venin.
Abraş (abrașă), adjectiv (popular) Sinonime:
nărăvaş, rău, nedomolit, cu toane, violent.
Afurisit (afurisită), adjectiv Sinonime:
rău, ticălos, blestemat, mizerabil; bandit, (familiar) al naibii.
Albastru (albastră), adjectiv Sinonime:
azuriu, bleu, vânăt; (familiar) sumbru, întunecat, neplăcut, rău.
Albie, substantiv feminin Sinonime:
covată, copaie, troacă, moldă, căpistere, postavă; matcă (a unui râu), curs, făgaş.
Avan (avană), adjectiv Sinonime:
straşnic, groaznic, cumplit, crud, rău, hain, teribil, oribil.
Bai, substantiv neutru (regional) Sinonime:
necaz, neajuns, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste, neplăcere, problemă. Băi, verb
Sinonime:
a face baie, a se îmbăia, a se scălda; (învechit și regional) a exploata o mină, a lucra în mină, a mineri.
Balamuc, substantiv neutru Sinonime:
ospiciu, casă de nebuni, spital de nebuni; (figurat) larmă, gălăgie, zgomot, tărăboi, ceartă; zăpăceală, dezordine; necaz, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste.
Bandit, substantiv masculin
Sinonime:
apaș, asasin, bucanier, camorrist, canalie, criminal, delincvent, escroc, filibustier, forban, gangster, hoț, mafios, mafiot, mizerabil, nelegiuit, nemernic, om în afara legii, pirat, răufăcător, scelerat, tâlhar, terorist, ticălos, yakuza, (familiar) afurisit, (franțuzism) brigand, (învechit) fur, (învechit) războinic, (regional) furător, (regional) robalău, (Transilvania) lotru.
Bănui, verb Sinonime:
a presupune, a intui, a presimţi, a întrezări; a suspecta; (regional) a regreta, a-i părea rău, a se căi.
Bârfă, substantiv feminin
Sinonime:
bârfeală, bârfire, bârfit, bâzâit, calomnie, calomniere, cancan, cleveteală, clevetire, clevetit, comeraj, defăimare, denigrare, discreditare, mahalagism, ponegreală, ponegrire, șoaptă, vorbă, vorbire de rău, (argotic) prostituată, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (familiar) mâncătorie, (familiar) ștafetă, (învechit și regional) bârfitură, (învechit și regional) ponos, (învechit și regional) ponosluire, (învechit și regional) voroavă, (învechit) ascultătură, (învechit) balamuție, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) dosnicie, (învechit) mozavirie, (popular) hulă, (popular) hulire, (popular) năpăstuire, (popular) pâră, (regional) cârcăială, (regional) lihăială, (regional) voșcot, (regional; la plural) pletcuri.
Bârfi, verb Sinonime:
a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni; a vorbi de rău, a cleveti, a calomnia, a denigra, a defăima, a huli, a ocărî, a ponegri, a spune minciuni.
Blestemat (blestemată), adjectiv Sinonime:
afurisit, jurat, urgisit, oropsit, nenorocit; rău, mizerabil, ticălos, mişel, infam; excomunicat, renegat; mârşav, netrebnic, josnic, abject.
Calomnia, verb
Sinonime:
a bârfi, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a huli, a minţi, a murdări (imaginea unei persoane), a ocărî, a ponegri, a se autocalomnia, a vorbi de rău.
Calomnie, substantiv feminin Sinonime:
bârfă, bârfeală, defăimare, vorbire de rău, cleveteală, hulă, ocară, ponegrire, denigrare, blasfemie; acuzație, minciună, afirmaţie mincinoasă.
Căi, verb Sinonime:
a regreta, a-i părea rău; a compătimi, a căina, a deplânge.
Căinţă, substantiv feminin Sinonime:
părere de rău, regret, remuşcare.
Călău, substantiv masculin Sinonime:
gâde, casap; (figurat) rău, tiran, ucigaş, criminal. Călâu, adjectiv
Sinonime:
căldicel, căldişor, călduţ, încropit.
Căpcăun, substantiv masculin Sinonime:
canibal, antropofag; (figurat) om rău, crud, sălbatic.
Ciufut (ciufută), adjectiv Sinonime:
zgârcit, avar, scump; indispus, morocănos, rău dispus, cu toane.
Ciumat (ciumată), adjectiv Sinonime:
bolnav de ciumă; (figurat) stigmatizat, cu păcate, vinovat, rău văzut.
Câinesc (câinească), adjectiv Sinonime:
(figurat) câinos, rău, hain, aspru, neomenos, crud.
Cobi, verb Sinonime:
a prevesti, a prezice ceva rău.
Colporta, verb Sinonime:
a duce vorba, a purta vorba, a vorbi de rău.
Condamnabil (condamnabilă), adjectiv Sinonime:
reprobabil, blamabil, criticabil, rău, negativ.
Crud (crudă), adjectiv Sinonime:
nefiert, nefript, necopt; verde, proaspăt, tânăr, fraged; brut, neprelucrat, amorf; nemilos, neomenos, aspru, rău, crunt, crâncen, sălbatic, feroce, bestial, monstruos.
Cumplit (cumplită), adjectiv
Sinonime:
groaznic, teribil, îngrozitor; (figurat) foarte tare, mult, complet, deplin, integral, întreg, total, rău, înverşunat, aprig, înfiorător, înfricoşător, nebun, sălbatic, violent, atroce, colosal, extraordinar,
fenomenal, formidabil, grozav, infernal, înspăimântător, năprasnic, straşnic, (Transilvania) pogan, (figurat) îndrăcit, turbat; avar, calic, zgârcit.
Curge, verb
Sinonime:
a se deplasa, a se mişca; a (se) scurge, a se desfăşura, a evolua, (învechit şi regional) a cure, a râura, (învechit) a purcede, a trece, a circula, a-i pica, a(-i) picura, a (i) se prelinge, a i se scurge, (popular) a(-i) merge, a supura, a atârna; a decurge, a proveni, a reieşi, a rezulta, a urma.
Curs, substantiv neutru Sinonime:
curent, flux, albia râului; (figurat) durată, interval, perioadă, răstimp; desfăşurare, evoluţie; circulaţie monetară; prelegere, expunere, lecţie; manual, tratat.
Dabilă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
impozit, dare, contribuţie, bir, dajdie; belea, bucluc, cadavru, corp, dandana, gloabă, hoit, încurcătură, leş, mârţoagă, mortăciune, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, osatură, pacoste, pocinog, rău, schelet, sistem osos, stârv, supărare, trup.
Dănănaie, substantiv feminin
Sinonime:
necaz, belea, pacoste, năpastă; ciudăţenie, năzdrăvănie, bazaconie, balamuc, bizarerie, bâzdâganie, boarfe, boroboaţă, bucluc, bulendre, calabalâc, catrafuse, curiozitate, dandana, drăcie, drăcovenie, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, încurcătură, larmă, minunăţie, năstruşnicie, năzbâtie, neajuns, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pocinog, poznă, rău, scandal, supărare, şotie, tămbălău, tărăboi, tevatură, trăsnaie, troace, tumult, ţoale, vacarm.
Dăunător (dăunătoare), adjectiv
Sinonime:
păgubitor, vătămător, stricător, distrugător, negativ, nociv, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, (livresc) pernicios, (învechit şi popular) pierzător, (regional) dăunăcios, dăunos, (învechit) pagubnic, prejudicios, stricăcios, (figurat) contraproductiv.
Deficienţă, substantiv feminin
Sinonime:
carenţă, cusur, debilitate, defect, defectuozitate, deficit, feblețe, fragilitate, greșeală, imperfecțiune, indigență, insuficienţă, lacună, lichea, lipsă, meteahnă, neajuns, nedesăvârșire, păcat, penurie, racilă, răutate, scădere, slăbiciune, tară, teahnă, viciu, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea.
Demonic (demonică), adjectiv
Sinonime:
de demon, demoniac, diabolic, diavolesc, distrugător, drăcesc, infernal, luciferian, luciferic, mefistofelic, necurat, rău, satanic, satanist, (învechit și popular) satanesc, (învechit) demonicesc, (învechit) mamonic, (învechit) satanicesc.
Dezagreabil (dezagreabilă), adjectiv
Sinonime:
neplăcut, supărător, dezgustător, respingător, (figurat) ingrat, displăcut, dizgraţios, greţos, greu, infect, împuţit, nesuferit, puturos, rău, scârbos, urât, rău-mirositor, (livresc) fetid, miasmatic, pestilenţial, repugnant, repulsiv, (învechit) scârnav, (învechit) scârbavnic, scârbelnic, antipatic.
Diavol, substantiv masculin Sinonime:
demon, drac, satana, ucigă-l toaca; (figurat) copil rău, copil zglobiu, copil neascultător.
Drac, substantiv masculin
Sinonime:
diavol, demon, (articulat) necuratul; rău, nestăpânit, crud; aghiuţă, (articulat) încornoratul, (articulat) naiba, satană, tartor, (livresc) belzebut, (rar) scaraoţchi, (popular şi familiar) michiduţă, (articulat) nichipercea, (articulat) pârlea, sarsailă, (popular) faraon, idol, (articulat) împeliţatul, (articulat) mititelul, (articulat) nefârtatul, (articulat) nevoia, (articulat) pârdalnicul, (articulat) procletul, (articulat) pustiul, (articulat) vicleanul, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, ducă-se-pe-pustii, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, (învechit şi regional) mamon, (articulat) săcretul, (articulat) sotea, (regional) hâdache, (articulat) năpustul, spurc, spurcat, şeitan, şotcă, ucigan, (Transilvania, Banat şi Maramureș) bedă, (Moldova şi Bucovina, articulat) benga, (prin Bucovina) carcandilă, (Transilvania şi Moldova, articulat) mutul, (prin Moldova şi Bucovina, articulat) pocnetul, (prin Oltenia) sarsan, (prin Moldova) scaloi, (prin Bucovina, articulat) şlactrafu, (învechit și articulat) împiedicătorul, (articulat) nepriitorul, (eufemistic, articulat) păcatul; (figurat) poznaş, isteţ, vioi, al naibii; (ihtiologie) (drac-de-mare) dragon.
Dur (dură), adjectiv
Sinonime:
aspru, sever, acerb, brutal, necruţător, fără menajamente, tare, agresiv, bătăios, coleric, impulsiv, iute, nestăpânit, violent, major, câinesc, drastic, greu, răstit, ridicat, aprig, barbar, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros, (familiar și figurat) belicos.
Dușmănos (dușmănoasă), adjectiv
Sinonime:
ostil, răuvoitor, advers, potrivnic, inamic, neprietenesc, neprietenos, vrăjmaş, (popular) pizmaş, pizmuitor, vrăjmăşesc, (învechit şi regional) pizmătar, pizmătareţ, (regional) vrăjmăşos, (învechit) duşmănesc, mânios, potrivitor, (figurat) pieziş, răzbunător, răutăcios, (prin Transilvania) aspid, (figurat) veninos.
Feroce, adjectiv Sinonime:
crud, sălbatic, nemilos, atroce, bestial. Feroce, adverb
Sinonime:
extrem de crud, atroce, crunt, rău.
Fetid (fetidă), adjectiv
Sinonime:
descompus, stricat, alterat, puturos, dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgraţios, greţos, greu, infect, împuţit, neplăcut, nesuferit, rău, rău-mirositor, respingător, scârbos, urât, viciat.
Fiere, substantiv feminin
Sinonime:
bilă, venin, veziculă biliară; (figurat) amărăciune, necaz, amar, răutate, supărare; (botanică) (fierea-pământului) potroacă, ţintaură, (regional) cintoaie, frigor, frigurică, genţiană, ghinţură, ghinţurea, potrocea, potrocuţă, scăunel, scânteiuţă, taulă, buruiană-de-friguri, (la plural) cocoșei-de-grădină, crucea-pământului, floare-de-friguri, fumărică-bășicoasă, iarbă-de-curcă, iarbă-de-friguri, (la plural) săfindei-de-câmp, crin de pădure; (fiere-de-urs) aloe.
Filistin, substantiv masculin Sinonime:
meschin, rău, mărginit, limitat, fără orizont.
Foarte, adverb
Sinonime:
(învechit) vârtos, (popular) hăt, (prin Bucovina) prăci, deosebit, excepţional, extraordinar, extrem, grav, greu, grozav, minunat, mult, neînchipuit, nemaiauzit, nemaipomenit, prea, rău, serios, tare, teribil.
Ghinion, substantiv neutru
Sinonime:
ceas rău, nenoroc, neşansă, (învechit) ursuzlâc.
Greşi, verb
Sinonime:
a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.
Greu, adverb Sinonime:
anevoie, anevoios, dificil, trudnic, încet; mult; rău, tare, grav. Greu, substantiv neutru Sinonime:
greutate, dificultate; împrejurare dificilă; impas; povară, sarcină; (învechit) mulţime.
Greu (grea), adjectiv
Sinonime:
adânc, anevoios, apăsător, aspru, brutal, chinuit, compact, complicat, copleşitor, critic, dens, des, dificil, grav, gros, important, indigest, irespirabil, împovărat, înăbuşitor, încărcat, îngreuiat, însemnat, mare, masiv, mizerabil, necăjit, neplăcut, profund, prost, puternic, rău, serios, tare, violent, voluminos, (figurat) dur, (învechit și popular) necăjos, (învechit și regional) povarnic.
Grozăvie, substantiv feminin
Sinonime:
asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, dezastru, diformitate, duium, ferocitate, grămadă, hâdoşenie, monstruozitate, mulţime, neîndurare, nenorocire, neomenie, oroare, poceală, potop, prăpăd, puhoi, puzderie, răutate, sălbăticie, sluţenie, sumedenie, urâciune, urâţenie, urgie, violenţă, vitregie, (învechit şi regional) străşnicie, (învechit) groznicie, (popular) grozăvenie.
Hain (haină), adjectiv Sinonime:
crud, neîndurător, rău la inimă, fără milă, câinos; trădător, necredincios, perfid, de rea credinţă.
Hapsân (hapsână), adjectiv
Sinonime:
aprig, apucător, aspru, avar, barbar, brutal, calic, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, harpagon, hrăpăreţ, inuman, lacom, necruţător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, nesătul, neuman, odios, rău, răutăcios, sălbatic, sângeros, violent, zgârcit.
