Răscoli, verb
Sinonime: a răvăşi, a scotoci, a căuta, a face dezordine, a scormoni; a agita, a tulbura, a stârni, a răzvrăti, a revolta; (figurat) a emoţiona, a impresiona, a zgudui, a cutremura, a mişca.  Răscolire, substantiv
Sinonime: deranjare, dezordine, răsfoire, răvășire, scormonire, scormonit, scotocire, zăpăcire, zdruncinare, zgândărire, (figurat) agitație, (figurat) frământare, (figurat) tulburare, (popular) scociorâre.  Răscolitor (răscolitoare), adjectiv
Sinonime: tulburător, emoţionant, mişcător, impresionant, zguduitor, cutremurător.  

---

Aţâţător (aţâţătoare), adjectiv
Sinonime: provocator, instigator, răscolitor, excitant, stimulant.  Deranja, verb
Sinonime: a răvăşi, a răscoli, a învălmăşi; (figurat) a tulbura, a stingheri, a stânjeni, a incomoda; a se obosi, a se osteni, a face eforturi, a zăpăci, (regional) a răntui, a rostopoli, a strica, a se defecta, a încurca, a jena, a supăra, (livresc) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (popular) a zăticni, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a sminti, a perturba.  Deranjat (deranjată), adjectiv
Sinonime: răvăşit, răscolit, stânjenit, stingherit, defectat, tulburat, în neorânduială, mutat din loc, zăpăcit, ciufulit, defect, stricat.  Emoţionant (emoţionantă), adjectiv
Sinonime: mişcător, tulburător, impresionant, răscolitor, cutremurător.  Impresiona, verb
Sinonime: a emoţiona, a mișca, a tulbura, a zgudui, a răscoli, a cutremura, a nelinişti.  Impresionant (impresionantă), adjectiv
Sinonime: considerabil, duios, emoționant, falnic, grandios, grav, impozant, impunător, înduioșător, maiestuos, mare, măreţ, mișcător, patetic, răscolitor, semeț, solemn, spectaculos, splendid, tulburător, uluitor, vibrant, zguduitor, (figurat) dramatic, (figurat) trufaș, (învechit și regional) fălos, (învechit) simțitor, (livresc) magnific, (livresc) spectacular, (popular) mândru, (rar) răvășitor.  Înfiora, verb
Sinonime: a umple de groază, a îngrozi, a speria, a înfricoşa, a tulbura; a emoţiona, a mişca, a răscoli.  Învolbura, verb
Sinonime: a (se) agita, a (se) frământa, a (se) învârteji, a (se) zbate, a (se) zbuciuma, a clocoti, a face să se învârtejească, a fremăta, a răscoli, a stârni, (figurat) a (se) tulbura, (figurat) a cuprinde din toate părțile, (figurat) a împresura, (figurat) a învălui, (învechit și regional) a sălta, (învechit) a (se) sălbătici, (popular) a (se) vârteji, (rar) a (se) învâltori, (regional) a (se) învoalbe, (regional) a (se) vârtejui.  Mişca, verb
Sinonime: a deplasa, a schimba, a muta; a impulsiona, a mâna, a porni; (reflexiv) a se pricepe, a se descurca, a se orienta; (reflexiv) a se agita, a răscula; (figurat) a impresiona, a emoţiona, a zgudui, a răscoli.  Mişcător (mișcătoare), adjectiv
Sinonime: mobil; impresionant, emoţionant, zguduitor, răscolitor.  Răvăşi, verb
Sinonime: a răscoli, a împrăştia, a face dezordine, a scotoci, a scormoni.  Râcâi, verb
Sinonime: a scurma, a scormoni, a răscoli, a râma; a irita, a aţâţa, a indispune, a călca pe nervi.  Scormoni, verb
Sinonime: a scotoci, a cotrobăi, a răscoli, a răvăşi, a căuta; a scruta, a cerceta; a scurma, a râcâi, a zgândări; a zădărî, a aţâţa, a aprinde.  Tulburător (tulburătoare), adjectiv
Sinonime: emoţionant, impresionant, mişcător, răscolitor.  Zădări, verb
Sinonime: a întărâta, a incita, a provoca, a sâcâi, a necăji; a aţâţa, a aprinde iar (focul); a răscoli, a tulbura, a hărţui.  Zgândări, verb
Sinonime: a răscoli, a scormoni, a râcâi, a scociorî; a aţâţa, a întărâta, a sâcâi, a irita, a incita.  Zgudui, verb
Sinonime: a cutremura, a clătina, a zgâlţâi, a zdruncina; a răscoli, a frământa; a emoţiona, a înfiora, a agita, a impresiona.  Îmburda, verb (regional)
Sinonime: a (se) prăbuși, a (se) răsturna, a (se) rostogoli, a (se) trânti la pământ, a cădea, a da peste cap, a doborî, a întoarce, a pica, a răscoli, a răvăși, a se dărâma, a se împiedica, a se nărui, a se prăvăli, a se ruina, a se surpa, (învechit; figurat) a nimici, (variantă) a (se) îmborda.  Bulduşi, verb
Sinonime: a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla.  Burfăi, verb
Sinonime: a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla.  Cobârlui, verb
Sinonime: a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla.  Cociobăi, verb
Sinonime: a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla.  Corleşi, verb
Sinonime: a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla.  Cotili, verb
Sinonime: a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla.  Cotrobăit, adjectiv
Sinonime: răscolit, scotocit, (învechit şi regional) scorbelit, (regional) rostopolit.

Cotrobăit, substantiv
Sinonime: căutare, scotocire.  Deranjare, substantiv
Sinonime: răscolire, răvăşire, zăpăcire, stricare, incomodare, jenare, stinghereală, stingherire, stânjeneală, stânjenire, tulburare, (livresc) conturbare, (popular) zăticnire.  Fușeri, verb
Sinonime: a frunzări, a răscoli, a face un lucru de mântuială; a rasoli.  Scobârlăi, verb
Sinonime: a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla.  Scociorâre, substantiv
Sinonime: (regional) analizare profundă, apariție, cercetare atentă, iscare, iscodire, ivire, împrăștiere, percheziționare, răscolire, răspândire, răvășire, râcâială, râcâit, râcâitură, scoatere la lumină, scorbelire, scormoneală, scormonire, scormonit, scortelire, scotocire, scurmare, scurmătură, spionare, trezire, zgândărire; (regional) agitare, ațâțare, stârnire; (regional) agresivitate, enervare, înfuriere, răstire; (regional) născocire; (regional) înălțare, ridicare; (regional; despre oi) îmboldire, împingere, înțepare; (regional; despre vite) agitare (înainte de împreunare).  Scodoli, verb
Sinonime: a căuta, a cotrobăi, a împrăştia, a răscoli, a răspândi, a răzleţi, a risipi, a râcâi, a scobi, a scormoni, a scotoci, a scurma, a umbla.  Scofeli, verb
Sinonime: a acumula, a aduna, a agonisi, a căuta, a cotrobăi, a economisi, a face, a răscoli, a scobi, a scormoni, a scotoci, a strânge, a umbla.  Zgândărire, substantiv
Sinonime: răscolire, râcâială, scormonire, scormonit, (Oltenia) zgâmăire, (popular) scociorâre, (regional) zgâpcilire.  Hojbăi, verb
Sinonime: (regional) a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla.  Răvăşitor, adjectiv
Sinonime: duios, emoționant, impresionant, înduioșător, mișcător, patetic, răscolitor, tulburător, vibrant.  Instigator, substantiv și adjectiv
Sinonime: agitator, ațâțător, incitator, inițiator, inspirator, preparator, promotor, provocator, sedițios, tulburător, (figurat) incendiator, (învechit și popular) răzvrătitor, (învechit) răscolitor, (învechit) răscolnic; (doar substantiv) instaurator, pionier, protagonist, (figurat) suflet.  Avivare, substantiv
Sinonime: avivat, înviorare, (figurat) întărâtare, (figurat) răscolire.  Avivat, substantiv
Sinonime: avivare, înviorare, (figurat) întărâtare.

Avivat, adjectiv
Sinonime: înviorat, (figurat) întărâtat, (figurat) răscolit.  Aviva, verb
Sinonime: a înviora; (figurat) a irita, a învenina, a răscoli; (figurat) a întărâta.  Răvăşire, substantiv
Sinonime: deranjare, răscolire, răvășeală, zăpăcire.  Răvăşit, adjectiv
Sinonime: deranjat, răscolit, zăpăcit, (figurat) dezorientat, (figurat) tulburat.

Răvăşit, substantiv
Sinonime: (păstorit) răscol.  Răntui, verb (regional)
Sinonime: a (se) strica, a deranja, a despărți, a face dezordine, a împrăștia, a răscoli, a răvăși, a separa, a smuci, a smulge, a trage, a zăpăci, (regional) a rântoni, (Transilvania) a rântura.  Bodicăi, verb (regional)
Sinonime: a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla, (popular) a scociorî.  Scormonire, substantiv
Sinonime: răscolire, răvășire, râcâială, râcâire, râcâit, râcâitură, scormoneală, scormonit, scotoceală, scotocire, scotocit, scurmare, scurmătură, zgândărire, (figurat) cercetare (amănunțită), (figurat) stârnire, (învechit și regional) scărmănare, (învechit și regional) scobârlire, (învechit și regional) scorbeleală, (învechit și regional) scorbelire, (învechit și regional) scorbelit, (învechit și regional) scortelire, (învechit și regional) scorveală, (învechit) iritare, (învechit) plictisire, (învechit) scociorâre, (învechit) scociorât, (învechit) scodolire, (învechit) scodormolire, (învechit) trezire (din somn), (regional) răcălire, (regional) scârmocire, (regional) scofeleală, (regional) scofelire, (regional) scofelit, (regional) scofelitură, (regional) scornire, (variantă) scormolire.  Stârnire, substantiv
Sinonime: asmuțire, ațâțare, bătaie, cauzare, creare, declanșare, determinare, dezlănțuire, generare, goană, gonire, hăituială, hăituire, incitare, incitație, instigare, instigație, iscare, izbucnire, înălțare, începere, întărâtare, naștere, pornire, pricinuire, prilejuire, producere, provocare, provocație, răscolire, ridicare, stârneală, trezire, trezit, tulburare, venire, (învechit și regional) scornire, (învechit) prilejire, (învechit) prorupere, (învechit) prorupție, (învechit) scociorâre, (popular) zădărâre, (popular) zgornire.  Zăpăcire, substantiv
Sinonime: buimăceală, buimăcire, deranjare, descumpănire, dezorientare, fâstâceală, fâstâcire, încurcare, năuceală, năucie, năucire, perplexitate, răscolire, răvășire, tulburare, uluială, uluire, zăpăceală, (figurat) amețeală, (învechit) extravaganță, (învechit) intimidare, (învechit) uimeală, (regional) sturluibare, (regional) teșmenire.