Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Rămas
Rămas, substantiv
Sinonime: amanet, ereditate, excedent, gaj, garanție, moștenire, pariu, patrimoniu, plus, prinsoare, prisos, prisosință, rămășag, rămășiță, rest, succesiune, surplus; rămânere; (învechit) hotărâre, sentință.

Rămaş, substantiv
Sinonime: pariu, prinsoare, rămăşag.  
Rămăşag
Rămăşag, substantiv neutru
Sinonime: prinsoare, pariu, rămăşeală.  
Rămăşeală
Rămăşeală, substantiv
Sinonime: pariu, prinsoare, rămăşag.  
Rămăşi
Rămăşi, verb
Sinonime: a face prinsoare, a face rămăşag, a paria, a pune pariu, a pune rămășag, a se prinde.  
Rămăşiţă
Rămăşiţă, substantiv feminin
Sinonime: coborâtor, descendent, diferență, mont, moștenire, odraslă, pariu, patrimoniu, prinsoare, progenitură, rămășag, relicvă, reminiscenţă, rest, restanţă, scoborâtor, succesiune, urmaș, viță, vlăstar, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (Transilvania) mărădic.  
Rămăşiţe
Rămăşiţe, substantiv la plural
Sinonime: moaște, oseminte, relicve, vestigii, (rămășițe pământești) cadavru.  
Rămăşitură
Rămăşitură, substantiv
Sinonime: rămăşiţă, rest.  

Borhot
Borhot, substantiv neutru
Sinonime: reziduu, rămăşiţă, (plural) resturi, tescovină, drojdie, (Moldova) brahă, boştină, (Oltenia) comină.  
Brac
Brac, substantiv neutru
Sinonime: prepelicar; (regional) rest, rămăşiţă; sfărâmătură, bucată.  
Cadavru
Cadavru, substantiv masculin
Sinonime: leş, hoit, stârv, rămăşiţe pământeşti, mortăciune; relicvă.  
Capăt (capete)
Capăt (capete), substantiv neutru
Sinonime: punct final, margine, extremitate, limită, cap, terminaţie; fragment, rămăşiţă, bucată; (capete de lege, locuțiune) articole.  
Ciuruc
Ciuruc, substantiv neutru
Sinonime: rest, rămășiţă.  
Codaş (codaşă)
Codaş (codaşă), adjectiv
Sinonime: leneş, rămas în urmă.  
Diferenţă
Diferenţă, substantiv feminin
Sinonime: deosebire, nepotrivire, fluctuaţie, (învechit şi popular) osebire, (Banat, Transilvania şi Maramureș) deschilinire, (învechit) osebitură; (matematică) rest, (învechit) rămăşiţă, restanţă.  
Drojdie
Drojdie, substantiv feminin
Sinonime: rachiu, ţuică; levură, (regional) ţaică, maia; (drojdie selecţionată) ferment selecţionat; (prin Banat) logor, zaţ; (figurat) rămăşiţă, urmă; lepădătură.  
Fosilă
Fosilă, substantiv feminin
Sinonime: (geologie) (învechit) petrefact, rest, (la plural) urme, (la plural) rămăşiţe, vestigiu; (la figurat) bătrân.  
Hartan
Hartan, substantiv neutru
Sinonime: halcă, bucată; zdreanţă, ruptură, petec, rest, rămăşiţă.  
Înapoiat (înapoiată)
Înapoiat (înapoiată), adjectiv
Sinonime: rămas în urmă, primitiv, necivilizat, neevoluat; redus, neînzestrat, incapabil, slab de minte.  
Moaşte
Moaşte, substantiv feminin la plural
Sinonime: relicve, oseminte, rămăşiţe.  
Paria
Paria, substantiv masculin
Sinonime: (om) urgisit, (om) dispreţuit, (om) nedreptăţit, (om) oropsit, (om) apăsat.

Paria, verb
Sinonime: a afirma, a conveni, a face legământ, a juca, a miza, a pune în joc, a risca, a se angaja, a se hazarda, a se lega, a se prinde, a susține, (învechit şi regional) a se rămăşi.  
Pariu
Pariu, substantiv neutru
Sinonime: joc, legământ, prinsoare, provocare, rămăşag, rămăşeală, rămăşiţă, risc, (învechit şi popular) rămas, (regional) rămaş.  
Prinde
Prinde, verb
Sinonime: a apuca, a lua, a ţine; (figurat) a cuprinde, a percepe, a pricepe; a se agăţa, a se anina, a se sprijini, a se rezema, a se susține; a captura, a lua prizonieri; a pune mâna pe (ceva), a imobiliza, a opri; a surprinde, a descoperi; a înhăma, a înjuga; a se angaja, a se învoi, a accepta, a primi; a paria, a face rămăşag, a face prinsoare; a se lipi, a adera, a se împreuna, a se suda; a se închega; a-i şedea bine, a i se potrivi.  
Prinsoare
Prinsoare, substantiv feminin
Sinonime: (popular) acord, aranjament, arest, arestare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capcană, captivitate, capturare, carceră, cătușă, chingă, combinație, contract, convenție, detenţie, închisoare, înțelegere, învoială, învoire, legământ, ocnă, pact, pariu, penitenciar, prindere, prins, prizonierat, pușcărie, rămăşag, situație, stare, temniță, tranzacție, (plural) mijloace; (regional) curte, ogradă, împrejmuire; (Transilvania) cusătură, legătură.  
Prisos
Prisos, substantiv neutru
Sinonime: abundenţă, afluență, belşug, bogăţie, excedent, îmbelșugare, îndestulare, mănoșie, opulență, plus, prisosinţă, profuziune, răsfăț, risipă, surplus, (învechit) prisoseală, (învechit) prisosire, (învechit) prisosit, (învechit) prisositură, (învechit) rămas, (învechit) sătul, (învechit) săturare, (învechit) spor, (popular) jertfă, (prin Oltenia) temei, (regional) radăș, (variantă) pristos.  
Relicve
Relicve, substantiv feminin (plural)
Sinonime: moaşte, vestigii, rămăşiţe.  
Reminiscenţă
Reminiscenţă, substantiv feminin
Sinonime: rămăşiţă, rest, urmă.  
Rest (resturi)
Rest (resturi), substantiv neutru
Sinonime: deșeu, diferență, rămăşiţă, reminiscenţă, restanţă, urmă, (învechit și regional) cusur, (învechit și regional) marda, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (regional) mont, (regional) pârlac, (regional; la plural) ronghiuri, (Transilvania) mărădic.  
Restant (restantă)
Restant (restantă), adjectiv
Sinonime: rămas, întârziat, în urmă.  
Restanţă
Restanţă, substantiv feminin
Sinonime: rămăşiţă, rest; datorie, obligaţie.  
Sold
Sold, substantiv neutru
Sinonime: bilanț, datorie, marfă cu preț redus, profit, rămăşiţă, relicvat, rest, (învechit) marda.

Şold, substantiv neutru
Sinonime: coapsă, crupă, pulpă, rână, slăbie, (Banat) chiciu, (prin Muntenia) șodolan; clină, coastă, coborâș, costișă, muchie, pantă, povârniș, pripor, repeziș, scoborâș, versant.  
Vestigiu
Vestigiu, substantiv neutru
Sinonime: urmă, rămăşiţă, relicvă.  
Antichitate (antichități)
Antichitate (antichități), substantiv
Sinonime: istorie, trecut, vechie, vechime, (învechit) străvechime, vetustate; (mai ales la plural) monument vechi, obiect antic, rămășiță istorică; (variantă) anticitate.  
Iadeş
Iadeş, substantiv
Sinonime: (anatomie) (Oltenia) cobie; slăbănog; rămășag.  
Reteacăn
Reteacăn, adjectiv
Sinonime: (regional) bont, fără vârf, plat, teșit.

Reteacăn, substantiv
Sinonime: (regional) bănuț la ou; rămășiță de stog.  
Miraz
Miraz, substantiv
Sinonime: (învechit și regional) avere rămasă, ereditate, moștenire, patrimoniu, succesiune; (variante; cu sensul de moștenire) meras, meraz, miras; (regional) bazaconie, bizarerie, bâzdâganie, ciudățenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, minunăție, năstrușnicie, năzdrăvănie, poznă.  
Mărădic
Mărădic, substantiv
Sinonime: (regional; învechit) coborâtor, descendent, odraslă, moștenitor, posteritate, progenitură, scoborâtor, urmaș, viță, vlăstar; rămășiță, rest.  
Haiște
Haiște, substantiv
Sinonime: (regional) amestecătură, dezordine, vraiște; casă rămasă neterminată.  
Relicvă
Relicvă, substantiv
Sinonime: cenușă, rămășiță, rest, ruină, schelet, urmă, vestigiu, (învechit) relicvie, (la plural) moaște, (la plural) oseminte.  
Relict
Relict, substantiv
Sinonime: rămășiță, vestigiu, (biologie) relictă.  
Moştenire
Moştenire, substantiv
Sinonime: atavism, domeniu, ereditate, patrimoniu, succesiune, testament, tradiție, transmitere, (învechit și popular) moșie, (învechit și regional) miraz, (învechit și regional) moștină, (învechit și regional) rămășiță, (învechit) clironomie, (învechit) dostoianie, (învechit) leg, (învechit) moșnenie, (învechit) moștenie, (învechit) nemestnicie, (învechit) rămas.  
Jimigai
Jimigai, substantiv (regional)
Sinonime: lepădătură, rămășiță; pește mic, peștișor; (variantă) jumugai.  
Intrecământ
Intrecământ, substantiv (învechit)
Sinonime: prisos, rămășiță.  
Stroh
Stroh, substantiv (regional)
Sinonime: așternut de paie, pleavă, rămășiță, sfârmătură, (regional) ogrinji, (regional) târnomeată, (variantă) ștroh.  
Rămig
Rămig, substantiv (regional)
Sinonime: bucățică, rămășiță, rest.  
Meraz
Meraz, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: avere rămasă, moștenire; (variante) meras, miras, miraz.  
Marda
Marda, substantiv (regional)
Sinonime: bun de aruncat, deșeu, lucru fără valoare, rămășită, rebut, rest, sold, vechitură, (variantă) mardauă.  
Ieşitură
Ieşitură, substantiv (învechit)
Sinonime: ieșind, plimbare, proeminență, protuberanță, ridicătură, (arhitectură) redan, (învechit) consecință, (învechit) dispariție, (învechit) părăsire, (învechit) plecare, (învechit) rămas-bun, (învechit) rezultat, (învechit) scosătură, (învechit) scoțătură, (învechit) sfârșit, (învechit; contabilitate) cheltuire, (rar) ieșire, (regional) bolfă.  
Coborâtor
Coborâtor, substantiv
Sinonime: descendent, epigon, odraslă, progenitură, scoborâtor, urmaş, viță, vlăstar, (învechit și regional) rămășiță, (învechit) mărădic, (învechit) rod, (învechit) sămânță, (învechit) semințenie, (învechit) seminție, (învechit) următor, (popular și familiar) prăsilă, (prin Transilvania) porodiță.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/







Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Dicti0nar.ro