Râs, substantiv masculin Sinonime:
linx.
Rasă, substantiv feminin Sinonime:
soi, varietate, specie, sort; anteriu. Rasa, verb
Sinonime:
(despre lichide) a se așeza, a se decanta, a se limpezi.
Răsădi, verb Sinonime:
a planta, a semăna, a transplanta, a sădi.
Răsădire, substantiv
Sinonime:
plantare, plantat, punere, pus, răsădit, repicare, replantare, sădire, sădit, transplantare, (învechit) plantație, (popular) presădire, (rar) transplantație.
Răsăditor, substantiv
Sinonime:
plantator, săditor, (învechit) răsăditoriu.
Răsăditoriu, substantiv (învechit)
Sinonime:
răsăditor.
Răsadnic, substantiv (regional)
Sinonime:
pătul, răsad (de varză), răsadniță, (variantă) răsalnic.
Răsalniță, substantiv (regional)
Sinonime:
răsadniță.
Răsălta, verb (învechit)
Sinonime:
a sălta înapoi.
Răsămăna, verb (învechit)
Sinonime:
a împrăștia, a risipi.
Răsămănare, substantiv (învechit)
Sinonime:
împrăștiere, risipire.
Răsăpi, verb (învechit)
Sinonime:
a risipi. Râsâpi, verb (învechit)
Sinonime:
a risipi.
Răsări, verb Sinonime:
a apărea, a se ivi, a încolţi, a ieşi la lumină, a creşte.
Răsărire, substantiv
Sinonime:
apariție, germinare, germinație, încolțire, încolțit, răsărit, (rar) tresărire.
Răsărit, substantiv neutru Sinonime:
est, orient, soare-răsare; (figurat) început, apariţie, ivire.
Răsărit (răsărită), adjectiv Sinonime:
încolţit, ivit, apărut, crescut; valoros, capabil, inteligent, activ, isteţ, deosebit.
Răsărită, substantiv
Sinonime:
(învechit și popular) răsărit; (botanică; regional) floarea-soarelui, (regional) răsarea-soarelui.
Răsăritean (răsăriteană), adjectiv Sinonime:
oriental, estic.
Răsăritenesc, adjectiv
Sinonime:
estic, oriental, răsăritean.
Răsăritură, substantiv
Sinonime:
apariție, ivire; bătaie, palpitare, palpitație, pulsație, ticăit, tresărire, zbatere, zvâcneală, zvâcnet, zvâcnire, zvâcnit, zvâcnitură.
Rasat, adjectiv
Sinonime:
de rasă, de soi, distins, elegant, fin, nobil, select, stilat.
Răsătoare, substantiv (regional)
Sinonime:
răzătoare.
Răsătură, substantiv
Sinonime:
bărbierit, fărâmătură, ras, răzătură, ştersătură, (învechit) răsură, (învechit) ştersură, (regional) răsunoi, (regional) răzălitură, (regional) răzuitură, (regional) rosură; (regional; la plural) frecăței.
Răsbate, verb (învechit)
Sinonime:
a ajunge la, a cutreiera, a parcurge, a pătrunde, a perfora, a răzbate, a traversa, a trece prin.
Răsbi, verb (învechit)
Sinonime:
a ajunge la, a deschide drum, a învinge, a perfora, a răpune, a răzbate, a răzbi, a traversa, a trece, a-și croi drum.
Răsbici, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a perfora, a străpunge, (regional) a răzbici.
Răsbitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
descurcăreț, pătrunzător, răzbitor, străbătător, (învechit) învingător.
Răsboi, substantiv (învechit)
Sinonime:
bătălie, conflict armat, încăierare, luptă, război. Răsboi, verb (învechit)
Sinonime:
a face război, a lupta.
Răsboinic, substantiv (învechit)
Sinonime:
luptător, oștean, războinic.
Răsboinicesc, adjectiv (învechit)
Sinonime:
de război, (învechit) răsboiesc, (învechit) răsboinic, (învechit) războinicesc.
Răsboinicie, substantiv (învechit)
Sinonime:
agresivitate, combativitate, războinicie.
Răsboitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
beligerant, (învechit) războitor.
Rasc, substantiv
Sinonime:
vreasc.
Râşchi, substantiv (regional)
Sinonime:
(unealtă) răşchitor.
Râşchig, substantiv
Sinonime:
(regional) cârnat, ghiuden.
Răşchira, verb tranzitiv și reflexiv Sinonime:
a se răsfira, a difuza, a se împrăştia, a se îndepărta.
Răşchirat, adjectiv
Sinonime:
depărtat, dispersat, împrăștiat, întins în lături, ramificat, rămuros, răsfirat, răspândit, răzlețit, risipit, (variantă) răschirat.
Răsciti, verb
Sinonime:
a citi de multe ori (același lucru), a preciti.
Răsclâncăi, verb
Sinonime:
a clăncăi.
Răscloci, verb
Sinonime:
a cloci peste perioada normală, a descloci.
Răscoage, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) răchiţică, zburătoare, iarba Sfântului Ioan.
Răscoală, substantiv feminin Sinonime:
revoltă, rebeliune, răzmeriţă, răzvrătire, nesupunere, agitaţie, sediţiune, insurgenţă.
Răscoli, verb Sinonime:
a răvăşi, a scotoci, a căuta, a face dezordine, a scormoni; a agita, a tulbura, a stârni, a răzvrăti, a revolta; (figurat) a emoţiona, a impresiona, a zgudui, a cutremura, a mişca.
Răscolire, substantiv
Sinonime:
deranjare, dezordine, răsfoire, răvășire, scormonire, scormonit, scotocire, zăpăcire, zdruncinare, zgândărire, (figurat) agitație, (figurat) frământare, (figurat) tulburare, (popular) scociorâre.
Răscolitor (răscolitoare), adjectiv Sinonime:
tulburător, emoţionant, mişcător, impresionant, zguduitor, cutremurător.
Răscolnic, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
agitator, ațâțător, instigator, provocator, răzvrătitor, rebel, revoltător, tulburător, (învechit) răsculător, (învechit) răsvrătitor. Rascolnic, substantiv
Sinonime:
(religie) bezpopovăț, bezpopovț, lipovean, scopit, (variantă) răscolnic.
Răscopt (răscoaptă), adjectiv Sinonime:
ars, prăjit, răsfiert; (figurat) matur, trecut.
Rascotă, substantiv
Sinonime:
gătej, surcea, surcică, uscătură, vreasc.
Răscrăcăra, verb
Sinonime:
a (se) crăcăna, a (se) crăci, (variantă) a (se) răscăcăra.
Răscroit (răscroită), adjectiv Sinonime:
croit, tăiat, fasonat, modelat.
Agitaţie, substantiv feminin Sinonime:
frământare, tulburare, nelinişte, neastâmpăr; zarvă, tumult, răscoală, răzvrătire, efervescență, animație, dezordine, busculadă.
Alina, verb Sinonime:
a potoli, a domoli, a linişti; a calma, a astâmpăra, a uşura; a mângâia, a răsfăţa, a desmierda, a atenua, a reduce, a tempera, a modera.
Alinta, verb Sinonime:
a dezmierda, a mângâia, a răsfăţa, a râzgâia, a giugiuli, a atinge ușor (cu palma).
Alintare, substantiv feminin Sinonime:
dezmierdare, mângâiere, răsfăţ, răzgâiere, fandoseală, sclifoseală, izmeneală, afectare, giugiuleală.
Ameninţa, verb Sinonime:
a striga la (cineva), a (se) stropşi, a (se) răsti, a critica (aspru), a spune vorbe aspre, a apostrofa, a intimida.
Ameninţare, substantiv feminin Sinonime:
pericol, primejdie; admonestare, apostrofare, critică, răsteală, stropşeala, avertisment.
Apărea, verb Sinonime:
a se arăta, a se ivi, a ieşi la lumină, a răsări, a (se) naște, a se detașa, a se produce, a se profila.
Aşterne, verb Sinonime:
a întinde, a acoperi, a răspândi, a împrăştia, a pune.
Aţâţător (aţâţătoare), adjectiv Sinonime:
provocator, instigator, răscolitor, excitant, stimulant.
Batjocori, verb Sinonime:
a ruşina, a înjosi, a insulta, a ocărî, a apostrofa, a beşteli, a umili; a-şi bate joc, a lua în râs, a lua în derâdere, a face de râs, a face de ruşine, a face de ocară; a necinsti, a viola, a dezonora.
Băşcălie, substantiv feminin (familiar) Sinonime:
batjocură, glumă, spirite, râs.
Belşug, substantiv neutru Sinonime:
abundenţă, îmbelşugare, bogăție, prisos, prosperitate, berechet, bunăstare; (regional) blagă; huzur, îmbuibare, lux, răsfăţ, dezmăţ.
Bonificaţie, substantiv feminin Sinonime:
bonificare, rabat, reducere, scădere, scăzământ; premiere, compensaţie; bonus, gratificaţie, onorariu, comision; recompensă, răsplată.
Brusc (bruscă), adjectiv Sinonime:
subit, neaşteptat; neprevăzut, inopinat, precipitat, repezit, pripit, grăbit, nervos, nestăpânit, neastâmpărat, pornit, mânios, răstit; (rar) aspru, strident; abrupt.
Brusca, verb Sinonime:
a accelera, a buscula, a constrânge, a forța, a obliga, a presa, a precipita, a repezi, (regional) a bruftului, a lua în răspăr.
Buciuma, verb Sinonime:
(figurat) a suna, a anunţa, a vesti, a da de veste, a da de știre, a trâmbiţa, a răspândi (o veste).
Bucla, verb Sinonime:
a se încreţi, a se cârlionţa, a se ondula. Buclă, substantiv feminin Sinonime:
zuluf, cârlionţ, încreţitură, inel (de păr), ondulă, șuviţă răsucită.
Burzului, verb Sinonime:
a se mânia, a se înfuria, a se enerva; a se zborşi, a se răsti, a se stropşi, a se zbârli; (învechit) a se răscula, a se răzvrăti.
Burzuluială, substantiv feminin Sinonime:
mânie, arţag, harţag, supărare, enervare, furie; răscoală, răsculare, răzmeriţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă.
Cablu, substantiv neutru Sinonime:
fir răsucit, funie, odgon, frânghie, împletitură de fire; (învechit, figurat) telefon; (figurat) televiziune.
Canoni, verb
Sinonime:
a (se) căzni, a (se) chinui, a (se) munci, a (se) trudi, a depune eforturi susținute, a impune penitență, a îndura, a năsli, a pedepsi, a schingiui, a se forța, a se frământa, a se necăji, a se obosi, a se osârdnici, a se osârdui, a se osteni, a se sforța, a se sili, a se strădui (din răsputeri), a se supune unui canon, a se volnici, a se zbate, a se zbuciuma, a strânge, a suferi, a tortura, (figurat) a se sfărâma, (învechit și popular) a (se) nevoi, (învechit) a se învălui, (învechit) a străstui, (Moldova) a se strădănui, (popular) a se sârgui, (regional) a negăti, (regional) a se verpeli.
Capota, verb Sinonime:
a se răsturna, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a se prăbuşi; (figurat) a rata, a pierde, a eşua. Capotă, substantiv
Sinonime:
acoperiș pliabil; mantou; prezervativ.
Capricios (capricioasă), adjectiv Sinonime:
nestatornic, inegal, inconsecvent, schimbător, fantezist, extravagant, cu toane, răsfăţat; bizar, ciudat, neobişnuit.
Capriciu (capricii), substantiv neutru
Sinonime:
ciudăţenie, toană, răsfăţ, extravaganţă, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, (la plural) graţiozităţi, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, (popular) pârţag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, (popular) fasoleală, hachiţă, izmeneală, pandalie, (învechit şi regional) marghiolie, nacafa, pală, (regional) marghioleală, năbădaie, toancă, zâmbâc; (Transilvania) pont, (Moldova, prin Bucovina şi Transilvania) sucă, (învechit) schimonosire, schimonositură, (grecism învechit) paraxenie, bâzdâc, farafastâc, marafet, (figurat) boală, dambla; (muzică) fantezie, (rar) ricercar.
Cădere, substantiv feminin
Sinonime:
picare, căzătură, prăbuşire, dărâmare, năruire, prăvălire, răsturnare; (geografie) (cădere de apă) cascadă; scăpare, lăsare, dispariţie; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, chix; (figurat) calitate, competenţă, capacitate, pricepere, drept.
Căscat (căscată), adjectiv
Sinonime:
(familiar) holbat, mirat, nătăfleţ, neatent, prost, uimit, uituc, zăbăuc, zăpăcit, zgâit; deschis, crăpat, desfăcut, răscrăcănat.
Cășuna, verb Sinonime:
a i se năzări, a-i răsări, (familiar) a-i veni în gând; a purta pică, a prinde necaz (pe cineva), a urî; a bate la cap, a plictisi, a insista, a sta pe capul (cuiva), a nu lăsa în pace; a pricinui, a cauza.
Cătuşă, substantiv feminin
Sinonime:
(la plural) fiare, lanţuri, (popular) obezi, verigi, zăvoare, (învechit) bente, piedici; tânjeluţă; japiţă; ancoră, chingă, cormană, pisică, răsturnătoare; (botanică) (regional) cebare.
Cheltui, verb
Sinonime:
a arunca, a azvârli, a irosi, a împrăştia, a prăpădi, a risipi, a zvârli, a pierde, (livresc) a prodiga, (învechit şi regional) a prăda, (regional) a mătrăşi, a părădui, (Transilvania) a spesa, (învechit) a răşchira, (grecism învechit) a afierosi, (figurat) a înghiţi, a mânca, a păpa, a toca; a consuma; a desface, a plasa, a vinde.
Chestiona, verb Sinonime:
a întreba, a cere lămuriri, a cere răspuns, a pune întrebări, a interoga.
Chicot, substantiv neutru Sinonime:
râs înfundat.
Circula, verb Sinonime:
a se mişca, a se deplasa, a umbla, a merge, a străbate, a trece; a fi în circulaţie, a rula; a se transmite, a se răspândi.
Circulaţie, substantiv feminin Sinonime:
mişcare, trecere, deplasare; transmitere, răspândire; trafic.
Clocotitor (clocotitoare), adjectiv (figurat) Sinonime:
năvalnic, aprins, puternic, ardent; răsunător, zgomotos, agitat.
Cocoloşi, verb Sinonime:
a (se) face cocoloş, a (se) strânge ghem, a (se) mototoli, a (se) face boţ, a (se) boţi, a (se) ghemui; a ascunde, a muşamaliza, a trece cu vederea, a acoperi (greşelile); a răsfăţa, a răzgâia, a cocoli, a alinta; a (se) înveli, a (se) înfăşura, a (se) încotoşmăna, a (se) înfofoli.
Colcăi, verb Sinonime:
a clocoti, a fierbe; a mişuna, a viermui, a foi; a vui, a răsuna; a fi plin de.
Complotist, substantiv masculin Sinonime:
conspirator, uneltitor, răsculat, conjurat, răzvrătit, rebel, insurgent, (regional) buntuşnic.
Comprehensibil (comprehensibilă), adjectiv
Sinonime:
inteligibil, logic, clar, deslușit, explicit, explicabil, expres, lămurit, limpede, net, precis, răspicat, ușor de înțeles.
Compromite, verb Sinonime:
a (se) face de râs, a discredita, a dezonora; a primejdui, a distruge, a ameninţa.
Confluenţă, substantiv feminin
Sinonime:
reunire, întâlnire, răscruce.
Contorsionat (contorsionată), adjectiv Sinonime:
sucit, răsucit; (figurat) chinuit, frământat.
Convins (convinsă), adjectiv
Sinonime:
răspicat; încredinţat, sigur, ferm, hotărât.
Corespunde, verb
Sinonime:
a se potrivi, a fi conform, a concorda, a răspunde.
Cotitură, substantiv feminin
Sinonime:
cot, întortochetură, ocol, răsucitură, serpentină, sinuozitate, şerpuire, şerpuitură, (rar) îndoitură, (popular) cârmeală, cârnitură, întorsură, sucitură, (Oltenia şi Banat) covei, meandru, curbă; golf, întorsătură, răscruce, turnură; (despre ape) (învechit și regional) cărjovăitură, (învechit și regional) cârjoitură.
Crescut (crescută), adjectiv
Sinonime:
amplificat, măricel, mărişor, sporit, extins, mare, umflat, majorat, dospit, maturizat; complet dezvoltat; (figurat) răsărit, săltat; (botanică) concrescut, concrescent.
Cruce, substantiv feminin
Sinonime:
răscruce, răspântie, întretăiere, intersecţie, creştinism, ghindă, încrucişare, jumătate, lambă, spatie, treflă, vătrai, troiţă, cercevea; (tehnică) (regional) strup, strupalnic, ceatlău, (regional) flântar, măgăriţă, răscol, scară, (Moldova, Transilvania şi Banat) feleherţ, (Moldova şi Transilvania) spiţă, (Transilvania) tecărău; (tehnică) (crucea dinainte) (regional) cântar, cumpănă, scară; (crucea dinapoi) (regional) brăcinar, brănişor, coardă, iuhă, lehă, splină; (tehnică) (regional) bot, botniţă, hobot, obad, opleniţă; bulfeu; aripă; (botanică) (crucea-pământului) brânca-ursului, (învechit şi regional) sclipeţ, (regional) laba-ursului, talpa-ursului, fierea-pământului, piedicuţă, potroacă, ţintaură; (crucea-voinicului) pojarniţă, popilnic, rostopască, sunătoare, trei-răi; (articulat; constelație din emisfera nordică)
delfinul, lebăda; (crucea-pâinii) pristolnic, teişor; (crucea-salelor) sacrum. Cruce, adverb
Sinonime:
cruciş.
Crucifica, verb Sinonime:
a răstigni, (figurat) a martiriza.
Cunoaşte, verb
Sinonime:
a afla, a fi informat; a face cunoştință, a distinge, a deosebi, a recunoaște, a identifica, a pricepe, a stăpâni, a poseda, a înţelege, a (se) şti, a recunoaşte, a (se) observa, a (se) remarca, a (se) vedea, a aprecia, a chibzui, a considera, a crede, a deduce, a găsi, a gândi, a judeca, a obţine, a opina, a răsplăti, a realiza, a recompensa, a recunoaşte, a socoti.
Cunună, substantiv feminin
Sinonime:
coroană, jerbă, coronişte, cosoroabă, diademă; cununie; funie. Cununa, verb
Sinonime:
a se căsători, (popular) a se nunti; a încorona, a încununa, a răsplăti, a recompensa.
Curat, adverb
Sinonime:
întocmai, chiar aşa, exact, precis, clar, desluşit, lămurit, limpede, chiar, drept, explicit, expres, răspicat, tocmai.
