Pustie, substantiv (popular)
Sinonime: pustiu.  Pustieşag, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, deșert, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustietate, pustiire, pustiu, sinistru, urgie; ogor lăsat în paragină, pământ necultivat.  Pustietate, substantiv feminin
Sinonime: pustiu, deşert, pustă; (figurat) singurătate, solitudine, izolare.  Pustiu (pustie), adjectiv
Sinonime: necultivat, neîngrijit, nelocuit, părăginit, ruinat, părăsit; nepopulat, deşert, gol, vid; (figurat) fără rost, fără sens, zadarnic; singur, izolat, stingher.  

---

Ariditate, substantiv feminin
Sinonime: uscăciune, pustietate, deşert, sterilitate; sărăcie.  Coclauri, substantiv neutru la plural
Sinonime: pustietăţi, râpe.  Deşert, substantiv neutru
Sinonime: pustiu, pustietate, teren arid, pustă, (rar) pustiire, (regional) pustieşag, (învechit) ariniş, pustiiciune; (deşert de argilă) takâr; (deşert de nisip) erg; (deşert de piatră) hamadă; (anatomie) flămânzare, (popular) bărdăhan, (prin Banat) slabină.  Dezastru, substantiv neutru
Sinonime: catastrofă, nenorocire, sinistru, nefericire, calamitate, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, urgie, (învechit şi popular) prăpădenie, (popular) blestem, mânie, potopenie, topenie, (învechit şi regional) pustieşag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pârjol, plagă.  Pustiu, substantiv neutru
Sinonime: pustietate.  Sălbăticiune, substantiv feminin
Sinonime: animal, fiară; pustietate, paragină, pârloagă.  Sihăstrie, substantiv feminin
Sinonime: asceză, călugărie, pustnicie, schimnicie, schit, viață de sihastru; (figurat) izolare, pustietate, singurătate; (variante) săhăstrie, sehăstrie.  Singurătate, substantiv feminin
Sinonime: izolare, solitudine; pustietate.  Solitudine, substantiv feminin
Sinonime: singurătate, izolare, pustietate.  Sterilitate, substantiv feminin
Sinonime: nerodnicie, nefertilitate, pustietate; (figurat) incapacitate, ineficacitate.  Stihie, substantiv feminin
Sinonime: duh, spirit, fantasmă; (figurat) himeră, arătare, închipuire, nălucă; pustietate, singurătate, sălbăticie; dezlănţuire, năpastă, calamitate, forţă oarbă.  Cucuvea, substantiv
Sinonime: (ornitologie) cucuvaie, (regional) ciovică, cucumea, cucuveică, pustielnică, (Transilvania, Maramureș şi Banat) pasărea-mortului, pasărea-sărăciei; minunea.  Dezolare, substantiv
Sinonime: jale, mâhnire adâncă, deprimare, depresiune; (figurat) pustiu, pustietate.  Sălbătăcime, substantiv
Sinonime: asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie, pustietate, pustiu, răutate, sălbăticie, sălbăticime, violenţă, vitregie.  Sălbătăciune, substantiv
Sinonime: barbarie, primitivism, primitivitate, pustietate, pustiu, sălbăticie, sălbăticiune.  Pustiiciune, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, deșert, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustietate, pustiire, pustiu, sinistru, urgie.  Pustiire, substantiv
Sinonime: deşert, devastare, dezastru, distrugere, nimicire, pustietate, pustiu.