Pur (pură), adjectiv Sinonime:
curat, neamestecat; simplu, gol; (figurat) nestricat, nealterat, neviciat, neprihănit, moral; imaculat, limpede, nepătat, neumbrit.
Purav, adjectiv (învechit)
Sinonime:
aprig, iute, (regional) porav.
Purcălaș, substantiv (regional)
Sinonime:
purceluș.
Purcea, substantiv feminin Sinonime:
scrofiţă.
Purcede, verb (popular) Sinonime:
a porni, a pleca, a se pune în mişcare, a se duce, a (se) călători; a începe, a se porni; a lua naştere, a izvorî, a proveni.
Purcedere, substantiv
Sinonime:
naștere, obârșie, origine, plecare, pornire, proveniență, trimitere, (învechit și popular) purces, (învechit) purcezătură, (variantă) (regional) purcedire.
Purcel, substantiv masculin Sinonime:
godac.
Purces, substantiv
Sinonime:
începere, început, naștere, obârșie, origine, plecare, pornire, proveniență.
Purcezătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
plecare, pornire, purcedere, (învechit și popular) purces, (variantă) (învechit) purcegătură.
Purcoi, substantiv neutru Sinonime:
grămadă, morman, maldăr, căpiţă.
Purcoia, verb
Sinonime:
(regional; despre fân) a strânge în purcoaie; a bogli, a copiți.
Purd, adjectiv
Sinonime:
surd.
Purdă, substantiv
Sinonime:
(regional) praf.
Purdalnic, adjectiv
Sinonime:
pârdalnic.
Purecime, substantiv
Sinonime:
puricărie.
Purga, verb
Sinonime:
a curăța, a depura, a elimina, a epura, a executa, a expurga, a purifica.
Purgament, substantiv
Sinonime:
laxativ, purgativ; curățare, eliminare.
Purgare, substantiv
Sinonime:
defecare, defecaţie, ieşire, purgaţie.
Purgaţie, substantiv feminin Sinonime:
purgare; purgativ, laxativ, curăţenie.
Purgațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
purgație.
Purgativ, substantiv neutru
Sinonime:
cathartic, depurativ, hidragog, laxativ, (învechit) purgament, (învechit) purgație, (popular) curățenie.
Purica, verb (popular) Sinonime:
a examina, a cerceta, a detaila.
Puricare, substantiv
Sinonime:
curățare de purici, puricat, puricătură, puriceală, (figurat) examinare minuțioasă, (variantă) purecare.
Puricărie, substantiv
Sinonime:
cuib de purici, purecărie, purecime.
Puricariță, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) iarba-puricelui, puriceasă, puricică, puricioasă, rozovă, (variantă) purecariță, (variantă) puricăriță.
Puricarniță, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) iarbă-roșie.
Puricătură, substantiv (popular)
Sinonime:
puricare, puricat, (variantă) purecătură.
Purice-de-apă, substantiv (popular)
Sinonime:
(zoologie) dafnie.
Puriceală, substantiv
Sinonime:
puricare, puricat.
Puriceasă, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) iarbă-roșie, puricariță.
Purifica, verb Sinonime:
a curăţa, a primeni; a îndepărta, a elimina.
Purificație, substantiv
Sinonime:
abluțiune, afinaj, antisepsie, asepsie, clarificație, curățare, epurare, epurație, purificare, (variantă) purificațiune.
Purificator, substantiv
Sinonime:
epurator, filtru. Purificator, adjectiv
Sinonime:
catartic, filtrant, lustral.
Puriform, adjectiv
Sinonime:
cu aspect purulent.
Purism, substantiv
Sinonime:
rigorism.
Puriță, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) cârligioară, dentiță.
Puritan, adjectiv
Sinonime:
auster, cast, intransigent, jansenist, prud, pudibund, pudic, pur, rigid, rigorist, riguros, sectar, sever, strict, victorian.
Puritanism, substantiv neutru Sinonime:
sobrietate, austeritate, rigorism.
Puritate, substantiv feminin Sinonime:
curăţenie, candoare, castitate, nevinovăţie.
Purja, verb
Sinonime:
a curăța, a debarasa, a degaja, a dezobstrua, a epura, a purifica, a vidanja.
Puroia, verb Sinonime:
a face puroi, a supura.
Puroiat, adjectiv
Sinonime:
purulent, supurant.
Puroios (puroioasă), adjectiv Sinonime:
cu puroi, purulent; copt.
Purporos, adjectiv
Sinonime:
purpuriu, vișiniu, (variantă) purpuros.
Purpuriu (purpurie), adjectiv Sinonime:
roşu-închis, sângeriu, rubiniu, porfiriu.
Purpuros, adjectiv
Sinonime:
purpuriu, vișiniu.
Pursânge, adjectiv Sinonime:
de rasă, pur.
Purta, verb Sinonime:
a duce, a transporta, a căra; a se comporta, a se manifesta, a se arăta.
Purtare, substantiv feminin Sinonime:
conduită, comportament, atitudine.
Purtăreţ, adjectiv
Sinonime:
comun, de dimensiuni reduse, de purtat cu sine, de rând, durabil, mai ușor de suportat, obișnuit, popular, portabil, portativ, purtabil, rezistent, solid, trainic, transportabil, ușor de transportat.
Aduce, verb Sinonime:
a transporta, a purta; a produce, a rodi, a face; a fi la fel cu, a semăna cu.
Ai, substantiv masculin (regional)
Sinonime:
(botanică) usturoi; (ai sălbatic) (regional) pur; (aiul şarpelui) (regional) pur.
Angelic (angelică), adjectiv Sinonime:
îngeresc, serafic, nobil, pur, nepătat, celest, inocent, sfânt.
Aromi, verb (popular)
Sinonime:
a ademeni, a adormi, a atrage, a ațipi, a dormita, a ispiti, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a moțăi, a păcăli, a picoti, a piroti, a purta, a rosti, a seduce, a tenta, a trișa, (figurat) a calma, (figurat) a liniști, (figurat) a ogoi, (figurat) a potoli, (învechit) a amăgi, (învechit) a aroma, (învechit) a tămâia, (popular) a zăpăci.
Candid (candidă), adjectiv Sinonime:
pur, curat, nevinovat, inocent, imaculat, nepătat, nealterat, neîntinat, naiv, neştiutor, ingenuu.
Candoare, substantiv feminin Sinonime:
puritate, nevinovăţie, naivitate, ingenuitate, inocenţă.
Cast (castă), adjectiv Sinonime:
pur, neprihănit, nepătat, imaculat, neîntinat, virtuos, inocent, nevinovat, candid, virgin.
Castitate, substantiv feminin Sinonime:
puritate, neprihănire, inocență, candoare, nevinovăţie, virtute, virginitate.
Cășuna, verb Sinonime:
a i se năzări, a-i răsări, (familiar) a-i veni în gând; a purta pică, a prinde necaz (pe cineva), a urî; a bate la cap, a plictisi, a insista, a sta pe capul (cuiva), a nu lăsa în pace; a pricinui, a cauza.
Căuta, verb Sinonime:
a umbla după ceva, a cerceta, a scotoci, a cotrobăi, a se interesa (de ceva), a urmări; (reflexiv) a avea trecere, a avea preţ, a avea valoare, a se cere; a purta de grijă, a se îngriji, a se ocupa, a se interesa; a băga de seamă, a observa; a-şi da silinţa, a se strădui, a încerca; a se uita, a privi, a urmări cu ochii.
Celest (celestă), adjectiv Sinonime:
ceresc, divin; (figurat) pur, cast, angelic, minunat, fermecător, încântător.
Chiar, adverb Sinonime:
tocmai, întocmai, exact; până şi, încă; în plus; în realitate, de fapt, într-adevăr, cu adevărat. Chiar, adjectiv
Sinonime:
clar, cristalin, curat, desluşit, distinct, evident, lămurit, limpede, precis, pur, transparent.
Cinste, substantiv feminin Sinonime:
onestitate, probitate, corectitudine; virtute, castitate, puritate, nevinovăţie, candoare; respect, stimă, consideraţie, preţuire; onoare, laudă, preamărire; (familiar) dar, cadou, plocon, atenţie.
Cinstit (cinstită), adjectiv Sinonime:
onest, corect, cumsecade, de bună credinţă, loial; virtuos, cast, pur, nevinovat; stimat, onorat, respectat.
Cârmâziu (cârmâzie), adjectiv (popular) Sinonime:
roşu închis, carmin, purpuriu.
Clar (clară), adjectiv Sinonime:
desluşit, limpede, evident; pur, transparent; luminos, strălucitor; distinct, precis, lămurit, invederat.
Coace, verb Sinonime:
a frige, a prăji; (figurat) a arde, a chinui; (figurat) a plănui, a cloci, a pune la cale, a urzi; (figurat) a se maturiza; (figurat) a face puroi.
Colecta, verb Sinonime:
a aduna, a strânge, a achiziționa; (figurat) a capta; a face puroi, a coace. Colectă, substantiv
Sinonime:
chetă.
Colporta, verb Sinonime:
a duce vorba, a purta vorba, a vorbi de rău.
Comporta, verb Sinonime:
a se purta, a acţiona, a se manifesta; a necesita.
Comportare, substantiv feminin
Sinonime:
comportament, conduită, purtare, (rar) purtat, (popular) port, purtătură, (prin Oltenia) săbaş, (Oltenia) umblet, (învechit) petrecere, politie; apucătură, deprindere, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri, (popular) modă, (Transilvania) pont, (învechit) duh, (turcism învechit) talâm; atitudine, fel de a fi, ţinută, (învechit) tarz.
Comportament, substantiv neutru
Sinonime:
apucătură, comportare, conduită, deprindere, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri, purtare, (popular) modă, (Transilvania) pont, (învechit) duh, (turcism învechit) talâm.
Conducător, substantiv masculin
Sinonime:
cap, căpetenie, cârmuitor, comandant, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (astăzi rar) stăpân, (învechit şi popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, crai, gospodar, gospodin, ocârmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cârmaci, guvernator, (turcism învechit) zabet; guvernant, hegemon, şef, (rar) diriguitor, (învechit) principal, ştab, vătaf, (învechit) staroste, (regional) birău, jude; şofer. Conducător, adjectiv
Sinonime:
guvernant, guvernamental, hegemon.
Conduită, substantiv feminin Sinonime:
purtare, comportare, comportament, manieră, atitudine, fel de a fi.
Continuu (continuă), adjectiv
Sinonime:
neîntrerupt, neîncetat, necurmat, perpetuu, etern, necontenit, nesfârşit, permanent, veşnic, (învechit şi regional) mereu, (regional) necunten, (învechit) neîncontenit, neprecurmat, nesăvârşit, pururelnic, susţinut; constrictiv.
Copil, substantiv masculin
Sinonime:
băieţaş, băieţel, tinerel, făt, prunc, (familiar) puradel, zgâmboi, (peiorativ) plod, pui, fiu, odraslă, progenitură, vlăstar, (popular şi familiar) prăsilă, (învechit) naştere; (copil din flori) bastard; (copil de casă) paj; (botanică) (regional) copileţ, frate, furie, puică, puieţ, soră.
Coptură, substantiv feminin Sinonime:
aluat; (figurat) abces, puroi.
Cristalin (cristalină), adjectiv Sinonime:
limpede, transparent, clar, pur, curat, armonios.
Cufăr, substantiv neutru
Sinonime:
ladă, (popular) tron, (învechit şi regional) sandâc, sicriu, (Moldova) sipet, (argou) purcea; geamantan, valiză.
Cuminţenie, substantiv feminin Sinonime:
bună purtare, seriozitate; înţelepciune, prevedere.
Cumsecade, adjectiv
Sinonime:
binecrescut, blajin, blând, bun, calm, cinstit, corect, corespunzător, cu purtări bune, cuviincios, de bună credinţă, de ispravă, de treabă, educat, îngăduitor, înțelegător, loial, omenos, onest, pașnic, politicos, potrivit, prietenos, tolerant, (învechit) omenit. Cumsecade, adverb
Sinonime:
bine, convenabil, cum se cere, cum se cuvine, la locul lui, omenește, perfect, strașnic, (învechit și regional) tare.
Curat (curată), adjectiv
Sinonime:
îngrijit, curăţat; (figurat) integru, cinstit, pur, nevinovat, candid; (figurat) senin, clar, transparent, limpede; neamestecat, în stare pură, nepătat, (regional) neîntinat, (Transilvania) tistaş, spălat, nativ, veritabil, natural, adevărat, bun, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, purificat, salubru, sănătos, tare, cast, corect, distinct, evident, feciorelnic, fecioresc, firesc, ideal, incoruptibil, inocent, leal, necoruptibil, neprihănit, net, normal, obişnuit, onest, platonic, precis, pudic,
spovedit, virgin, virginal, desluşit, lămurit.
Curăţa, verb
Sinonime:
a face curat, a deretica, a limpezi, a (se) purifica; (familiar) a omorî, a ucide, a distruge; a elimina, a îndepărta, a înlătura, a şterge, (învechit şi regional) a cura, (Transilvania) a tăgăşi, a dezinfecta; a asasina, a se debarasa, a deceda, a se descotorosi, a dispărea, a duce, a izbăvi, a mântui, a muri, a pieri, a (se) prăpădi, a răposa, a răscumpăra, a salva, a scăpa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima.
Curăţenie, substantiv feminin
Sinonime:
dereticare; cinste, nevinovăţie, candoare, puritate, naivitate; purgativ, laxativ; salubritate, (livresc) salubrizare; limpezime; castitate, corectitudine, feciorie, incoruptibilitate, inocenţă, integritate, lealitate, neprihănire, onestitate, pudicitate, pudoare, virginitate.
Curge, verb
Sinonime:
a se deplasa, a se mişca; a (se) scurge, a se desfăşura, a evolua, (învechit şi regional) a cure, a râura, (învechit) a purcede, a trece, a circula, a-i pica, a(-i) picura, a (i) se prelinge, a i se scurge, (popular) a(-i) merge, a supura, a atârna; a decurge, a proveni, a reieşi, a rezulta, a urma.
Dalb (dalbă), adjectiv Sinonime:
alb, curat, imaculat, (figurat) neprihănit, gingaş, graţios, nepătat, pur.
Desfăşura, verb
Sinonime:
a aşterne, a (se) desface, (popular) a (se) desfira, (regional) a (se) dezveli, a (se) întinde, (Moldova) a (se) dişterne, a (se) derula, a se întâmpla, a se petrece, a (se) purta, a merge, a decurge, a evolua, a disputa, a depune, a duce, a efectua, a executa, a face, a îndeplini, a întreprinde, a presta, a da, a susţine, (învechit) a sta.
Deţine, verb
Sinonime:
a avea, a stăpâni, a ocupa, a poseda; a închide, a aresta, a purta.
Dezinfecţie, substantiv feminin
Sinonime:
antisepsie, asepsie, aseptizare, curăţire, dezinfectare, igienizare, profilaxie, purificare, purificație, sterilizare.
Disputa, verb
Sinonime:
a rivaliza, a se lupta pentru; a se desfăşura, a se juca; a contesta, a se certa, a purta o dispută, a discuta, a conversa, a vorbi în contradictoriu. Dispută, substantiv feminin
Sinonime:
dezbatere, controversă, ceartă, disensiune, neînţelegere, discuție aprinsă, diferend; meci, competiție, întrecere.
Domnie, substantiv feminin
Sinonime:
dominaţie, stăpânire, putere, domnire, cârmuire, conducere, diriguire, guvernare, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (figurat) cârmă; (figurat) coroană, scaun, sceptru, tron; mărie.
Domnitor, substantiv masculin
Sinonime:
domn, monarh, voievod, crai, cneaz, cârmuitor, conducător, stăpânitor, suveran, vodă, (astăzi rar) stăpân, (învechit şi popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, gospodar, gospodin, ocârmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cârmaci.
Drastic (drastică), adjectiv
Sinonime:
aspru, brutal, draconic, eficace, eficient, energic, extrem, implacabil, puternic, radical, riguros, sever, strict, vehement, violent, (figurat) dur, (învechit) drastiric, (învechit) drastiriu; (medicină) hidragog, purgativ.
Duce, verb
Sinonime:
a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.
Duh, substantiv neutru
Sinonime:
arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.
Durabil (durabilă), adjectiv
Sinonime:
trainic, viabil, rezistent, solid, (rar) dăinuitor, (popular) purtăreţ, ţeapăn, vârtos, (învechit) nestrămutat, ţiitor, stabil, statornic, (învechit) stătător, persistent, (livresc) peren.
Epură, substantiv feminin (rar)
Sinonime:
crochiu, desen, diagramă, eboșă, plan, schiță, schemă. Epura, verb
Sinonime:
(tehnică) a purifica, a depura; a aera, a aseptiza, a depolua, a expurga, a purga, a rectifica.
Feciorelnic (feciorelnică), adjectiv Sinonime:
neprihănit, nepătat, nevinovat, curat, cast, virginal, nepângărit, neatins, pur, cinstit.
Feciorie, substantiv feminin
Sinonime:
inocenţă, castitate, virginitate, fetie; (figurat) curăţenie, nevinovăţie, neprihănire, puritate, neîntinare, cinste; adolescenţă, tinereţe; (figurat) burlăcie, celibat; (botanică) feciorică.
Filtra, verb Sinonime:
a purifica, a curăţi, a cerne; a pătrunde, a se strecura, a se furişa.