Punte, substantiv feminin Sinonime:
pod, podeţ, trecere; covertă, bord.
Puntea-umărului, substantiv (regional)
Sinonime:
(anatomie) claviculă.
Bord, substantiv neutru Sinonime:
margine, punte (la nave); extremitate, perimetru.
Coardă, substantiv feminin
Sinonime:
strună; (popular) vână, nervi, muşchi, tendon, ligament; (popular) curmei; (tehnică) sfoară; (prin Moldova şi Oltenia) săgeată; (tehnică) arc, (regional) crac, punte; (regional) coadă, rână; (tehnică) (regional) apărătoare, ceatlău, gânj, lambă, legătură, prăjină; braţ; (botanică) viţă, lăstar de viţă de vie; (anatomie) (coardă dorsală) notocordă; crucea dinapoi, spadă; (coarda-ielelor) silnic.
Curmeziş, adverb
Sinonime:
de-a latul, pieziş, împotrivă, în diagonală, transversal. Curmeziş, substantiv
Sinonime:
braţ, chingă, coardă, punte, spetează, stinghie.
Debarcader, substantiv neutru
Sinonime:
apuntament, chei, estacadă, gară maritimă, mal, ponton, port, punte, (învechit) arsana, (învechit) scală, (învechit) schelă, (rar) ambarcader.
Legătură, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.
Pasarelă, substantiv feminin Sinonime:
punte, podeţ.
Călăfătui, verb
Sinonime:
(a astupa cu calafat încheieturile scândurilor care compun puntea unei nave) a calfata.
Chingă, substantiv
Sinonime:
brâu, chimir, cingătoare, spetează, şerpar; (construcții) cătuşă, (regional) cocoşlău, coţofană, găinar, martac, primblă, prinsoare, scleamă, limba-caprei; (construcții) (regional) cheotoare, încheietură; braţ; spetează; stinghie; crivac; (tehnică) punte, (regional) curmeziş, mijlocaş, pod, război.
Claviculă, substantiv
Sinonime:
(anatomie) (prin Transilvania) puntea-umărului.
Cordar, substantiv
Sinonime:
(muzică) (rar) punte; (tehnică) întinzător, strună, (regional) aripă, cheie, încordător, lemnuş, limbă, lopăţică, pană, răsucitoare, săgeată, struneală, sucitor.
Covertă, substantiv
Sinonime:
punte (de manevră), (învechit) pod; (învechit și regional) plic.
Puntişoară, substantiv
Sinonime:
punte, punticea, punticică, puntiţă.
Suprastructură, substantiv
Sinonime:
castel, dunetă, pod, punte superioară, ruf.
Apuntament, substantiv
Sinonime:
ambarcader, chei, debarcader, estacadă, pasarelă, punte, rampă.
Bridge, substantiv
Sinonime:
(joc de cărți) vist, whist; (lucrare dentară) pod, punte.
Puntiţă, substantiv
Sinonime:
punte, puntişoară.
Ambarcader, substantiv
Sinonime:
apuntament, chei, debarcader, gară fluvială, gară maritimă, punte.
Ponton (pontoane), substantiv
Sinonime:
ambarcader, punte, șaland; (argou; la plural) galoși, ghete.
Dunetă, substantiv
Sinonime:
(marină) acrostol, galiard, punte, ruf, teugă.
Estacadă, substantiv
Sinonime:
apuntament, baraj, barieră flotantă, brizant, debarcader, dig, punte.
Pasavant, substantiv
Sinonime:
(marină) pasaj, pasarelă, punte; bilet de tranzit, permis.
Punticea, substantiv
Sinonime:
punte (mică), punticică, puntișoară, (popular) puntiță.
