Per, prepoziție
Sinonime: (termen comercial) de fiecare, pe, pentru.  Per oral, locuțiune adverbială
Sinonime: (medicină) administrat pe cale bucală, per os.  Per pedes, locuțiune adverbială
Sinonime: pe jos.  Peramel, substantiv
Sinonime: (zoologie) iepure marsupial.  Percea, verb
Sinonime: (regional) a (se) împestrița, a (se) murdări, a (se) păta, (despre femei) a se farda exagerat.  Perceat, adjectiv
Sinonime: jegos, mânjit, murdar, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios; bălțat, pestriț, tărcat; (perceată) fardată exagerat.  Percepe, verb
Sinonime: a desluși, a distinge, a înregistra, a înţelege, a observa, a pricepe, a recepţiona, a remarca, a reține, a sesiza, a simţi, a vedea, a zări, (figurat) a pătrunde, (învechit) a privi; a încasa, a lua bani, a primi, a strânge.  Percepere, substantiv
Sinonime: distingere, înţelegere; încasare, strângere, strâns; percepție.  Perceptibil (perceptibilă), adjectiv
Sinonime: accesibil, apreciabil, audibil, clar, comprehensibil, concret, constatabil, decelabil, distinct, evident, fizic, inteligibil, manifest, material, observabil, ostensibil, palpabil, pipăibil, sensibil, sesizabil, tangibil, vizibil, (rar) pipăit, (învechit) pipăicios, pipăitor, pusăitor; încasabil, recuperabil.  Perceptibilitate, substantiv
Sinonime: audibilitate, sensibilitate.  Percepţie, substantiv feminin
Sinonime: comprehensiune, concepție, cunoaştere, cunoștință, gândire, imagine, înțelegere, preștiință, pricepere, reflectare, viziune; administraţie financiară, colectă, fisc, recuperare, (regional) perceptorat, (Transilvania) perceptorie; (variantă) percepțiune.  Perceptiv, adjectiv
Sinonime: sensibil.  Perceptor, substantiv
Sinonime: colector, agent de percepţie, casier, încasator, trezorier; (învechit) birar, colgiu, dăbilar, dăjdiar, strângător.  Perceptorat, substantiv (regional)
Sinonime: administraţie financiară, fisc, percepţie, percepțiune, (Transilvania) perceptorie.  Perceptorie, substantiv (regional)
Sinonime: administraţie financiară, fisc, percepţie.  Percet, adjectiv (regional)
Sinonime: bălțat, murdar, pătat, pestriț, tărcat, (regional) perceat.  Percheziţie, substantiv feminin
Sinonime: cercetare, descindere, investigaţie.  Percheziţiona, verb
Sinonime: a ancheta, a căuta, a cerceta, a descinde, a explora, a face o percheziție, a scotoci, a vizita, (regional) a scociorî, (variantă) a perchiziționa.  Perchizițiune, substantiv
Sinonime: percheziție.  Perciuna, verb (regional)
Sinonime: (despre vârful cuielor) a îndoi, (regional) a împerciuna.  Perciunat, adjectiv
Sinonime: perciunos.

Perciunat, substantiv
Sinonime: (depreciativ) evreu.  Perciune, substantiv masculin
Sinonime: favorit.  Perciunos, adjectiv
Sinonime: perciunat.

Perciunos, substantiv
Sinonime: (depreciativ) evreu.  Perclu, substantiv (regional)
Sinonime: șiret (de ghete).  Percola, verb
Sinonime: a filtra, a se infiltra.  Percolare, substantiv
Sinonime: filtraj, filtrare, filtrație, infiltrare, infiltrație.  Percusiune, substantiv
Sinonime: percuție, percuțiune.  Percuţie, substantiv feminin
Sinonime: lovire, ciocănire, izbire.  Perdaf, substantiv neutru
Sinonime: (figurat) săpuneală, mustrare, dojană, muştruluială.  Perdea, substantiv
Sinonime: act, albeață, brizbriz, cataractă, cortină, draperie, gard viu, leucom, placentă, scenă, strat, văl, (învechit) ton muzical, (învechit) zăveasă, (popular) adăpost (de iarnă) pentru oi; (prin extensiune) anticameră, intrare; (prin extensiune) fâșie de pădure.  Perdelegiu, substantiv (învechit)
Sinonime: portar, ușier, (învechit) perdegiu, (rar) fabricant de perdele.  Perdelui, verb
Sinonime: a acoperi, a învălui.  Perdeluță, substantiv
Sinonime: perdea mică.  Perdiţie, substantiv feminin
Sinonime: pierzanie, (figurat) depravare, viciere, desfrâu, corupţie, decădere, prăbuşire, periciune.  Perdițiune, substantiv
Sinonime: corupție, perdiție, stricăciune morală.  Perdut, adjectiv (regional)
Sinonime: pierdut.  Pereche, substantiv feminin
Sinonime: cuplu, parteneri, soţi.  Peregrin, substantiv
Sinonime: călător, devot, drumeț, hagi, hagiu, nomad, pelerin, penitent, voiajor, (variantă) pelegrin.  Peregrina, verb
Sinonime: a cutreiera, a colinda, a rătăci, a călători, a hoinări, a umbla.  Peregrinagiu, substantiv (învechit)
Sinonime: hagialâc, pelerinaj, peregrinaj, peregrinare.  Peregrinaj, substantiv
Sinonime: agialâc, hagialâc, pelerinaj, peregrinare, (variantă) peregrinagiu.  Peregrinaţie, substantiv
Sinonime: pelerinaj, peregrinare, periplu, voiaj, (variantă) peregrinațiune.  Perempţiune (perempţiuni), substantiv feminin
Sinonime: perimare; starea unui lucru perimat.  Peremptoriu (peremptorie), adjectiv
Sinonime: vădit, evident, de netăgăduit, clar.  Peren (perenă), adjectiv
Sinonime: persistent, durabil, rezistent, etern, trainic.  Perenant, adjectiv
Sinonime: (învechit; despre plante) peren.  Perenitate, substantiv
Sinonime: durabilitate, persistență, continuitate.  Pereniza, substantiv
Sinonime: a dura, a perpetua.  Perenizare, substantiv
Sinonime: imortalizare, perenitate, perpetuație.  Perestroika, substantiv
Sinonime: (politică de restructurare economică lansată de Uniunea Sovietică în anii optzeci) restructurare.  Absolut (absolută), adjectiv
Sinonime: autoritar, categoric, complet, despotic, dictatorial, total, nelimitat, infinit, plin, integral, perfect, radical, totalitar.  Acorda, verb
Sinonime: a atribui, a da, a aproba, a îngădui, a permite, a ajusta, a alinia, a autoriza, a consimți.  Actor, substantiv masculin
Sinonime: actor-cântăreț, actor-dansator-cântăreț, actor-director-animator, actriță, arlechin, artist, artistă, bufon, cabotin, clovn, colombină, comic, compars, divă, figurant, iluzionist, interpret, jongler, june-prim, măscărici, mim, paiață, pantomim, păpușar, personaj, prestidigitator, protagonist, saltimbanc, scamator, star, tragedian, vedetă, (depreciativ) actoraș, (figurat) stea, (franțuzism învechit) baladin, (ieșit din uz) gagist, (învechit și regional) statist, (învechit) actoriță, (învechit) aftor, (învechit) comedian, (învechit) comediant, (învechit) pehlivan, (la romani) histrion, (la romani) prolog, (rar) teatralist, (rar) tragic, (regional) boscar.  Admite, verb
Sinonime: a accepta, a consimţi, a fi de acord, a încuviinţa, a aproba, a îngădui, a permite, a agrea, a suporta, a tolera.  Alternanţă, substantiv feminin
Sinonime: schimbare, variație, perindare, oscilație, rotație, periodicitate, succesiune.  Alternativ (alternativă), adjectiv
Sinonime: ciclic, periodic, cu schimbul, recurent.  Ambii (ambele), numeral colectiv
Sinonime: amândoi, perechea.  Ameliora, verb
Sinonime: a (se) îmbunătăţi, a (se) înnobila, a (se) îndrepta, a se face mai bun, a se perfecționa, a se înfrumuseţa.  Ameninţare, substantiv feminin
Sinonime: pericol, primejdie; admonestare, apostrofare, critică, răsteală, stropşeala, avertisment.  Anacronic (anacronică), adjectiv
Sinonime: anacronistic, antedatat, antic, arhaic, bizar, demodat, depăşit, desuet, inactual, învechit, nepotrivit, perimat, postdatat, revolut.  Antedeluvian (antedeluviană), adjectiv
Sinonime: foarte vechi, învechit, perimat, înapoiat.  Apodictic (apodictică), adjectiv
Sinonime: categoric, neîndoielnic, indiscutabil, convingător, peremptoriu.  Apreciabil (apreciabilă), adjectiv
Sinonime: considerabil, (destul de) mare; perceptibil, substanțial.  Aproapele, substantiv masculin
Sinonime: semen, om, individ, persoană.  Arhaic (arhaică), adjectiv
Sinonime: învechit, din trecut, depăşit, ieşit din uz, primitiv, perimat, anacronic, antic, demodat, desuet.  Ascuţit (ascuţită), adjectiv
Sinonime: cu vârf, înţepător; (figurat) subtil, fin, perspicace, ager; (despre sunete) subţire, strident, pătrunzător, piţigăiat; picant.  Asentiment, substantiv neutru
Sinonime: consimţământ, acord, aprobare, încuviinţare, acceptație (faptul de a accepta), autorizare, permisiune, sufragiu.  Asupri, verb
Sinonime: a oprima, a apăsa, a împila, a exploata, a prigoni, a urgisi, a persecuta, a nedreptăţi; a sili, a forța, a obliga; a aservi, a tiraniza.  Autoriza, verb
Sinonime: a da dreptul, a permite, a delega, a împuternici, a însărcina, a acorda, a aproba, a legitima, a omologa.  Autorizaţie, substantiv feminin
Sinonime: împuternicire, drept, permisiune, îngăduință, licență, act, document, aprobare, permis.  Aventura, verb
Sinonime: a se hazarda, a se avânta, a risca, a se încumeta, a se expune.

Aventură, substantiv feminin
Sinonime: peripeţie, întâmplare, fapt riscant, escapadă, expediție, odisee.  Bilet, substantiv neutru
Sinonime: act, bilețel, bon, buletin, cartelă, chitanță, cupon, epistolă, epistolie, inter-rail, notă scrisă, permis, răvaş, recipisă, scrisoare, scrisorică, tichet, titlu de transport, (bilet de ordin) cambie, (popular) țidulă; (bilet de bancă) bancnotă, cupură, hârtie, hârtie-monedă, (învechit) asignat, (învechit) asignație, (învechit) bancă, (învechit) bumașcă, (prin Transilvania și Maramureș) băncută.  Inamovibil (inamovibilă), adjectiv
Sinonime: imobil, imuabil, indefectibil, irevocabil, permanent.  Bizantin (bizantină), adjectiv (figurat)
Sinonime: corupt, perfid, intrigant, neloial; futil, pedant, rafinat, subtil.  Bonz, substantiv masculin
Sinonime: budist, cap, călugăr (budist), căpetenie, conducător, lider, mandarin, om influent, personaj de vază, preot (budist), şef, ştab.  Bord, substantiv neutru
Sinonime: margine, punte (la nave); extremitate, perimetru.  Borteli, verb (regional)
Sinonime: a găuri, a sfredeli, a perfora, a face gaură, (Moldova) a borti.  Brebenoc, substantiv masculin
Sinonime: saschiu; (popular) cununiţă, pervincă.  Bruftului, verb
Sinonime: a brusca, a bruftui, a repezi, a ocărî, a face mizerie, a persecuta.  Buduroi, substantiv neutru (popular)
Sinonime: hârdău, putină; stup primitiv, ştiubei; ghizd, budur, peretele fântânii; cămin, coş, horn.  Buletin, substantiv neutru
Sinonime: adeverință, atestat, act de identitate, carte de identitate, certificat, dovadă, recipisă; comunicat, anunţ, înştiinţare; anuar, revistă, periodic, anale, hebdomadar, raport (periodic); cronică, jurnal, foaie, misivă, bilet.  Cadenţat (cadenţată), adjectiv
Sinonime: ritmat, ritmic; sacadat, accentuat, punctat; în ritm egal, repetat; la interval egal, periodic, succesiv, alternativ.  Cadre, substantiv neutru la plural
Sinonime: angajați, efectiv, personal, funcţionari, colectiv de muncă, salariați, slujbaşi.  Cadru, substantiv neutru
Sinonime: bordură, ramă, pervaz; suprafaţă, întindere, limită, spaţiu; mediu, ambianţă, atmosferă, climat, situaţie, circumstanţă; osatură, schelet, structură.  Caduc (caducă), adjectiv
Sinonime: trecător, efemer, perisabil; demodat, depăşit, desuet, învechit, netrainic, perimat, vechi, obsolet, ieșit din uz.  Calomnia, verb
Sinonime: a bârfi, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a huli, a minţi, a murdări (imaginea unei persoane), a ocărî, a ponegri, a se autocalomnia, a vorbi de rău.  Canat, substantiv neutru
Sinonime: cercevea, pervaz.  Cap, substantiv neutru
Sinonime: ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.  Caracudă, substantiv feminin
Sinonime: albitură, baboiaș, caras, mărunțiș, pește-țigănesc, plevușcă, (rar) plevuică, (regional) chisoagă, (regional) obleț, (regional) pleviță, (regional) sorean; (argou) pantofi; (figurat) persoană fără valoare.  Casa, verb
Sinonime: a anula, a desfiinţa; a scoate din serviciu, a scoate din uz.

Casă, substantiv feminin
Sinonime: imobil, clădire, locuinţă, cămin, domiciliu, familie, dinastie, neam; întreprindere, firmă; casierie, ghişeu de plăţi; coşmelie.

Casa, substantiv articulat
Sinonime: (astronomie) gemma, perla.  Catapeteasmă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: iconostas, tâmplă, (învechit și regional) prăznicar, (învechit) dveră, (popular) perete, (Transilvania) fruntar, (variantă) catapetazmă, (variantă) catapeteazmă, (variantă) catapiteasmă.  Cataractă (cataracte), substantiv feminin
Sinonime: cascadă, cădere de apă, torent, (rar) niagară; (medicină) albeaţă, (popular) perdea, apă-albă, (Moldova şi Transilvania) pohoială.  Căciulă, substantiv feminin
Sinonime: cușmă, passe-montagne, pălărie, șapcă; (figurat, popular) cap, individ, ins, om, persoană.  Căciuli, verb (reflexiv)
Sinonime: a se ploconi, a se linguşi, a peria, a cădelniţa; a se milogi.  Cădelniţa, verb
Sinonime: a cădi, a tămâia, (figurat) a linguşi, a peria.

Cădelniţă, substantiv
Sinonime: (biserică) (învechit şi popular) afumătoare, (regional) tămâier, tămâierniţă, tămâietoare.  Căpătâi, substantiv neutru
Sinonime: pernă; rost, situaţie, ocupaţie, îndeletnicire; sens, finalitate; capăt, cap, început, margine, sfârşit, extremitate.  Căpăţână, substantiv feminin
Sinonime: cap, tigvă, hârcă.

Căpăţâna, substantiv articulat
Sinonime: (astronomie) Perseu.  Cenușereasă (Cenușăreasă), substantiv feminin
Sinonime: (figurat) fată oropsită, fată săracă, fată persecutată.  Cerbice, substantiv
Sinonime: (tehnică) (popular) drug; ceafă, grumaz; dârzenie, încăpăţânare, îndărătnicie, perseverenţă, persistenţă, stăruinţă, tenacitate.  Cercevea, substantiv feminin
Sinonime: cadru, ciurciuvea, gergevea, giurgiuvea, pervaz, ramă, toc, uşior; cruce.