Peţi, verb Sinonime:
a cere mâna, a propune o căsătorie.
Petic, substantiv
Sinonime:
astupătură, bucată, cârpă, fâșie, limbă, plasture, ruptură, sprânceană, zdreanță, (la plural) ațe, (la plural) zdrențe, (prin Transilvania) folt, (regional) petică, (variantă) petec.
Petică, substantiv (regional)
Sinonime:
buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, zdreanță, (învechit și regional) rantie, (învechit, în Moldova) felegă, (Moldova și Bucovina) cotreanță, (Moldova, Bucovina și Transilvania) cârță, (popular) treanță, (regional) paceaură, (regional) rufă, (regional) șuleandră, (regional) târfă, (Transilvania) ronghi, (variantă) petecă.
Peticar (peticare), substantiv neutru
Sinonime:
(învechit și regional) covor din petice.
Peticar (peticari), substantiv masculin
Sinonime:
(învechit) cârpaci, telal, terfar.
Peticări, verb
Sinonime:
a cârpăci, a cârpi, a petici.
Peticel, substantiv
Sinonime:
petic, peticuţ, (regional) petecel.
Peticer, substantiv
Sinonime:
(învechit) cilindru, cutie, locaș, (variantă) petițar.
Petici, verb Sinonime:
a cârpi, a repara (ceva); (reflexiv) a se rupe, a se zdrenţui, a se sfâşia.
Peticire, substantiv
Sinonime:
cârpeală, cârpire, cârpit, cârpitură, peticit, reparație sumară.
Peticitură, substantiv (regional)
Sinonime:
cârpitură.
Peticuţ, substantiv
Sinonime:
petic, peticel, (variantă) petecuț.
Petimbroasă, substantiv
Sinonime:
(botanică) bătătarnică, cruciuliţă, spălăcioasă.
Peţiol, substantiv
Sinonime:
(botanică) codiţă, pedicul, peduncul, picior, tijă.
Petiţă, substantiv
Sinonime:
(regional) jumătate (de claie), petină, picior; capsă.
Petiţie, substantiv feminin Sinonime:
cerere, jalbă, rugăminte, plângere, reclamaţie.
Petițiune, substantiv
Sinonime:
petiție.
Peţitorie, substantiv (învechit)
Sinonime:
pețire, pețit.
Carta, verb Sinonime:
a repartiza, a distribui, a grupa; (geografie) a adăuga, a completa. Cartă, substantiv feminin Sinonime:
act, document; pact, înţelegere, acord. Cârţă, substantiv
Sinonime:
buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, zdreanţă.
Cere, verb Sinonime:
a solicita, a ruga, a petiţiona, a face o petiţie; a pretinde, a revendica; a peţi, a cere în căsătorie; a dori, a pofti, a voi, a vrea; (reflexiv) a se impune, a obliga.
Cârpaci, substantiv masculin Sinonime:
peticar, meseriaş prost, nepriceput, ageamiu. Cârpăci, verb
Sinonime:
a petici.
Cârpi, verb
Sinonime:
a coase, a repara, a reface; a petici, a prinde, a ţese, (Transilvania) a ştopoli, (Moldova) a ţârâi, a drege; (figurat) a lovi, a bate, a da palme; a ameţi, a chercheli, a da, a îmbăta, a pălmui, a trage, a turmenta.
Codiţă, substantiv feminin
Sinonime:
(figurat) adaos, înfloritură, încărcătură; spion, agent, colaboraţionist; peţiol, peduncul.
Jalbă, substantiv feminin Sinonime:
petiţie, cerere, solicitare, plângere, reclamaţie, rugă, rugare, rugăminte, rugăciune, jalobă, (învechit) suplică.
Răvaş, substantiv neutru
Sinonime:
act, adeverinţă, bilet, bileţel, carte, cerere, chitanţă, document, dovadă, epistolă, epistolie, hârtie, izvor, înscris, mărturie, paşaport, petiţie, piesă, răboj, recipisă, scrisoare.
Reclamaţie, substantiv feminin Sinonime:
plângere, petiţie, cerere, jalbă.
Ruga, verb Sinonime:
a implora, a invoca, a cere; a se închina, a face rugăciuni, a se reculege. Rugă, substantiv feminin Sinonime:
rugăciune, rugăminte, implorare; cerere, jalbă, petiţie, doleanţă, solicitare.
Rugare, substantiv feminin (popular) Sinonime:
petiţie, cerere, jalbă, doleanţă, solicitare, rugăminte, plângere.
Sprânceană, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) muche, culme, creastă, coamă, coastă; bucată, petic, parcelă.
Staroste, substantiv masculin Sinonime:
şef, conducător, cap, fruntaş; (învechit) pârcălab; (regional) peţitor.
Suplică, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
cerere, doleanță, jalbă, petiție, plângere, reclamație, rugăminte, (învechit și regional) plânsoare, (învechit) arzmagzar, (învechit) magzar, (învechit) rucă. Suplica, verb (învechit)
Sinonime:
a implora, a se ruga (de cineva).
Potlog, substantiv neutru
Sinonime:
petic.
Adresa, verb
Sinonime:
a expedia, a înainta, a orienta către cineva, a prevedea cu adresă, a trimite direct; a (se) exprima, a face apel la, a formula, a lua cuvântul, a vorbi cuiva.
Adresă, substantiv
Sinonime:
destinație, domiciliu, loc, (la plural) coordonate; dexteritate, îndemânare, pricepere; (informatică) pointer; petiție, scrisoare oficială, (învechit) mehtup; (adresă electronică) e-mail, poștă electronică.
Capsulă, substantiv
Sinonime:
(botanică) măciulie, (prin Transilvania) bocioacă, (regional) bociulie, (regional) căciulie; bulin, capac, capsă, cașet, cașetă, cutioară, înveliș, petiță, pilulă, urnă, (capsulă cosmică) cabină spaţială, (capsulă suprarenală) glandă suprarenală, (chimie) vas hemisferic, (fizică) (capsulă barometrică) capsulă manometrică.
Cerere, substantiv
Sinonime:
pretenţie, revendicare, revendicaţie, (învechit) pretendă, (grecism învechit) pretenderimă, (turcism învechit) teclif; (termen juridic) (cerere reconvenţională) reconvenţiune; solicitare, apel, rugăminte, petiţie, cerinţă; căutare.
Cârpă, substantiv
Sinonime:
buleandră, fleandură, otreapă, petică, zdreanţă, (popular) treanţă, (învechit şi regional) rantie, (regional) paceaură, rufă, şuleandră, târfă, (Moldova, Bucovina şi Transilvania) cârţă, (Moldova şi Bucovina) cotreanţă, (Transilvania) ronghi, (învechit, în Moldova) felegă; scutec; basma, batistă, legătură, tulpan.
Cârpire, substantiv
Sinonime:
peticire, coasere, cusut, prindere, ţesere; pălmuială, pălmuire.
Cârpit, adjectiv
Sinonime:
peticit. Cârpit, substantiv
Sinonime:
peticit.
Cârpitură, substantiv
Sinonime:
cârpeală, petic, (regional) peticitură; (figurat) minciună, născocire.
Coase, verb
Sinonime:
a cârpi, a petici; a broda.
Coasere, substantiv
Sinonime:
cârpire, peticire.
Cotreanţă, substantiv
Sinonime:
buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, zdreanţă.
Cruciuliţă, substantiv
Sinonime:
(rar) cruciţă; (botanică) bătătarnică, (regional) petimbroasă, spălăcioasă.
Felegă, substantiv
Sinonime:
basma, buleandră, cârpă, fleandură, legătură, otreapă, petică, tulpan, zdreanţă.
Folt, substantiv
Sinonime:
bucată, fărâmă, fragment, petic, ruptură, zdreanţă.
Votri, verb
Sinonime:
a cere, a peţi.
Votru, substantiv
Sinonime:
codoş, mijlocitor, peţitor, proxenet, (Moldova) hotru, (Banat) motru.
Grăitor, substantiv
Sinonime:
peţitor, (regional) vornicel.
Stărosti, verb
Sinonime:
a cere, a conduce ceremonia unei nunți, a fi staroste la nuntă, a peţi.
Stărostie, substantiv
Sinonime:
isprăvnicie, peţire, peţit, pârcălăbie.
Stărostit, substantiv
Sinonime:
peţire, peţit.
Stărostoi, substantiv
Sinonime:
peţitor.
Jălbaş, substantiv
Sinonime:
petiţionar.
Ronghi, substantiv
Sinonime:
buleandră, cârpă, fleandură, gloabă, mârțoagă, otreapă, petică, zdreanță.
Paceaură, substantiv
Sinonime:
buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, zdreanță; curvă, femeie desfrânată, prostituată, târâtură, târfă; (variantă) paceavură.
Rantie, substantiv
Sinonime:
buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, scutec, zdreanţă; haină lungă, mantă, mantie (preoţească), pelerină.
Petecărit, adjectiv
Sinonime:
cârpit, peticit.
Petent, substantiv
Sinonime:
petiţionar, (învechit) suplicant.
Teclif, substantiv
Sinonime:
(învechit) cerere, petiție, pretenție, revendicare, revendicație.
Țârfă, substantiv (regional)
Sinonime:
nisip, țărână, țâfă; tencuială. Târfă, substantiv
Sinonime:
curvă, femeie de moravuri ușoare, prostituată, târâtură, tearfă; buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, stomac, zdreanţă.
Sesil, adjectiv
Sinonime:
imobil; (despre animale) fixat direct de substrat; (despre frunze, flori, fructe) fără codiță, fără peduncul, fără pețiol; (despre tumori) fără pedicul.
Jerpelit, adjectiv
Sinonime:
degradat, învechit, jigărit, peticit, rupt, uzat, zdrențăros, zdrențuit, (popular) pirpiriu.
Tacrir, substantiv (învechit)
Sinonime:
dare de seamă, declarație, depoziție, interogatoriu, mărturie, mărturisire, memoriu, petiție, proces-verbal, raport, referat, situație.
Hliză, substantiv
Sinonime:
câmp, moșioară, ogor, petic de moșie, țarină.
Împeţit, substantiv (popular)
Sinonime:
pețire, pețit.
Jălbui, verb (învechit)
Sinonime:
a face o jalbă, a petiționa, a reclama, a se jelui, a se plânge în scris, (învechit) a se jelbui.
Arzihal, substantiv (învechit)
Sinonime:
jalbă, petiție, plângere; (variante) argihal, arzahal, arzaval, arzoval, arzuhal.
Peduncul, substantiv
Sinonime:
(botanică) coadă, codiţă, pedicel, pețiol, tijă; (anatomie) (rar) pedicul; (variantă) pedoncul.
Sfâșiat, adjectiv
Sinonime:
ferfenițit, găurit, hărtănit, rupt, sfârtecat, sfârticat, spintecat, uzat, zdrențăros, zdrențuit, (figurat) întristat, (figurat) mâhnit, (învechit și regional) mursecat, (învechit și regional) spârcuit, (învechit) sfâșiet, (învechit) spart, (popular și familiar) ferfenițos, (popular) zdrențos, (regional) peticit.
Rufă (rufe), substantiv
Sinonime:
albitură, buleandră, cârpă, fleandură, haină, îmbrăcăminte, otreapă, petică, piesă de lenjerie, primeneală, schimb, strai, veșmânt, zdreanță; (la plural) albituri, cearceafuri, fețe de masă, lenjerie, rufărie, schimburi, țesături albe, (regional) premenituri.
Vorbitor, adjectiv
Sinonime:
comunicativ, concludent, convingător, cuvântăreț, cuvântător, decisiv, edificator, elocvent, evident, expansiv, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, prietenos, puternic, semnificativ, serios, sociabil, solid, sonor, sugestiv, tare, temeinic, volubil, vorbăreț, vorbit, (variantă) vorbitoriu. Vorbitor, substantiv
Sinonime:
alocutor, conferențiar, emițător, interlocutor, locutor, orator, parloar, (învechit) parlatoriu, (popular) mesager, (rar) cuvântător, (Transilvania) pețitor, (variantă) vorbitoriu.
Grăitorit, substantiv (regional)
Sinonime:
(rar) pețit.
Păteac, substantiv (regional)
Sinonime:
căpiță, claie, glugă, pătuc, pătuț, (regional) pătiuc, (variantă) peteac, (variantă) petiac.
Potlogit, adjectiv
Sinonime:
cârpit, peticit.
Cercător, substantiv (învechit)
Sinonime:
căutător, cercetaș, cercetător, descoperitor, examinator, experimentator, explorator, informator, iscoadă, pețitor, sondă, specialist, spion, (popular) cercăreț.
Spălăcioasă, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) amărăciune, bătătorniță, cel-perit, cruciuliță, cruguliță, petimbroasă.
