Pal (pală), adjectiv Sinonime:
palid.
Pală, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
paloş, sabie.
Palabră, substantiv (franțuzism)
Sinonime:
balivernă, minciună, palavră, vorbă goală.
Palachidă, substantiv
Sinonime:
amantă, concubină, iubită, prietenă.
Pălăcrinț, substantiv (regional)
Sinonime:
(la cămășile țărănești) clin, (popular și regional) puiuț, (regional) palhă, (regional) puic, (regional) puiete, (regional) puiurel, (variantă) părăclinț.
Paladin, substantiv masculin Sinonime:
cavaler, aventurier; viteaz, voinic.
Paladiu, substantiv
Sinonime:
(variantă) paladium; (figurat) apărare, garanție, ocrotire, pază.
Paladium, substantiv
Sinonime:
(chimie) paladiu.
Palagină, substantiv
Sinonime:
pătlagină. Pălagină, substantiv
Sinonime:
pătlagină. Pălăgină, substantiv
Sinonime:
pătlagină.
Pălăi, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a agita, a arde cu flacără, a clătina, a extinde, a fâlfâi, a flutura, a întinde, a lăți, a propaga, a răspândi, (variantă) a pălui.
Pălălăi, verb
Sinonime:
a agita, a arde cu flacără mare, a clătina, a fâlfâi, a flutura, a se extinde, a se întinde, a se lăți, a se propaga, a se răspândi.
Pălălăială, substantiv (regional)
Sinonime:
flăcăraie, pară, pălălaie, pârjol, văpaie, vâlvătaie, vâlvoare.
Pălălaică, substantiv
Sinonime:
flăcăraie, pară, pălălaie, pârjol, văpaie, vâlvătaie, vâlvoare.
Pălălaie, substantiv feminin
Sinonime:
flacără, flăcăraie, foc, fumăraie, incendiu, pară, pârjol, văpaie, vâlvătaie, vâlvoare, (figurat) pasiune, (Oltenia) bălbălău, (popular) bobot, (popular) bobotaie, (prin Transilvania) babură, (rar) pălălaică, (regional) pălălăială, (regional) vâlvaie, (regional) vâlvăraie, (variantă) papalaie, (variantă) pălalaie.
Pălălău, substantiv
Sinonime:
băț, prăjină. Pălălău, adjectiv
Sinonime:
înalt și subțire, lungan, (figurat) deșirat.
Pălămidă-grasă, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) susai.
Pălămizit, substantiv
Sinonime:
plivire, plivit.
Pălamojdi, verb (regional)
Sinonime:
a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni.
Pălan, substantiv (regional)
Sinonime:
gard (de scânduri), ulucă, zaplaz, (variantă) pălant.
Palan (palane), substantiv
Sinonime:
cabestan, muflă, troliu, (variantă) palanc.
Palanc, substantiv
Sinonime:
palan.
Palanchih, substantiv
Sinonime:
lectică, litieră.
Palanchin, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
lectică, litieră.
Pălăpăi, verb (regional)
Sinonime:
a arde, a fâlfâi, a lovi cu aripile.
Pălăria-șarpelui, substantiv
Sinonime:
(botanică) burete-pestriţ, burete-şerpesc.
Pălărie, substantiv
Sinonime:
abajur, beret, bicorn, bonetă, calotă, canotieră, caschetă, căciulă, chipiu, coiffure, fetru, panama, sombrero, tocă, tricorn, turban, (Transilvania şi Banat) clop, (argou) găină, (regional) plească; (botanică) (pălăria-cucului) (regional) andrișea, pliscariță, priboi, sovârf, dedânsele; (botanică) (pălăria-șarpelui) muscariță.
Pălăriereasă, substantiv
Sinonime:
(învechit) modistă.
Pălărioară, substantiv
Sinonime:
pălărie, pălăriuţă.
Pălăriuţă, substantiv
Sinonime:
pălărie, pălărioară.
Palaşcă, substantiv feminin (popular) Sinonime:
geantă, taşcă, traistă, sac; cartuşieră.
Palat, substantiv neutru Sinonime:
castel; cerul gurii.
Palatal, adjectiv
Sinonime:
palatin; (fonetică) (învechit) palatinal, velar.
Palataliza, verb Sinonime:
a înmuia (un sunet).
Palatalizare, substantiv
Sinonime:
(fonetică) muiere.
Palațandră, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
femeie stricată, prostituată, (variantă) pălățoandră.
Palatin, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
guvernator.
Palatoplegie, substantiv
Sinonime:
(medicină) istmoplegie.
Pălăurat, adjectiv și substantiv
Sinonime:
alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, ţicnit.
Pălăurdi, verb (regional)
Sinonime:
a fugi, a scăpa, a se risipi ca fumul.
Pălăvăcăi, verb
Sinonime:
a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni.
Pălăvăcăială, substantiv
Sinonime:
flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie.
Pălăvrăgeală, substantiv feminin
Sinonime:
bârfă, cleveteală, discuție fără rost, discuție lipsită de importanță, flecăreală, limbuţie, logoree, pălăvrăgit, sporovăială, taifas, trăncăneală, vorbărie, (variantă) palavrageală.
Palavrăgi, verb
Sinonime:
a bate apa-n piuă, a bârfi, a cleveti, a flecări, a îndruga, a sporovăi, a spune lucruri fără importanță, a spune palavre, a tăifăsui, a trăncăni, a vorbi mult și fără rost, (variantă) a pălăvrăgi.
Palavragioaică, substantiv
Sinonime:
flecară, vorbăreață.
Pălăvrăgire, substantiv
Sinonime:
flecăreală, pălăvrăgit.
Pălăvrăgit, substantiv
Sinonime:
flecăreală; (și cu rol de adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Pălăvrăgitură, substantiv
Sinonime:
flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie.
Palavragiu, substantiv masculin Sinonime:
guraliv, vorbăreţ, flecar, limbut; bârfitor, clevetitor; mahalagiu.
Palavre, substantiv feminin la plural Sinonime:
baliverne, braşoave, fleacuri, vorbe de clacă, verzi şi uscate, gogoşi, vorbe goale; bârfe, defăimări, clevetiri; glume, anecdote, snoave.
Pălăvrit, substantiv
Sinonime:
(regional) flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuție, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, verbozitate, vorbăraie, vorbărie.
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime:
abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.
Alinta, verb Sinonime:
a dezmierda, a mângâia, a răsfăţa, a râzgâia, a giugiuli, a atinge ușor (cu palma).
Atinge, verb Sinonime:
a face contact, a lovi, a izbi, a pipăi, a palpa, a mângâia; a vătăma, a leza, a ofensa; a sosi, a ajunge.
Balivernă, substantiv feminin (la plural) Sinonime:
minciuni, palavre, fleacuri, poveşti, braşoave, nimicuri, gogoşi, verzi şi uscate, vorbe de clacă, vorbe goale; prostii.
Barieră, substantiv feminin Sinonime:
stop, (Moldova) rohatcă; (figurat) obstacol, piedică, oprelişte; baraj, bornă, închidere, gard, grilaj, palisadă.
Bate, verb Sinonime:
a lovi, a da pumni (palme sau picioare), a boxa, a brutaliza, a maltrata, a vătăma, (regional) a jupăi; (reflexiv) a se război, a se lupta, a se răfui, a se încăiera, (învechit) a se oşti; a învinge, a birui, a izbândi, a înfrânge, a zdrobi, a nimici; (despre inimă) a zvâcni, a pulsa, a palpita; a străbate, a cutreiera, a umbla.
Băltăreţ (băltăreaţă), adjectiv Sinonime:
de baltă, palustru.
Bărbiereală, adjectiv (familiar) Sinonime:
lăudăroşenie, exagerare, denaturare, pălăvrăgeală.
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime:
altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.
Bârfeală, substantiv feminin Sinonime:
flecăreală, pălăvrăgeală, sporovăială, trăncăneală, calomnie, cleveteală, defăimare, blasfemie, bârfă, hulă, ocară, denigrare, ponegrire, mahalagism.
Bârfi, verb Sinonime:
a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni; a vorbi de rău, a cleveti, a calomnia, a denigra, a defăima, a huli, a ocărî, a ponegri, a spune minciuni.
Boboti, verb (regional)
Sinonime:
a (se) face flacără, a arde (trosnind), a dudui, a pâlpâi, a se congestiona, a se inflama, a se irita, a se obrinti, a se tumefia, (despre apă) a se umfla, (despre grâu) a lega, (figurat) a se înfuria.
Bonetă, substantiv feminin
Sinonime:
acoperământ, baretă, bonet, bonețică, calotă, capișon, caschetă, căciuliță, chipiu (fără cozoroc), coiffure, panama, pălărie, scufie, șapcă (fără cozoroc), tichie, tocă, turban; (marinărie) velă ajutătoare.
Bongoase, substantiv feminin la plural Sinonime:
(regional) istorioare, poveşti, povestioare; palavre, glume, snoave.
Bor, substantiv neutru Sinonime:
margine (la pălării).
Borî, verb (popular)
Sinonime:
a da afară pe gură, a deborda, a scuipa, a vărsa, a voma, a vomita, (popular) a ejacula; a-și ridica marginile pălăriei.
Brașoavă, substantiv feminin la plural (familiar) Sinonime:
palavre, minciuni, fleacuri, nimicuri, poveşti, snoave, vorbe goale, gogoşi, verzi şi uscate, vorbe de clacă, născoceli, scorneli.
Buluc, substantiv neutru Sinonime:
ceată, mulţime, grămadă, droaie, gloată, grup, pâlc. Buluc, adverb Sinonime:
cu grămada, cu droaia, grămadă, pe înghesuite; în masă, în număr mare.
Cadaveric (cadaverică), adjectiv Sinonime:
ca de cadavru, palid, galben, gălbejit.
Capriciu (capricii), substantiv neutru
Sinonime:
ciudăţenie, toană, răsfăţ, extravaganţă, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, (la plural) graţiozităţi, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, (popular) pârţag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, (popular) fasoleală, hachiţă, izmeneală, pandalie, (învechit şi regional) marghiolie, nacafa, pală, (regional) marghioleală, năbădaie, toancă, zâmbâc; (Transilvania) pont, (Moldova, prin Bucovina şi Transilvania) sucă, (învechit) schimonosire, schimonositură, (grecism învechit) paraxenie, bâzdâc, farafastâc, marafet, (figurat) boală, dambla; (muzică) fantezie, (rar) ricercar.
Căciulă, substantiv feminin
Sinonime:
cușmă, passe-montagne, pălărie, șapcă; (figurat, popular) cap, individ, ins, om, persoană.
Cert (certă), adjectiv Sinonime:
neîndoielnic, sigur, neîndoios, nedesminţit, precis; concret, palpabil, real.
Cârpi, verb
Sinonime:
a coase, a repara, a reface; a petici, a prinde, a ţese, (Transilvania) a ştopoli, (Moldova) a ţârâi, a drege; (figurat) a lovi, a bate, a da palme; a ameţi, a chercheli, a da, a îmbăta, a pălmui, a trage, a turmenta.
Clămpăni, verb Sinonime:
(figurat) a flecări, a pălăvrăgi, a vorbi vrute şi nevrute; a clănţăni.
Clănţăni, verb
Sinonime:
a tremura de frig, a dârdâi; a clămpăni, a ciondăni, a ciorovăi, a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni.
Clănțău, substantiv masculin Sinonime:
flecar, palavragiu, clămpănitor; (figurat) trădător, turnător, pârâtor, informator, coadă de topor. Clănţău, adjectiv
Sinonime:
flecar.
Clop, substantiv neutru (regional)
Sinonime:
căciulă, pălărie, (învechit) cloapă, (învechit) colap, (regional) căpăcel (de lampă), (regional) clopar, (regional) colop.
Comănac, substantiv neutru
Sinonime:
acoperământ, acoperiș, capac, căciulă, pălărie, potcap; creangă, ramură; (variante) comanac, cumănac, cămănac.
Concret (concretă), adjectiv Sinonime:
palpabil, material, real; precis, clar, definit.
Curte, substantiv feminin
Sinonime:
ogradă, bătătură; rezidenţă, sediu; atenţie, interes, afecţiune (faţă de o femeie); (regional) arman, batişte, ocol, (prin Banat şi Transilvania) arie, (Banat şi prin
Transilvania) avlie, (Transilvania) odor, (prin Banat) voreţ; palat, conac; (curte de casaţie) (învechit; în Transilvania, Maramureș şi Banat) tablă; împrejmuire.
Debita, verb Sinonime:
a spune, a vorbi, a pălăvrăgi; a recita, a declama.
Decolorat (decolorată), adjectiv
Sinonime:
şters, palid, fără culoare, spălăcit, (regional) spălat, spălătocit, spălătuit, (figurat) ieşit.
Diafan (diafană), adjectiv
Sinonime:
străveziu, fin, delicat, palid, vaporos.
Difuz (difuză), adjectiv
Sinonime:
împrăştiat, răspândit, risipit, confuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedesluşit, nelămurit, neprecis, vag, (figurat) surd, echivoc, haotic, încâlcit, încurcat, neînţeles, obscur, tulbure, (figurat) întunecat, nebulos, neguros, palid, potolit, slab, stins.
Discuţie, substantiv feminin
Sinonime:
conciliabul, convorbire, dezbatere, conversaţie, consfătuire, dialog; controversă, dispută, altercaţie, ceartă, dezacord, diferend, neînţelegere, disensiune, schimb; deliberaţie, deliberare; (la plural) palavre; (livresc) colocviu, (popular) sfat, vorbă, (Banat) turvin, (învechit) voroavă, (învechit, în Transilvania) beseadă, (turcism învechit) musaferea, (familiar) parolă, şuetă.
Dârdâi, verb
Sinonime:
a tremura, a clănţăni, a cutremura; a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni.
Doborî, verb
Sinonime:
a răsturna, a prăbuşi, a da la pământ; a frânge, a supune, a răpune; a nimici, a desfiinţa, a stârpi, a lichida, a birui, a copleşi; a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăvăli, a trânti, (popular şi familiar) a aşterne, (popular) a păli, (învechit şi regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera; a ajunge, a covârşi, a cuprinde, a împovăra, a înfrânge, a învinge, a năpădi, a podidi, a prinde, a răzbi, a toropi; (sport) a depăşi.
Dondăni, verb
Sinonime:
a bombăni, a mormăi, a bodogăni, a îndruga, a bălmăji, a bâigui, a bârâi, a bolborosi, a boscorodi, a cicăli, a dăscăli, a flecări, a gângăvi, a îngăima, a îngâna, a mârâi, a molfăi, a murmura, a pălăvrăgi, a plictisi, a sâcâi, a sporovăi, a trăncăni.
Dulce, adjectiv
Sinonime:
plăcut, ca zahărul, ca mierea, (familiar) dulcic; frumos, drăguţ, gingaş, simpatic; iubit, scump, drag, îndulcit, proaspăt, nesărat, agreabil, armonios, blând, calm, delicat, domol, drăgălaş, estompat, fin, frumuşel, graţios, îmbălsămat, îmbătător, îndrăgit, înmiresmat, lin, liniştit, melodic, melodios, moderat, muzical, netulburat, pal, palid, parfumat, paşnic, pierdut, potolit, potrivit, sonor, stins, suav, şters.
Etaj, substantiv neutru
Sinonime:
antresol, cat, (rar) rând, (prin Bucovina) pliont, (învechit) plan, pod, streaşină, mezanin, palier, nivel, strat, graden.
Farfara (farfarale), substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
flecar, palavragiu, vorbăreţ, guraliv, limbut, clănţău, vorbă-lungă.
Faună, substantiv feminin
Sinonime:
animale, avifaună, biotop, entomofaună, ihtiofaună, macrofaună, microfaună, paleofaună, regn animal.
Făţui, verb
Sinonime:
a netezi, a uniformiza, a lustrui, a gelui; a fălţui, a împături; a drişcui, a nivela, (popular) a obli; a pălmui, a rindela, a rindelui.
Făţuială, substantiv feminin
Sinonime:
făţuire, netezire, lustruire, geluire, uniformizare; fălţuire, împăturire, pălmuială, pălmuire, rindelare, rindeluire, rindeluit.
Fâlfâi, verb
Sinonime:
a flutura, (rar) a pâlpâi, a sfârâi, (Bucovina) a păbâi, a agita, a clătina, (învechit şi regional) a pălăi, a pălălăi, (regional) a mătăhăi, a mătălăi.
Flacără, substantiv feminin
Sinonime:
pară, văpaie, (livresc) flamă, pălălaie; zel, pornire năvalnică, ardoare, avânt, elan, entuziasm, înflăcărare, înfocare, însufleţire, pasiune, patimă.
Fleac, substantiv neutru
Sinonime:
bagatelă, nimic, (familiar) moft, (figurat) jucărie, mărunţiş, palavră, (la plural) palavre, (la plural) nimicuri, (la plural) vorbe de clacă, (la plural) vorbe goale, (la plural) brașoave.
Flecări, verb
Sinonime:
a spune fleacuri, a spune vorbe de clacă, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni, (popular) a căţăi, a dondăni, a flencăni, a fleoncăni, a tăifăsui, a tăinui, a troncăni, (învechit şi regional) a spori, (regional) a hondrăni, a pălamojdi, a pălăvăcăi, a pălăvri, a pichirisi, a tăini, a tălălăi, a tolocăni, a torosi, a zăgrăi, (Moldova) a lehăi, a leorbăi, (prin nord-estul Olteniei) a prociti, (prin Moldova) a pruji, (Transilvania) a stroncăni, (prin Muntenia) a tândăli, (Banat) a tonoci, (învechit) a bârfi, a limbuți, a vorovi, (familiar) a pupăi, (figurat) a clămpăni, a clănțăni, a cotcodăci, a dârdâi, a hodorogi, a măcina, a melița, a toca.
Flutura, verb
Sinonime:
a (se) mişca, a se legăna în vânt; a scutura, a agita, a clătina, a fâlfâi, (învechit şi regional) a pălăi, a pălălăi, (regional) a mătăhăi, a mătălăi.
Foc, substantiv neutru
Sinonime:
aprindere, ardoare, arşiţă, atac, avânt, bombardament, calcinare, canonadă, căldură, conflict, dogoare, elan, entuziasm, flacără, flamă, incendiu, împuşcătură, înflăcărare, înfocare, însufleţire, lovitură, luptă, pasiune, patimă, pălălaie, pârjol, pojar, pornire, război, salvă, scarlatină, sinistru, tir, văpaie, vâlvătaie; (foc bengal) foc de artificii; (foc viu) zona zoster.