Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Par
Par, substantiv masculin
Sinonime: prăjină, parmac, pălimar.

Păr, substantiv masculin
Sinonime: şuviţă, coade.  
Par avion
Par avion, locuțiune adverbială
Sinonime: (expediat) prin avion.  
Para
Para, substantiv feminin
Sinonime: ban, monedă; (plural) avere, bani, bogăţie.

Para, verb
Sinonime: a ezita, a se feri, a ocoli, a înlătura; a preîntâmpina, a împiedica, a contracara.

Pară, substantiv feminin
Sinonime: flacără, văpaie, foc.

Pâră, substantiv feminin
Sinonime: pârâciune, reclamaţie, denunţ, acuzare, plângere.  
Paraaminobenzoic
Paraaminobenzoic, adjectiv
Sinonime: (acid paraaminobenzoic) vitamina H.  
Parabal
Parabal, substantiv
Sinonime: biută, protecție, scut.  
Parabază
Parabază, substantiv
Sinonime: digresie, digresiune.  
Parabil
Parabil, adjectiv
Sinonime: evitabil.  
Parabioză
Parabioză, substantiv
Sinonime: (medicină) grefă siameză.  
Parabol
Parabol, substantiv (învechit)
Sinonime: parabolă.  
Parabolă
Parabolă, substantiv feminin
Sinonime: alegorie, apolog, fabulă, istorioară, învăţătură, metaforă, morală, pildă, simbol, tâlc, (rar) parimie, (învechit) price; curbă, traiectorie.  
Parabole
Parabole, substantiv (învechit)
Sinonime: parabolă.  
Parabolic (parabolică)
Parabolic (parabolică), adjectiv
Sinonime: curbat; alegoric, simbolic.  
Parabolistic
Parabolistic, adjectiv
Sinonime: alegoric.  
Paracădere
Paracădere, substantiv (învechit)
Sinonime: parașută.  
Paracatatichi
Paracatatichi, substantiv (învechit)
Sinonime: depozit.  
Paracenteză
Paracenteză, substantiv feminin
Sinonime: (medicină) miringotomie, puncţie.  
Paracherniţă
Paracherniţă, substantiv
Sinonime: (botanică) (regional) mătrice, politrică, grâul-potârnichii, urzică-moartă, (învechit) parietarie.  
Parachinezie
Parachinezie, substantiv
Sinonime: (medicină) parakinezie, paramimie.  
Parachinisi
Parachinisi, verb
Sinonime: a îndemna, a stimula.  
Parachinisis
Parachinisis, substantiv
Sinonime: imbold, impuls, îndemn, pornire, stimul, stimulent.  
Pârâciune
Pârâciune, substantiv (învechit)
Sinonime: calomnie, denunțare, pâră, pârâre.  
Paraclază
Paraclază, substantiv
Sinonime: (geologie) falie.  
Paraclis
Paraclis, substantiv neutru
Sinonime: capelă, bisericuță.  
Paracliser
Paracliser, substantiv masculin
Sinonime: țârcovnic, cântăreţ, capelan.  
Paraclisier
Paraclisier, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: cântăreț de biserică, paracliser, țârcovnic, (învechit) clisiarh, (învechit) paraclisiarh, (învechit) paraeclisiarh, (regional) crâsnic, (regional) palamar.  
Paracuzie
Paracuzie, substantiv
Sinonime: hemiparacuzie, hipersensibilitate auditivă, iluzie auditivă.  
Paradă
Paradă, substantiv feminin
Sinonime: festivitate, ceremonie, demonstraţie, manifestaţie; defilare, cortegiu, convoi, alai; (figurat) ostentaţie, fală, exhibare.

Parada, verb
Sinonime: a defila, a evolua, a manevra, a părădui, a se afișa, a se arăta (în mod ostentativ), a se etala, a se expune, a se pune în evidență.  
Paradaisă
Paradaisă, substantiv
Sinonime: (Transilvania și Oltenia) tomată, roșie.  
Paradeală
Paradeală, substantiv
Sinonime: (argou) degradare, spargere, uzură.  
Paradentoză
Paradentoză, substantiv
Sinonime: (medicină) parodontoză.  
Paradi
Paradi, verb (familiar)
Sinonime: a (se) degrada, a (se) distruge, a (se) deteriora, a (se) învechi, a (se) strica, a (se) uza.  
Paradiafonie
Paradiafonie, substantiv
Sinonime: diafonie.  
Paradigmă
Paradigmă, substantiv feminin
Sinonime: exemplu, model, pildă, mostră, probă.  
Paradigmatic
Paradigmatic, adjectiv
Sinonime: exemplar, model.  
Paradire
Paradire, substantiv (popular și familiar)
Sinonime: distrugere, stricare, șubrezire, șubrezit.  
Paradis
Paradis, substantiv neutru
Sinonime: rai, eden; (figurat) splendoare, minunăţie.  
Paradisiac (paradisiacă)
Paradisiac (paradisiacă), adjectiv
Sinonime: edenic, minunat, încântător.  
Paradit
Paradit, adjectiv
Sinonime: degradat, deteriorat, distrus, învechit, prăpădit, stricat, șubrezit, uzat.  
Paraditor
Paraditor, substantiv
Sinonime: (argou) hoț, spărgător (de case).  
Paraditură
Paraditură, substantiv
Sinonime: (familiar) lucru de proastă calitate, lucru deteriorat, lucru stricat, lucru uzat, obiect de proastă calitate, obiect stricat, obiect uzat.  
Paradiziac
Paradiziac, adjectiv
Sinonime: celest, divin, edenic, feeric, idilic, minunat, orgastic, paradisiac, splendid, strălucitor, sublim, (învechit) paradizic.  
Paradosi
Paradosi, verb
Sinonime: a da, a închina, a încredinţa, a înmâna, a întinde, a învăța, a pleca, a preda, a remite, a supune, a transmite.  
Paradosie
Paradosie, substantiv
Sinonime: predare.  
Paradosire
Paradosire, substantiv
Sinonime: depunere, înaintare, înmânare, predare, prezentare, remitere.  
Paradosis
Paradosis, substantiv
Sinonime: predare, raport, tradiție.  
Paradosit
Paradosit, substantiv
Sinonime: depunere, înaintare, înmânare, predare, prezentare, remitere.

Paradosit, adjectiv (învechit)
Sinonime: predat; (în forma părădosit) împrăștiat, risipit.  
Paradox
Paradox, substantiv neutru
Sinonime: ciudăţenie, contradicţie, nepotrivire, absurditate, bizarerie.  
Paradoxal (paradoxală)
Paradoxal (paradoxală), adjectiv
Sinonime: contradictoriu, ciudat, nepotrivit, straniu, ilogic, absurd.  
Părădui
Părădui, verb
Sinonime: a arunca, a azvârli, a cheltui, a deveni șubred, a distruge averi, a face se părăduiască, a fi folosit în mod nechibzuit, a fi gata se dărâme, a (se) irosi, a împrăştia, a măcina, a risipi, a zvârli, a (se) dărăpăna, a (se) degrada, a (se) părăgini, a (se) prăpădi, a (se) ruina, a (se) strica, a (se) șubrezi.  
Părăduire
Părăduire, substantiv
Sinonime: aruncare, azvârlire, cheltuire, irosire, risipire, zvârlire.  
Abandon (abandonuri)
Abandon (abandonuri), substantiv neutru
Sinonime: abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.  
Abandona
Abandona, verb
Sinonime: a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.  
Abdica
Abdica, verb
Sinonime: a renunţa, a părăsi (o funcție înaltă); a abandona, a capitula, a ceda.  
Aberant (aberantă)
Aberant (aberantă), adjectiv
Sinonime: greşit, eronat, denaturat, absurd, anormal, derezonabil, nebunesc, grotesc, ilogic, paradoxal, stupid; care diferă, care se abate (de la normal), care se îndepărtează de normal.  
Abţine
Abţine, verb
Sinonime: a evita, a se stăpâni, a se înfrâna, a se reţine, a nu participa, a se priva.  
Ajunge
Ajunge, verb
Sinonime: a sosi, a parveni, a reuşi, a izbuti, a atinge, a deveni (ceva sau cineva).

Ajunge, interjecție
Sinonime: atât! basta! destul! gata! isprăveşte! încetează! punct! sfârşeşte! stai! stop! termină! (regional) halt! ho!  
Ajuns (ajunsă)
Ajuns (ajunsă), adjectiv
Sinonime: îmbogăţit, bogat, cu situație, înstărit, parvenit, pricopsit.  
Ajuta
Ajuta, verb
Sinonime: a sprijini, a da ajutor, a pune umărul, a susţine, a contribui, a coopera, a participa, a facilita.  
Ajutător (ajutătoare)
Ajutător (ajutătoare), adjectiv
Sinonime: auxiliar, de sprijin, susţinător, participant, contribuitor.  
Albit (albită)
Albit (albită), adjectiv
Sinonime: cărunt, cenuşiu (la păr).  
Amărât (amărâtă)
Amărât (amărâtă), adjectiv
Sinonime: mâhnit, necăjit, trist, supărat, indispus; (figurat) uzat, ponosit, de aruncat, jerpelit, degradat, nenorocit, prăpădit, pârlit.  
Amestec
Amestec, substantiv neutru
Sinonime: imixtiune, ingerinţă, intervenţie, participare; combinare, împreunare, asociere, unire; conglomerat, melanj, metisaj.  
Amesteca
Amesteca, verb
Sinonime: a combina, a împreuna, a îmbina, a asocia; a interveni, a (se) băga, a participa la (ceva), a se aglutina.  
Amic
Amic, substantiv masculin
Sinonime: alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.  
Amâna
Amâna, verb
Sinonime: a nu face la timp, a lăsa la o parte, a păsui, a-şi lua un răgaz, a reporta, a întârzia (cu ceva).  
Amorţi
Amorţi, verb
Sinonime: a înţepeni, a înlemni, a încremeni, a îngheţa (uşor), a paraliza, a înceta, a opri, a conteni, a adormi, a se anchiloza.  
Apărător
Apărător, substantiv masculin
Sinonime: ocrotitor, protector, salvator, sprijin, sprijinitor, susţinător, (rar) proteguitor, protejator, (învechit) arca, părtinitor, păzitor, priitor, scutitor, (figurat) reazem; avocat; fundaş.  
Apreciere
Apreciere, substantiv feminin
Sinonime: evaluare, estimare; atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, sentiment, stimă, trecere, vază, (livresc) condescendenţă, deferenţă, rating, reverenţă, (învechit şi regional) seamă, (regional) preţuială, (Moldova) lefterie, (învechit) laudă, socoteală, socotinţă, (grecism învechit) sevas, (învechit) baftă, (figurat) credit; recunoaştere; aviz, expertiză, judecată, opinie, părere, verdict.  
Arde
Arde, verb
Sinonime: a se consuma prin foc, a (se) frige; a cădea pradă focului, a pârli, a înnegri; (figurat) a (se) păcăli, a (se) înşela, a fi tras pe sfoară; a calcina, a carboniza, a incinera.  
Arest
Arest, substantiv neutru
Sinonime: carceră, închisoare, celulă, (familiar) răcoare, bulău, mititica, pârnaie.  
Aromă
Aromă, substantiv feminin
Sinonime: mireasmă, miros, parfum, odoare.  
Ars (arsă)
Ars (arsă), adjectiv
Sinonime: fript, pârlit; (figurat) păcălit, înşelat, dezamăgit, tras pe sfoară, derutat; calcinat, carbonizat.  
Audient (audientă)
Audient (audientă), substantiv masculin
Sinonime: auditor, ascultător, cursant, student; participant.  
Avantaja
Avantaja, verb
Sinonime: a idealiza, a înfrumuseța, a scoate în relief; a ajuta, a favoriza, a părtini, a privilegia, a proteja, a sluji, (învechit și regional) a pristăni, (învechit) a fățărnici.  
Aviza
Aviza, verb
Sinonime: a înştiinţa, a da de ştire, a trimite veste; a exprima o părere, a fi (sau nu) de acord; a face referat; a alerta, a anunța, a informa, a avertiza.  
Babac
Babac, substantiv masculin (familiar)
Sinonime: tată, taică, tăicuţ, tătic, tătuc, tătucă, tătuţ, părinte.  
Balsam
Balsam, substantiv neutru
Sinonime: elixir, medicament, doctorie, leac, remediu, pomadă, unguent; miros, mireasmă, parfum; (figurat) alinare, mângâiere, consolare, uşurare.  
Balustradă
Balustradă, substantiv feminin
Sinonime: parapet, parmaclâc, rampă; rezemătoare, reazem, sprijin.  
Balustru
Balustru, substantiv masculin
Sinonime: parmac, stâlp.  
Ban
Ban, substantiv masculin
Sinonime: monedă, gologan, para, băncuţă, firfirică; (la plural) parale, avere, capital, resurse.  
Bănănăi
Bănănăi, verb
Sinonime: a se bălăbăni, a se clătina, a se legăna, a se mișca într-o parte și într-alta, a umbla șovăind.  
Bănet
Bănet, substantiv neutru
Sinonime: bani mulţi, parale cu ocaua, averi, capital.  
Bănui
Bănui, verb
Sinonime: a presupune, a intui, a presimţi, a întrezări; a suspecta; (regional) a regreta, a-i părea rău, a se căi.  
Bănuţ (bănuţi)
Bănuţ (bănuţi), substantiv masculin
Sinonime: ban, gologan, para, băncuţă, firfirică; (la plural) parale, avere, capital, resurse, parai, bănişor; disc embrionar; (botanică) părăluţă, (regional la plural) bănuţei, (la plural) bănuţele, bumbuşor, butculiţă, fruşiţă, mărgărită, păscuţă, (la plural) rotoţele, scânteioară, scânteiuţă, floare-frumoasă, (la plural) floricele-frumoase.  
Bătaie
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime: altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.  
Bătrân
Bătrân, substantiv masculin
Sinonime: moş, moşneag, unchiaş; (familiar) tată, părinte, bunic; (la plural) părinţii.  
Biserică
Biserică, substantiv feminin
Sinonime: lăcaş de închinăciune, templu, bazilică, catedrală, lăcaş de cult, capelă, paraclis; sanctuar; credință, religie.  
Bizar (bizară)
Bizar (bizară), adjectiv
Sinonime: abracadabrant, anormal, baroc, ciudat, deconcertant, fantezist, grotesc, nebunesc, straniu, extravagant, excentric, curios, ieşit din comun, neobişnuit, sucit, cu manii, paradoxal.  
Bizarerie
Bizarerie, substantiv feminin
Sinonime: anomalie, ciudăţenie, curiozitate, extravaganţă, excentricitate, curiozitate, fantezie, bazaconie, monstruozitate, nebunie, originalitate, paradox, singularitate.  
Blană
Blană, substantiv feminin
Sinonime: bundă, cojoc, haină îmblănită, piele de animal (cu păr cu tot), şubă, (învechit) nafea, (regional) șop; chingă, masă, scândură, spetează, stinghie, șestină, tinichea, (popular) pleoapă.  
Brazdă
Brazdă, substantiv feminin
Sinonime: polog; răzor, arătură, (popular) brăzdătură; (figurat) urmă, dâră, făgaş, pârtie; zbârcitură, încreţitură, cută, îndoitură, crestătură; rid.

Brăzda, verb
Sinonime: a ara, a face făgaş, a face brazde; a se zbârci, a se cuta, a se rida.  
Bronza
Bronza, verb (reflexiv)
Sinonime: a se înnegri, a se negri, a se pârli, a se arde (la soare), a se prăji (la soare).  
Bucată
Bucată, substantiv feminin
Sinonime: fragment, parte, crâmpei, porţiune, bucătură, frântură, secţiune, tranşă, (Moldova) brac; lucrare (literară), compoziţie (muzicală).  
Bucăţică
Bucăţică, substantiv feminin
Sinonime: părticică, bucăţea, fărâmă, firimitură, sfărâmătură, (regional) mangură, (Banat) smicurătură.  
Buchet
Buchet, substantiv neutru
Sinonime: mănunchi, (regional) chită; (figurat) aromă, miros, parfum, odoare.  
Bucla
Bucla, verb
Sinonime: a se încreţi, a se cârlionţa, a se ondula.

Buclă, substantiv feminin
Sinonime: zuluf, cârlionţ, încreţitură, inel (de păr), ondulă, șuviţă răsucită.  
Buleandră
Buleandră, substantiv feminin (popular)
Sinonime: zdreanţă, cârpă, fleandură, (la plural) boarfe, catrafuse, boscârţe, buclucuri, bodrocuţe, lucruri, calabalâc, bagaj, haine ponosite; (depreciativ) femeie imorală, târfă, curvă, căzătură, cocotă, parașută.  
Burtă
Burtă, substantiv feminin
Sinonime: abdomen, pântec, stomac, (regional) foale; (figurat) convexitate, parte proeminentă (a unui obiect).  
Burtă-verde
Burtă-verde, substantiv masculin (depreciativ)
Sinonime: filistin, parvenit, ciocoi, burghez; făţarnic, laş, mărginit.  
Calitate
Calitate, substantiv feminin
Sinonime: aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/





Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Dicti0nar.ro