Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Păcat
Păcat, substantiv neutru
Sinonime: vinovăţie, vină; rătăcire, abatere, greşeală; defect, cusur, meteahnă, viciu, slăbiciune, lipsă, scădere, imperfecţiune, neajuns.  
Păcătos (păcătoasă)
Păcătos (păcătoasă), adjectiv
Sinonime: vinovat, culpabil; ticălos, afurisit, josnic, abject, nevrednic, stricat, nemernic, infam, mârşav, netrebnic, necinstit; nenorocit, nevoiaş, sărac, sărman, mizer, prăpădit, necăjit.  
Păcătoşenie
Păcătoşenie, substantiv
Sinonime: mizerie, nemernicie, păcătoşie, stare de decădere, ticăloșie, (învechit) păcătuinţă.  
Păcătui
Păcătui, verb
Sinonime: a greşi, a se abate, a călca normele.  
Păcătuinţă
Păcătuinţă, substantiv
Sinonime: păcătoşenie, păcătoşie.  

Becisnic (becisnică)
Becisnic (becisnică), adjectiv
Sinonime: bicisnic, debil, slăbănog, neputincios, pirpiriu; nepriceput, incapabil, prost; nemernic, ticălos, netrebnic, necinstit, păcătos, prăpădit.  
Ciumat (ciumată)
Ciumat (ciumată), adjectiv
Sinonime: bolnav de ciumă; (figurat) stigmatizat, cu păcate, vinovat, rău văzut.  
Cusur
Cusur, substantiv neutru
Sinonime: abatere, aluzie, anomalie, culpabilitate, culpă, defect, eroare, greşeală, imperfecţiune, meteahnă, patimă, păcat, racilă, rest, restanţă, vină, vinovăţie.  
Defect
Defect, substantiv neutru
Sinonime: lipsă, scădere, imperfecţiune, viciu, neajuns, meteahnă, cusur, beteşug, racilă, hibă, păcat; deranjament, stricăciune.

Defect, adjectiv
Sinonime: defectat, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit.  
Deficienţă
Deficienţă, substantiv feminin
Sinonime: carenţă, cusur, debilitate, defect, defectuozitate, deficit, feblețe, fragilitate, greșeală, imperfecțiune, indigență, insuficienţă, lacună, lichea, lipsă, meteahnă, neajuns, nedesăvârșire, păcat, penurie, racilă, răutate, scădere, slăbiciune, tară, teahnă, viciu, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea.  
Drac
Drac, substantiv masculin
Sinonime: diavol, demon, (articulat) necuratul; rău, nestăpânit, crud; aghiuţă, (articulat) încornoratul, (articulat) naiba, satană, tartor, (livresc) belzebut, (rar) scaraoţchi, (popular şi familiar) michiduţă, (articulat) nichipercea, (articulat) pârlea, sarsailă, (popular) faraon, idol, (articulat) împeliţatul, (articulat) mititelul, (articulat) nefârtatul, (articulat) nevoia, (articulat) pârdalnicul, (articulat) procletul, (articulat) pustiul, (articulat) vicleanul, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, ducă-se-pe-pustii, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, (învechit şi regional) mamon, (articulat) săcretul, (articulat) sotea, (regional) hâdache, (articulat) năpustul, spurc, spurcat, şeitan, şotcă, ucigan, (Transilvania, Banat şi Maramureș) bedă, (Moldova şi Bucovina, articulat) benga, (prin Bucovina) carcandilă, (Transilvania şi Moldova, articulat) mutul, (prin Moldova şi Bucovina, articulat) pocnetul, (prin Oltenia) sarsan, (prin Moldova) scaloi, (prin Bucovina, articulat) şlactrafu, (învechit și articulat) împiedicătorul, (articulat) nepriitorul, (eufemistic, articulat) păcatul; (figurat) poznaş, isteţ, vioi, al naibii; (ihtiologie) (drac-de-mare) dragon.  
Eres
Eres, substantiv neutru
Sinonime: prejudecată, superstiţie, absurditate, eroare, greşeală, erezie, păcat, rătăcire, (rar) necredinţă, (învechit) minciună; abatere, culpabilitate, culpă, vină, vinovăţie.  
Greş
Greş, substantiv neutru
Sinonime: abatere, culpabilitate, culpă, cusur, defect, eroare, greşeală, păcat, vină.  
Greşeală
Greşeală, substantiv feminin
Sinonime: abatere, cusur, defect, deficienţă, eroare, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, rătăcire, scădere, scrânteală, slăbiciune, viciu, vină, vinovăţie.  
Greşi
Greşi, verb
Sinonime: a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.  
Hibă
Hibă, substantiv feminin (popular)
Sinonime: cusur, defect, deficienţă, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, nevoie, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.  
Lichea
Lichea, substantiv feminin
Sinonime: cusur, defect, deficiență, derbedeu, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lepădătură, lipsă, meteahnă, mizerabil, neajuns, netrebnic, om de nimic, păcat, pungaș, pușlama, scădere, scârnăvie, secătură, slăbiciune, șmecher, ticălos, viciu, (argou) sichimea, (familiar) cutră, (familiar) marțafoi, (figurat) căzătură, (figurat) otreapă, (figurat) zdreanță, (învechit și regional) pujlău, (învechit) ștrengar, (Moldova) nandralău, (Moldova) poghibală, (popular și familiar) cioflingar, (regional) orbete, (regional) oșiștie, (regional) postoroncă, (regional) pujlă, (regional, figurat) loază, (Transilvania și Maramureș) techergheu.  
Meteahnă
Meteahnă, substantiv feminin
Sinonime: defect, cusur, lipsă, slăbiciune, beteşug, imperfecţiune, neajuns, scădere, greşeală, păcat, hibă; (figurat) patimă, pasiune; suferinţă.  
Milog (miloagă)
Milog (miloagă), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: cerşetor, sărac; nenorocit, păcătos, mizer.  
Mișel (mișea)
Mișel (mișea), adjectiv
Sinonime: ticălos, nemernic, păcătos, prăpădit, machiavelic, mârşav; laş, fricos, poltron; (învechit) sărac, nevoiaş; neputincios.  
Mizerabil (mizerabilă)
Mizerabil (mizerabilă), adjectiv
Sinonime: ticălos, abject, nemernic, păcătos; (figurat) aspru, rău; neîngrijit, lamentabil, jalnic.  
Netrebnic (netrebnică)
Netrebnic (netrebnică), adjectiv
Sinonime: ticălos, nemernic, neisprăvit, mizerabil, păcătos, josnic, mişel, infam; nefolositor, inutil.  
Parşiv (parșivă)
Parşiv (parșivă), adjectiv
Sinonime: şiret, şmecher, diabolic; mârşav, ticălos, nemernic, păcătos; dezgustător, respingător.  
Păgân (păgână)
Păgân (păgână), adjectiv
Sinonime: ateu, crud, cumplit, eretic, idolatru, (învechit) idoloslugaş, idoloslujebnic, liber-cugetător, mahomedan, musulman, necredincios, nemilos, neomenos, păcătos, păgânesc, pătimaş, politeist, proclet, rău, sălbatic, schismatic, turc, turcesc, viclean, vitreg, (învechit şi regional) pogan, (învechit) agarean, (învechit) agarinesc.  
Prihană
Prihană, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: păcat, necinste; murdărie, impuritate; vină.  
Sminteală
Sminteală, substantiv feminin
Sinonime: abatere, aiureală, bătaie, ciomăgeală, culpabilitate, culpă, daună, defect, dificultate, eroare, greșeală, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nebunie, necaz, neconformare, neplăcere, nevoie, obstacol, opreliște, pagubă, păcat, piedică, pierdere, prejudiciu, scrânteală, stavilă, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, zăpăceală, (familiar) țăcăneală.  
Spurca
Spurca, verb
Sinonime: a murdări, a mânji, a degrada, a păta, a terfeli; (figurat) a profana, a pângări, a necinsti, a păcătui.  
Şugubină
Şugubină, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: păcat, nelegiuire, crimă, ocară, infamie.  
Ticălos (ticăloasă)
Ticălos (ticăloasă), adjectiv
Sinonime: nemernic, păcătos, afurisit, nevrednic, rău, abject, mizerabil, detestabil, mişel, josnic, mârşav, netrebnic, infam, necinstit; sărman, nenorocit, năpăstuit, prăpădit, necăjit.  
Vină
Vină, substantiv feminin
Sinonime: greşală, eroare, păcat, vinovăţie; (juridic) infracţiune, delict, crimă.  
Ponos (ponoase)
Ponos (ponoase), substantiv neutru
Sinonime: abatere, belea, bucluc, consecință neplăcută, culpabilitate, culpă, cusur, dandana, defect, deficienţă, dezonoare, eroare, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, încurcătură, lacună, lipsă, meteahnă, năpastă, neajuns, necaz, necinste, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, nume, pacoste, păcat, plângere, pocinog, poreclă, rău, reclamație, rușine, scădere, slăbiciune, supărare, supranume, viciu, vină, vinovăție; (a trage ponoasele) a suferi consecințele nefaste ale unei acțiuni.  
Săblaznă (săblazne)
Săblaznă (săblazne), substantiv feminin
Sinonime: greșeală, păcat; scandal, zarvă; poluție, masturbare.  
Săblăznitor (săblăznitoare)
Săblăznitor (săblăznitoare), adjectiv
Sinonime: păcătos, scandalizator.  
Smintă (sminte)
Smintă (sminte), substantiv feminin
Sinonime: (regional) abatere, alienare, alienație, boală mintală, culpabilitate, culpă, daună, defect, demență, eroare, greșeală, nebunie, pagubă, păcat, pierdere, prejudiciu, sminteală, smintire, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, (variantă; învechit) smântă.  
Absolvi
Absolvi, verb
Sinonime: (a termina o formă de învățământ) a isprăvi, a sfârși; (a scuti pe un acuzat de pedeapsă) a cruța, a ierta; (termen religios) a elibera de păcate, a ierta, a milui.  
Curvie
Curvie, substantiv
Sinonime: adulter, desfrâu, incest, împreunare trupească, păcat trupesc, prostituţie, viață desfrânată, viață destrăbălată, (popular) curvăsărie.  
Pecabil
Pecabil, adjectiv
Sinonime: păcătos.  
Madea
Madea, substantiv
Sinonime: afacere, bir, categorie, chestiune, chip, cusur, dar, dare, defect, deficienţă, dijmă, fel, gen, imperfecţiune, impozit, insuficienţă, lacună, lipsă, lucru, materie, meteahnă, nărav, neajuns, neam, (figurat) om fără caracter, (figurat) om neserios, patimă, păcat, poveste, pricină, problemă, scădere, slăbiciune, socoteală, soi, sort, specie, subiect, tip, treabă, varietate, viciu, zeciuială.  
Nedesăvârşire
Nedesăvârşire, substantiv
Sinonime: cusur, defect, deficienţă, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.  
Graţiere
Graţiere, substantiv
Sinonime: iertare a unui păcat, (învechit) graţie.  
Săblăzni
Săblăzni, verb
Sinonime: a (se) abate de la calea morală, a (se) necăji, a cădea în ispită, a greşi, a nu recunoaște ca atare, a păcătui; a ejacula, a avea poluție.  
Aghiuță
Aghiuță, substantiv
Sinonime: belzebut, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, demon, diavol, drac, ducă-se-pe-pustii, idol, împelițatul, încornoratul, mititelul, naiba, năpustul, necuratul, nefârtatul, nepriitorul, nevoia, nichipercea, pârdalnicul, pârlea, procletul, pustiul, sarsailă, satană, săcretul, scaraoțchi, sotea, spurc, spurcat, șeitan, șotcă, tartor, tichiuţă, ucigan, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, vicleanul, (eufemistic) păcatul, (învechit și regional) mamon, (învechit) împiedicătorul, (Moldova și Bucovina) benga, (popular și familiar) michiduță, (popular) faraon, (prin Bucovina) carcandilă, (prin Bucovina) șlactrafu, (prin Moldova și Bucovina) pocnetul, (prin Moldova) scaloi, (prin Oltenia) sarsan, (regional) hâdache, (Transilvania și Moldova) mutul, (Transilvania, Banat și Maramureș) bedă.  
Venial
Venial, adjectiv
Sinonime: (despre păcate, greșeli) amnistiabil, care se poate ierta, fără gravitate, insignifiant, pardonabil, remisibil, scuzabil, ușor.  
Absoluție
Absoluție, substantiv
Sinonime: (biserica catolică) absoluțiune, iertarea păcatelor, remisiune.  
Incest
Incest, substantiv
Sinonime: crimă, legătură sexuală interzisă (între rude apropiate), păcat.  
Cotolnicit
Cotolnicit, adjectiv (regional)
Sinonime: căzut în păcate grele, păcătuit, (regional) catolnicit.  
Cotolnici
Cotolnici, verb (regional)
Sinonime: a cădea în păcate grele, a păcătui, (regional) a catolnici.  
Scăldușă
Scăldușă, substantiv (regional)
Sinonime: albie, baie, cadă, ciupă, îmbăiere, scăldătoare, scăldușcă, spălare, vas; (figurat; învechit) curățire de păcate.  
Insuficienţă
Insuficienţă, substantiv
Sinonime: carență, cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, racilă, sărăcie, scădere, slăbiciune, tară, viciu, (învechit) greșeală, (învechit) lichea, (învechit) neajungere, (învechit) nedesăvârșire, (învechit) răutate, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea, (regional) teahnă.  
Înălbi
Înălbi, verb
Sinonime: a (se) albi, a decolora, a deveni (mai) alb, a părea alb, a vopsi în alb, (figurat) a (se) curăța, (figurat) a (se) purifica de păcate, (învechit) a nălbi, (popular) a (se) farda, (rar) a încărunți, (regional) a (se) bili.  
Înălbire
Înălbire, substantiv
Sinonime: albire, decolorare, fardare, înălbit, încărunțire, (figurat) curățare, (figurat) purificare (de păcate), (popular) albeală, (popular) înălbeală, (popular) vopsire în alb.  
Pânganie
Pânganie, substantiv (regional)
Sinonime: păcătos, (variantă) pângarie.  
Greșire
Greșire, substantiv
Sinonime: confundare, încurcare, înșelare, păcătuire.  
Greșitor
Greșitor, substantiv (învechit)
Sinonime: delincvent, păcătos, vinovat.  
Preagreși
Preagreși, verb (învechit)
Sinonime: a comite o greșeală gravă, a păcătui.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie