Orândă, substantiv
Sinonime:
(învechit și regional) arendă; cârciumă, han; datină, destin, fatalitate, fel, menire, mod, noroc, obicei, ordin, predestinare, rânduială, soartă, stil, tradiție, ursit, ursită, uz, uzanță, zodie, (variantă) orând.
Orândar, substantiv
Sinonime:
(învechit, regional) arendaș, orândaş; cârciumar, hangiu.
Orândărie, substantiv (învechit)
Sinonime:
arendare, luare în orândă (arendă).
Orândaş, substantiv
Sinonime:
(regional) arendaş, orândar; cârciumar.
Orândator, substantiv
Sinonime:
(învechit) arendaş, orândar.
Datină, substantiv feminin
Sinonime:
tradiţie, obicei, uzanţă, rânduiala; regulă, tipic, lege, fel, uz, (învechit şi popular) rând, (popular) dată, (învechit şi regional) pomană, (regional) orândă, (Transilvania) sucă, (prin Banat) zacon, (învechit) pravilă, predanie, şart, tocmeală, (turcism învechit) adat; cutumă.
Arenda, verb
Sinonime:
(învechit şi popular) a năimi, (învechit, în Moldova) a împosesui. Arendă, substantiv
Sinonime:
(ieşit din uz) posesiune, (învechit şi regional) năimeală, orândă, simbrie.
Arendaş, substantiv
Sinonime:
arendășel, (învechit) arendar, (învechit) orândator, (regional) orândaş; (învechit, în Moldova) orândar, posesor.
Orând, substantiv
Sinonime:
orândă.
