Menu
Dictionar de sinonime
Nor de cuvinte
Populare
Recente
Generator de anagrame
Romana
Romana Extinsa
Dictionar de paronime
Generator extins de paronime
Abonare la poșta electronică și contact
Onest (onestă)
Onest
(onestă),
adjectiv
Sinonime
:
cinstit,
de
treabă,
corect,
la
locul
lui,
drept,
imparţial,
obiectiv,
corect.
Onestate
Onestate,
substantiv
Sinonime
:
cinste,
corectitudine,
incoruptibilitate,
integritate,
lealitate,
onestitate.
Onestie
Onestie,
substantiv
Sinonime
:
cinste,
corectitudine,
incoruptibilitate,
integritate,
lealitate,
onestitate.
Onestitate
Onestitate,
substantiv
Sinonime
:
cinste,
comportament
onest,
corectitudine,
franchețe,
incoruptibilitate,
integritate,
ireproșabilitate,
lealitate,
moralitate,
onorabilitate,
probitate,
respectabilitate,
sinceritate,
(învechit)
onestate,
(învechit)
onestie;
(învechit
și
regional,
la
figurat)
curățenie,
curăție.
Acceptabil (acceptabilă)
Acceptabil
(acceptabilă),
adjectiv
Sinonime
:
admisibil,
corect,
decent,
onest,
bun,
satisfăcător,
mulţumitor,
convenabil,
potrivit,
rezonabil,
sustenabil,
tolerabil,
suportabil.
Bună-credinţă
Bună-credinţă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
sinceritate,
onestitate,
cumsecădenie,
francheţe,
fidelitate,
devotament,
lealitate,
loialitate.
Camaraderesc (camaraderească)
Camaraderesc
(camaraderească),
adjectiv
Sinonime
:
prietenesc,
tovărăşesc,
colegial;
loial,
cinstit;
onest,
corect,
cumsecade,
de
bună
credinţă.
Cavaler
Cavaler,
substantiv
masculin
Sinonime
:
nobil,
aristocrat;
ostaş,
luptător;
(om)
generos,
civilizat,
nobil,
amabil,
binevoitor,
binecrescut,
leal,
atent,
politicos,
onest;
holtei,
burlac,
flăcău
tomnatic,
celibatar,
june,
(familiar)
becher.
Cavalerism
Cavalerism,
substantiv
neutru
Sinonime
:
vitejie,
eroism;
politeţă,
amabilitate,
bunăvoinţă,
generozitate,
cinste;
onestitate,
sinceritate,
lealitate.
Cinste
Cinste,
substantiv
feminin
Sinonime
:
onestitate,
probitate,
corectitudine;
virtute,
castitate,
puritate,
nevinovăţie,
candoare;
respect,
stimă,
consideraţie,
preţuire;
onoare,
laudă,
preamărire;
(familiar)
dar,
cadou,
plocon,
atenţie.
Cinstit (cinstită)
Cinstit
(cinstită),
adjectiv
Sinonime
:
onest,
corect,
cumsecade,
de
bună
credinţă,
loial;
virtuos,
cast,
pur,
nevinovat;
stimat,
onorat,
respectat.
Corect (corectă)
Corect
(corectă),
adjectiv
Sinonime
:
cumsecade,
onest,
cinstit,
loial,
de
bună
credinţă,
de
caracter,
ireproşabil;
adevărat,
just,
drept,
întemeiat.
Corectitudine
Corectitudine,
substantiv
feminin
Sinonime
:
probitate,
cinste,
onestitate,
cumsecădenie.
Cumsecade
Cumsecade,
adjectiv
Sinonime
:
binecrescut,
blajin,
blând,
bun,
calm,
cinstit,
corect,
corespunzător,
cu
purtări
bune,
cuviincios,
de
bună
credinţă,
de
ispravă,
de
treabă,
educat,
îngăduitor,
înțelegător,
loial,
omenos,
onest,
pașnic,
politicos,
potrivit,
prietenos,
tolerant,
(învechit)
omenit.
Cumsecade,
adverb
Sinonime
:
bine,
convenabil,
cum
se
cere,
cum
se
cuvine,
la
locul
lui,
omenește,
perfect,
strașnic,
(învechit
și
regional)
tare.
Cumsecădenie
Cumsecădenie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
onestitate,
bună
credinţă,
fidelitate,
sinceritate.
Curat (curată)
Curat
(curată),
adjectiv
Sinonime
:
îngrijit,
curăţat;
(figurat)
integru,
cinstit,
pur,
nevinovat,
candid;
(figurat)
senin,
clar,
transparent,
limpede;
neamestecat,
în
stare
pură,
nepătat,
(regional)
neîntinat,
(Transilvania)
tistaş,
spălat,
nativ,
veritabil,
natural,
adevărat,
bun,
nealterat,
nestricat,
nevătămător,
neviciat,
oxigenat,
ozonat,
proaspăt,
purificat,
salubru,
sănătos,
tare,
cast,
corect,
distinct,
evident,
feciorelnic,
fecioresc,
firesc,
ideal,
incoruptibil,
inocent,
leal,
necoruptibil,
neprihănit,
net,
normal,
obişnuit,
onest,
platonic,
precis,
pudic,
spovedit,
virgin,
virginal,
desluşit,
lămurit.
Curăţenie
Curăţenie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
dereticare;
cinste,
nevinovăţie,
candoare,
puritate,
naivitate;
purgativ,
laxativ;
salubritate,
(livresc)
salubrizare;
limpezime;
castitate,
corectitudine,
feciorie,
incoruptibilitate,
inocenţă,
integritate,
lealitate,
neprihănire,
onestitate,
pudicitate,
pudoare,
virginitate.
Demn (demnă)
Demn
(demnă),
adjectiv
Sinonime
:
respectabil,
onest,
dintr-o
bucată,
cu
prestigiu,
vrednic,
mândru.
Deschis
Deschis,
adverb
Sinonime
:
făţiş,
(figurat)
sincer,
leal,
onest,
franc.
Deschis,
adjectiv
Sinonime
:
cinstit,
comunicativ,
expansiv,
neprefăcut,
prietenos,
receptiv,
sincer,
sociabil,
volubil;
desfăcut,
descuiat,
căscat,
destupat,
neacoperit;
(medicină)
necicatrizat,
nevindecat,
sângerând,
viu;
crăpat,
plesnit,
înflorit;
făţiş.
Fidel (fidelă)
Fidel
(fidelă),
adjectiv
Sinonime
:
adept,
adorator,
creștin,
statornic,
devotat,
credincios,
discipol,
fervent,
practicant,
prozelit;
constant,
corect,
onest,
cinstit,
just,
loial,
sincer;
literal,
exact,
precis,
sigur,
neîndoielnic,
veritabil;
nestrămutat,
(livresc)
leal,
(regional)
slugarnic,
(învechit)
smerit.
Franc (francă)
Franc
(francă),
adjectiv
Sinonime
:
sincer,
deschis,
loial,
corect,
cinstit,
onest,
neprefăcut.
Francheţe
Francheţe,
substantiv
feminin
Sinonime
:
sinceritate,
loialitate,
consecvenţă,
corectitudine,
onestitate,
cinste.
Incoruptibil (incoruptibilă)
Incoruptibil
(incoruptibilă),
adjectiv
Sinonime
:
integru,
cinstit,
dintr-o
bucată,
onest,
moral.
Integritate
Integritate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
cinste,
probitate,
cumsecădenie,
onestitate;
deplinătate,
plenitudine.
Integru (integră)
Integru
(integră),
adjectiv
Sinonime
:
cinstit,
onest,
incoruptibil,
corect.
Larg (largă)
Larg
(largă),
adjectiv
Sinonime
:
întins,
extins,
cuprinzător,
încăpător,
vast,
mare,
amplu,
spaţios;
comod,
nestingherit,
nestânjenit,
nesupărător;
onest,
generos,
galanton.
Leal (leală)
Leal
(leală),
adjectiv
Sinonime
:
cinstit,
corect,
sincer,
onest,
franc,
moral,
cumsecade.
Lealitate
Lealitate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
sinceritate,
onestitate,
francheţe,
bunăcredinţă.
Moralitate
Moralitate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
bună
purtare,
bunătate,
cinste,
corectitudine,
învăţătură,
mentalitate,
morală,
omenie,
onestitate,
probitate,
sens
moral,
virtute,
(livresc)
etos;
apolog,
pildă.
Probitate
Probitate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
cinste,
corectitudine,
francheţe,
imparțialitate,
incoruptibilitate,
integritate,
ireproșabilitate,
lealitate,
moralitate,
onestitate,
onorabilitate,
rectitudine,
(învechit)
probătate.
Vrednic (vrednică)
Vrednic
(vrednică),
adjectiv
Sinonime
:
harnic,
capabil,
îndemânatic,
destoinic,
activ,
muncitor;
(figurat)
demn,
cinstit,
onest.
Vrednicie
Vrednicie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
hărnicie,
capacitate,
îndemânare,
pricepere;
vitejie,
curaj,
temeritate;
cinste,
demnitate,
onestitate.
Conştiinţă
Conştiinţă,
substantiv
Sinonime
:
gândire,
inimă,
intuiție,
înţelegere,
onestitate,
putere,
reprezentare,
sentiment,
simț,
suflet.
Curăţie
Curăţie,
substantiv
Sinonime
:
candoare,
castitate,
cinste,
corectitudine,
feciorie,
incoruptibilitate,
inocenţă,
integritate,
lealitate,
neprihănire,
nevinovăţie,
onestitate,
pudicitate,
pudoare,
virginitate.
Rectitudine
Rectitudine,
substantiv
Sinonime
:
exactitudine,
fermitate,
inflexibilitate,
rigoare;
(figurat)
spirit
de
dreptate,
onestitate.
Exemplar (exemplară)
Exemplar
(exemplară),
adjectiv
Sinonime
:
edifiant,
ireproşabil,
moral,
onest,
perfect,
reprezentativ,
tipic.
Neademenit
Neademenit,
adjectiv
Sinonime
:
cinstit,
corect,
incoruptibil,
integru,
leal,
necoruptibil,
onest.
Prob
Prob,
adjectiv
Sinonime
:
cinstit,
corect,
incoruptibil,
integru,
leal,
loial,
necoruptibil,
onest.
Incoruptibilitate
Incoruptibilitate,
substantiv
Sinonime
:
cinste,
inalterabilitate,
integritate,
onestate,
onestie,
onestitate,
probitate,
(tehnică)
imputrescibilitate.
Fair
Fair,
adjectiv
și
adverb
Sinonime
:
(în
mod)
cinstit,
corect,
loial,
onest.
Nemitarnic
Nemitarnic,
adjectiv
Sinonime
:
(învechit)
cinstit,
corect,
incoruptibil,
integru,
leal,
necoruptibil,
onest.
Probita
Probita,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
cinste,
integritate,
onestitate.
Omenit
Omenit,
adjectiv
(învechit)
Sinonime
:
amabil,
binevoitor,
blând,
bun,
cinstit,
cumsecade,
îngăduitor,
înțelegător,
omenos,
onest,
onorabil,
onorat,
prețuit,
respectabil,
respectat,
stimabil,
stimat,
venerabil.
Onorabilitate
Onorabilitate,
substantiv
Sinonime
:
cinste,
corectitudine,
incoruptibilitate,
integritate,
lealitate,
onestitate,
probitate,
respectabilitate.
Ireproșabilitate
Ireproșabilitate,
substantiv
Sinonime
:
impecabilitate,
onestitate,
perfecţiune,
virtute.
Probătate
Probătate,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
autenticitate,
cinste,
integritate,
onestitate,
probitate,
valabilitate,
valoare.
Website, versiune pentru PC:
http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic:
https://dicti0nar.ro/
Jâlț
Malahist
Scofaină
Rasă
Mea
Inestimabilă
Dijmă
Cunoaşte
Primă
Tipar
Onest
Crucioi
Secerele
Imuniza
Spermicid
Nevinovăţie
Melc
Bici
Premergător
Valoare
Nescuzabil
Podbal
Priori
Rămurică
Moară
Desăvârşire
Discernământ
Abdica
Jam-session
Integrat
Fost
Trântit
Obscuritate
Datorită
Candoare
Predecesor
Mare
Iodiza
Crucii
Dezamăgitor
Mirositoare
Răsfira
Documentat
Proprietate
Negociere
Târşie
Efebofilie
Grohăi
Chimie
Sălcie
Râncace
Aminte
Delicateţe
Atracţie
Comunica
Adesea
încorpora
Neobişnuit
Recognoscibil
Remitent
Simandicoasă
Sarsailă
Leşietic
întemeietor
Călătorie
Calitate
Suprafaţă
Cap
Totemism
Dublare
Vulgarizare
Eleron
Necotiledonate
Intermediar
Adevăr
Plăpând
Greşeală
Sacrilegiu
ţine
Poveste
Pâsâi
Generalizant
Reimprima
Păduroaica
Plivire
Metamorfozabil
închina
Ambițios
Rusneac
Medius
Vibroterapie
Magazinaj
Atenuare
Parazit
Nonsens
Împărtăşi
Cur
Smoc
Fecundaţie
Misterios
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
Reduceri online!
...