Numi, verb
Sinonime: a denumi, a boteza, (reflexiv) a se chema; a porecli, a supranumi, (reflexiv) a se intitula; a rosti, a menţiona; a angaja, a încadra, a însărcina; a conferi, a acorda, a distinge.  Numire, substantiv
Sinonime: alcătuire, angajare, calificare, constituire, creare, denumire, desemnare, formare, instituire, încadrare, înființare, nume, organizare, primire, stabilire, (figurat) etichetare, (figurat) taxare, (învechit) provivasire, (învechit) titlu, (învechit) titulatură, (livresc) denominație, (rar) intitulare.  Numit (numită), adjectiv
Sinonime: citat, pomenit, amintit, menţionat.  Numitoare, substantiv
Sinonime: (învechit) nominativ.  

---

Boteza, verb
Sinonime: a da nume, a numi, a supranumi, a porecli; a creştina; (familiar) a falsifica, a subţia (despre băuturi).  Califica, verb
Sinonime: (reflexiv) a trece o probă, a progresa, a urca în grad, a se specializa, a se forma; a aprecia, a considera, a socoti, a eticheta, a categorisi, a caracteriza, a numi, a taxa.  Chema, verb
Sinonime: a invita, a pofti (să vină), a convoca, (învechit, în Transilvania şi Banat) a conchema, a solicita, a provoca; a cita, a acţiona, a evoca, a supranumi, a se numi, a avea numele, (popular) a-i spune, a-i zice, (învechit) a se porecli; a se spune, a se zice, (învechit) a se pomeni; a striga, a ţipa, a urla, a zbiera; a deferi justiţiei.  Desemna, verb
Sinonime: a indica, a numi, a preciza, a arăta, a face, a pune, (învechit şi popular) a orândui, (învechit) a provivasi, a rândui, a alege, a constitui.  Designa, verb
Sinonime: a desemna, a indica, a arăta, a numi.  Eticheta, verb
Sinonime: a califica, a cota, a aprecia, a clasifica, a face, a numi.

Etichetă, substantiv
Sinonime: ceremonial, protocol, decorum, regulament; afiș, marcă, timbru, vinietă, vignetă.  Grai, substantiv neutru
Sinonime: accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.

Grăi, verb
Sinonime: a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.  Intitula, verb
Sinonime: a numi, a pune numele, a denumi.  Înscăuna, verb
Sinonime: a așeza în scaunul domniei, a face să se înscăuneze, a instala, a instaura, a încorona, a întrona, a învesti, a numi, a proclama, a propovădui, a pune, a striga, a unge, a veni la domnie, a vesti, (învechit) a prochema.  Număra, verb
Sinonime: a achita, a afla, a aprecia, a boteza, a calcula, a chema, a chibzui, a cifra, a considera, a conţine, a crede, a cuprinde, a da ceva cu număr (socotind), a denumi, a enumera, a face parte din, a găsi, a gândi, a include, a intitula, a intra în categoria, a îngloba, a înşira, a înşirui, a judeca, a lichida, a numi, a onora, a opina, a plăti, a porecli, a reuni un anumit număr, a se socoti printre, a socoti, a spune, a supranumi, a verifica, (prin Transilvania) a sămălui.  Orândui, verb
Sinonime: a aşeza, a aranja, a organiza, a întocmi, a grupa; a pune la cale, a hotărî, a dispune, a porunci; a numi, a desemna, a fixa, a învesti, a însărcina.  Titlu, substantiv neutru
Sinonime: antet, apelație, atribuţie, brevet, calitate, certificat, demnitate, denominație, denumire, designație, diplomă, drept, funcție, intitulare, manșetă, nume, numire, obligație, rang, rubricariu, subtitlu, titru, (figurat) bază legală, (învechit) spiță, (învechit) stat, (învechit) titol, (învechit) titulă, (învechit) tituluș.  Zis (zisă), adjectiv
Sinonime: citat, denumit, indicat, intitulat, menționat, numit, pomenit, poreclit, rostit, supranumit.  Angajare, substantiv
Sinonime: încadrare, numire, primire, intrare.  Aşa-zis, locuțiune adjectivală
Sinonime: aparent, fals, pretins, (pe nedrept) numit astfel.  Calificare, substantiv
Sinonime: (învechit) calificaţie; numire, (figurat) etichetare, taxare.  Constituire, substantiv
Sinonime: alcătuire, creare, desemnare, formare, instituire, înfiinţare, numire, organizare, stabilire.  Denominaţie, substantiv
Sinonime: apelație, denumire, desemnare, indicare, intitulare, marcă, nume, numire.  Denumi, verb
Sinonime: a boteza, a califica, a eticheta, a intitula, a numi, a supranumi.  Denumire, substantiv
Sinonime: nume, numire, denominație.  Denumit, adjectiv
Sinonime: botezat, etichetat, intitulat, numit, poreclit, supranumit, zis, (învechit) titluit.  Provivasi, verb
Sinonime: a avansa, a desemna, a face, a înainta, a înălţa, a numi, a promova, a pune, a ridica.  Provivasire, substantiv
Sinonime: avansare, înaintare, înălţare, numire, promovare, ridicare.  Desemnare, substantiv
Sinonime: afectație, constituire, denominaţie, denotaţie, indicare, numire.  Etichetare, substantiv
Sinonime: calificare, clasare, marcare, numire, triere.  Inomabil, adjectiv
Sinonime: care nu poate fi numit, inapelabil, incalificabil, (la figurat) dezgustător.  Nominativ, adjectiv
Sinonime: nominal, (învechit) nominatif, (învechit) numinativ, (învechit) numitoare.  Pristavlisi, verb
Sinonime: (despre documente) a da, a înainta, a încredinţa, a înmâna, a întinde, a preda, a prezenta, a remite, a transmite; (despre persoane) a numi în funcția de pristav.  Prochema, verb
Sinonime: a considera, a înscăuna, a întrona, a învesti, a numi, a proclama, a pune, a socoti.  Numeni, verb
Sinonime: a boteza, a chema, a denumi, a intitula, a numi, a porecli, a spune, a supranumi.  Supranumit, adjectiv
Sinonime: botezat, denumit, intitulat, numit, poreclit, zis, (învechit) titluit.  Titlui, verb (învechit)
Sinonime: a boteza, a chema, a denumi, a intitula, a numi, a porecli, a spune, a supranumi.  Deputa, verb (învechit)
Sinonime: a delega, a desemna, a detașa, a mandata, a numi.  Apelație, substantiv
Sinonime: adresare, chemare, numire, (învechit) apel, (variantă) apelațiune.  Titra, verb
Sinonime: a acorda un titlu, a da un titlu, a intitula, a numi, a pune un titlu.

Țitră, substantiv (învechit)
Sinonime: lămâie.  Intitulare, substantiv
Sinonime: denumire, nume, numire, titlu, (popular) întitulare, (popular) întitulire.  Nominaliza, verb
Sinonime: a desemna, a numi, a propune.  Prepune, verb (învechit)
Sinonime: a adăuga, a antepune, a așeza în loc, a așeza înainte, a bănui, a copia, a cunoaște (de mai înainte), a înlocui, a înnădi, a numi într-un post, a presupune, a prevesti, a prezenta, a prezice, a profetiza, a profeți, a propune, a proroci, a recomanda, a se îndoi, a se lăsa antrenat, a supune, a suspecta, a tălmăci, a traduce, a transpune, a vesti, (despre cereale) a semăna a doua oară, (figurat) a întreba.  Nominație, substantiv (învechit)
Sinonime: alegere, cooptare, designare, designație, investitură, numire, promoțiune, selecție, selecționare, titularizare, (învechit) nominare, (variantă) nominațiune.  Nomina, verb (învechit)
Sinonime: a boteza, a chema, a denumi, a designa, a intitula, a înmatricula, a numi, a porecli, a selecționa, a spune, a supranumi.

Nomină, substantiv (regional)
Sinonime: namilă.  Nominalizare, substantiv
Sinonime: desemnare, numire, propunere.  Nominalizat, adjectiv
Sinonime: desemnat, numit, propus.  Desemnat, adjectiv
Sinonime: indicat, nominalizat, numit.

Desemnat, substantiv
Sinonime: desemnare.  Ridicare, substantiv
Sinonime: anulare, arestare, ascensiune, așezare sus, avansare, cățărare, clădire, cocoțare, construcție, construire, creștere, culegere, cules, desființare, dezvoltare, ducere sus, durare, evaporare, evoluție, funcție, grad, ieșire la suprafață, izbăvire, împingere în sus, împrăștiere, înaintare, înălțare, încasare, îndepărtare, îndreptare, înființare, înfiripare, înlăturare, însănătoșire, întindere, întremare, înzdrăvenire, lecuire, luare de atitudine, luare de jos, luare în primire, majorare, mărire, mers înainte, mobilizare, numire, opunere, plecare, primire, producere, progres, promovare, propășire, rang, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, reconstruire, redresare, refacere, relevare, restabilire, revoltă, ridicat, risipire, săltare, săltat, scoatere, sculat, scumpire, sporire, stârnire, strângere, strâns, suflecare, suire, suit, suspendare, tămăduire, tragere în sus, transportare, trezire, ucidere, umflare, urcare, urcat, vindecare, zidire, (figurat) formare, (figurat) ivire, (figurat) răpire, (învechit și regional) suflecătură, (învechit) alungare, (învechit) ardicare, (învechit) aridicare, (învechit) înviere, (învechit) mutare, (învechit) preamărire, (învechit) provivasire, (învechit) rădicare, (învechit) răsărit, (învechit) redicare, (învechit) sănătoșare, (învechit) tămăduință, (învechit) văznesenie, (învechit) vracevanie, (livresc) edificare, (popular) ispas, (popular) sculare, (popular) tămăduială.  Supranumi, verb
Sinonime: a boteza, a califica, a chema, a denumi, a intitula, a înzestra cu un supranume, a numi, a porecli, a spune, a zice, (învechit și regional) a număra, (învechit) a grăi, (învechit) a nomina, (învechit) a numeni, (învechit) a titlui.  Poreclire, substantiv
Sinonime: calificare, poreclă, supranumire, (învechit și regional) numire, (învechit) batjocorire, (învechit) învinuire, (învechit) nesocotire, (regional) nunășire, (regional) policrărire, (regional) porecreală.