Nenoroci, verb
Sinonime: a neferici, a năpăstui.  Nenorocire, substantiv feminin
Sinonime: nefericire, nenoroc, năpastă, rău, pacoste, belea, necaz, neajuns, ghinion, ticăloşie, neplăcere, bucluc, încurcătură; dezastru, catastrofă, calamitate, flagel.  Nenorocit (nenorocită), adjectiv
Sinonime: nefericit, nenorocos, năpăstuit, sărman, sărac, nevoiaş, mizer, ticălos; dureros, trist, deprimant, dezolant, jalnic.  Nenorocitor, adjectiv (învechit)
Sinonime: nenorocit.  

---

Amărât (amărâtă), adjectiv
Sinonime: mâhnit, necăjit, trist, supărat, indispus; (figurat) uzat, ponosit, de aruncat, jerpelit, degradat, nenorocit, prăpădit, pârlit.  Biet (biată), adjectiv
Sinonime: sărac, vrednic de milă, de plâns, sărman, nenorocit; regretat, răposat, decedat.  Blestem, substantiv neutru
Sinonime: imprecație, afuriseală, urgiseală, maledicție, nenorocire, fatalitate; excomunicare.  Blestemat (blestemată), adjectiv
Sinonime: afurisit, jurat, urgisit, oropsit, nenorocit; rău, mizerabil, ticălos, mişel, infam; excomunicat, renegat; mârşav, netrebnic, josnic, abject.  Calamitate, substantiv feminin
Sinonime: cataclism, nenorocire, dezastru, flagel, catastrofă, plagă, năpastă.  Catastrofă, substantiv feminin
Sinonime: dezastru, nenorocire, cataclism, calamitate.  Cumpănă, substantiv feminin
Sinonime: cântar, balanță; echilibru, armonie, măsură; (figurat) primejdie, nenorocire, necaz, încercare; (Banat şi Transilvania) ghermăn; (astronomie; articulat) balanţa; (tehnică) boloboc, nivelă cu bulă de aer; (tehnică) capră, (la plural) aripi; aripă, cruce, crucea dinainte, posadă, restrişte, schimbătoare, spetează.  Dabilă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: impozit, dare, contribuţie, bir, dajdie; belea, bucluc, cadavru, corp, dandana, gloabă, hoit, încurcătură, leş, mârţoagă, mortăciune, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, osatură, pacoste, pocinog, rău, schelet, sistem osos, stârv, supărare, trup.  Dănănaie, substantiv feminin
Sinonime: necaz, belea, pacoste, năpastă; ciudăţenie, năzdrăvănie, bazaconie, balamuc, bizarerie, bâzdâganie, boarfe, boroboaţă, bucluc, bulendre, calabalâc, catrafuse, curiozitate, dandana, drăcie, drăcovenie, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, încurcătură, larmă, minunăţie, năstruşnicie, năzbâtie, neajuns, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pocinog, poznă, rău, scandal, supărare, şotie, tămbălău, tărăboi, tevatură, trăsnaie, troace, tumult, ţoale, vacarm.  Deplorabil (deplorabilă), adjectiv
Sinonime: jalnic, lamentabil, trist, descurajant, mizerabil, nenorocit, prăpădit, (livresc) mizer, (învechit şi regional) ticălos, (învechit) mişel.  Dezastru, substantiv neutru
Sinonime: catastrofă, nenorocire, sinistru, nefericire, calamitate, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, urgie, (învechit şi popular) prăpădenie, (popular) blestem, mânie, potopenie, topenie, (învechit şi regional) pustieşag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pârjol, plagă.  Dezastruos (dezastruoasă), adjectiv
Sinonime: nimicitor, înfricoşător, catastrofal, groaznic, distrugător, fatal, funest, nefericit, nenorocit, tragic.  Distruge, verb
Sinonime: a (se) nimici, a (se) ruina, a desfiinţa, a face praf, a stârpi, a devasta, a pârjoli, a (se) prăpădi, a pustii, (regional) a pustului, (învechit) a sfârşi, a (se) strica, a lichida, (figurat) a topi; a masacra, a rade, a zdrobi, (învechit şi regional) a sparge, (figurat) a pulveriza, a şterge; a (se) nenoroci, (învechit şi regional) a (se) ticăloşi, a vătăma, a mistui, (figurat) a sfărâma, a ucide, a (se) mânca, a (se) roade.  Dramă, substantiv feminin
Sinonime: nenorocire, nefericire, încercare grea.  Fatalitate, substantiv feminin
Sinonime: soartă, destin, ursită, predestinare; nenorocire, nefericire, ghinion.  Flagel, substantiv neutru
Sinonime: calamitate, dezastru, boală, epidemie, molimă, nenorocire, pacoste, prăpăd; bici, vargă; (botanică) ramură filiformă.  Funest (funestă), adjectiv
Sinonime: dezastruos, fatal, întristător, jalnic, malefic, mohorât, nefast, nenorocit, sinistru, sumbru, trist, (livresc) fatidic, (popular) pocit.  Grozăvie, substantiv feminin
Sinonime: asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, dezastru, diformitate, duium, ferocitate, grămadă, hâdoşenie, monstruozitate, mulţime, neîndurare, nenorocire, neomenie, oroare, poceală, potop, prăpăd, puhoi, puzderie, răutate, sălbăticie, sluţenie, sumedenie, urâciune, urâţenie, urgie, violenţă, vitregie, (învechit şi regional) străşnicie, (învechit) groznicie, (popular) grozăvenie.  Jalnic (jalnică), adjectiv
Sinonime: trist, dureros, de jale, nenorocit, de plâns, jelitor, tânguitor, funebru, funerar, lugubru.  Lamentabil (lamentabilă), adjectiv
Sinonime: consternant, deplorabil, detestabil, execrabil, jalnic, mizerabil, nenorocit, nul, oribil, penibil, prăpădit, rău, trist, vrednic de milă, (învechit și regional) ticălos, (învechit) mișel, (livresc) mizer, (vrednic) de plâns.  Lovitură, substantiv feminin
Sinonime: atac, atingere, bătaie, corecție, izbitură, percuție, plesnitură, rană, salvă, șoc, zvârlitură, (învechit) loveală, (învechit) vătămătură, (popular) pălitură, (regional) ștos; (sport) croșeu, directă, lob, sving, upercut, voleu, (lovitură de colț) corner, (lovitură de picior căzută) dropgol; (figurat) durere sufletească, năpastă, neajuns, necaz, nenorocire, supărare.  Milog (miloagă), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: cerşetor, sărac; nenorocit, păcătos, mizer.  Năpastă, substantiv feminin
Sinonime: nenorocire, belea, pacoste, necaz, neplăcere, bucluc, încurcătură; învinuire; acuzaţie, calomnie.  Năzdrăvănie, substantiv feminin
Sinonime: bazaconie, belea, boroboaţă, bucluc, ciudăţenie, dandana, ghiduşie, glumă, încurcătură, minunăţie, minune, năpastă, năzbâtie, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, poznă, rău, şotie, ştrengărie.  Nefast (nefastă), adjectiv
Sinonime: rău, nenorocos, nefericit, nefavorabil, nenorocit.  Neferici, verb
Sinonime: a nenoroci.  Nefericire, substantiv feminin
Sinonime: nenorocire, năpastă, pacoste, belea, necaz; decădere, mizerie, sărăcie, ticăloşie.  Nevoiaş (nevoiașă), adjectiv
Sinonime: sărac, sărman, mizer, nenorocit, modest, sărăcăcios.  Oropsit (oropsită), adjectiv
Sinonime: asuprit, prigonit, urgisit, chinuit, sărman, prăpădit, nenorocit; părăsit, uitat, pierdut.  Osândă, substantiv feminin
Sinonime: condamnare, osândire, pedeapsă; chin, caznă, suferinţă, supliciu, blestem, pacoste, năpastă, nenorocire, urgie.  Pacoste, substantiv feminin
Sinonime: nenorocire, năpastă, belea, necaz, mizerie.  Patimă, substantiv feminin
Sinonime: afecţiune, amor, ardoare, belea, bucluc, chin, cusur, dandana, dar, defect, dragoste, entuziasm, iubire, încurcătură, înflăcărare, maladie, martiraj, martiriu, meteahnă, mucenicie, năpastă, nărav, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pasiune, patos, părtinire, pocinog, rău, suferință, supărare, supliciu, tortură, viciu, (familiar) boală, (popular și familiar) pârțag, (popular) învăț, (prin Bucovina) băsău, (regional) madea, (regional) natură, (regional) nărăvie, (regional) parfie, (regional) teahnă, (variantă) patemă.  Păcătos (păcătoasă), adjectiv
Sinonime: vinovat, culpabil; ticălos, afurisit, josnic, abject, nevrednic, stricat, nemernic, infam, mârşav, netrebnic, necinstit; nenorocit, nevoiaş, sărac, sărman, mizer, prăpădit, necăjit.  Pedeapsă, substantiv feminin
Sinonime: sancţiune, condamnare, osândă, corecţie, (figurat) suferinţă, chin, caznă, supliciu; urgie, pacoste, năpastă, nenorocire, blestem.  Pierzanie, substantiv feminin
Sinonime: amărăciune, catastrofă, corupție, decadență, decădere, decedare, deces, degradare (morală), depravare, desfrânare, desfrâu, desperare, destrăbălare, dezastru, dezmăț, dispariție, disperare, durere, imoralitate, jale, masacru, măcel, moarte, năruire, nenorocire, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzare, prăbușire, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, răposare, ruină, sfârșit, stingere, stricăciune, sucombare, suferință (mare), ucidere în masă, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putrefacție, (figurat) putreziciune, (învechit și figurat) putrejune, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) pieire, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (popular) avort, (rar) deșănțare, (regional) pieiște.  Plagă, substantiv feminin
Sinonime: leziune, rană; calamitate, pacoste, nenorocire, flagel, dezastru.  Potop, substantiv neutru
Sinonime: revărsare, inundaţie, diluviu, înec; (figurat) imensitate, mulţime, noian; prăpăd, urgie, nenorocire, calamitate, dezastru.  Poznă, substantiv feminin (popular)
Sinonime: belea, boroboață, bucluc, ciudățenie, dandana, drăcie, drăcovenie, farsă, gafă, ghiduşie, giumbuşluc, glumă, ispravă, încurcătură, năpastă, năzbâtie, năzdrăvănie, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, prostie, rău, supărare, șotie, ștrengărie, trăsnaie, (familiar) parascovenie, (învechit) bosma, (învechit) dănănaie, (Moldova și Bucovina) palotie, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tonoasă, (popular) drăcărie, (prin Banat) snoabă, (regional) boață, (regional) dăndănaie, (regional) năsărâmbă.  Prăpăd, substantiv neutru
Sinonime: nenorocire, calamitate, urgie, dezastru, ruină; mulţime; belşug; avalanşă.  Prăpădenie, substantiv feminin
Sinonime: calamitate, catastrofă, deteriorare, dezastru, distrugere, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, pagubă, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, stricăciune, urgie.  Rău, adverb
Sinonime: greșit, inexact, incorect, supărător, nefavorabil, nepotrivit, nesatisfăcător; incomod, neconfortabil, neplăcut, dezagreabil.

Rău, substantiv neutru
Sinonime: neajuns, neşansă, neplăcere, suferinţă, nenorocire.

Râu, substantiv neutru
Sinonime: apă curgătoare; înfloritură, cusătură, broderie.  Ruinător (ruinătoare), adjectiv
Sinonime: distrugător, dezastruos, nefast, nenorocit.  Sărac (săracă), adjectiv
Sinonime: sărman, nevoiaş, strâmtorat, împovărat, scăpătat, ruinat, calic, în mizerie, cerşetor, golan; biet, nenorocit; neroditor, neproductiv, nefertil, sec, steril.  Sărăcăcios (sărăcăcioasă), adjectiv
Sinonime: sărac, mizer, nevoiaş, nenorocit, modest; puţin, inconsistent; neroditor, sterp, neproductiv, nefertil; (figurat) inexpresiv, banal, şters.  Sărman (sărmană), adjectiv
Sinonime: sărac, lipsit, nevoiaş, fără mijloace, strâmtorat, împovărat, scăpătat; amărât, nenorocit, biet.  Scârbă, substantiv feminin
Sinonime: amar, amărăciune, animozitate, antipatie, aversiune, ceartă, chin, ciudă, conflict, dezacord, dezbinare, dezgust, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, durere, dușmănie, faptă nedemnă, faptă urâtă, frică, furie, gâlceavă, gelozie, greaţă, grijă, groază, invidie, încercare, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, întristare, înverșunare, învrăjbire, litigiu, mâhnire, mânie, năpastă, necaz, neînțelegere, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, oroare, ostilitate, patimă, păs, pătimire, pică, pizmă, plictis, porcărie, pornire, ranchiună, repulsie, silă, spaimă, suferință (morală), supărare, teamă, temere, teroare, ticăloşie, tristețe, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie, (familiar) otreapă; (figurat) ființă dezgustătoare, om mârșav; (la plural) vorbe murdare, vorbe triviale, ocări, înjurături.  Sodom, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: mulțime, gloată, popor, sumedenie (de oameni, de animale), cantitate mare (de ceva); (figurat) prăpăd, nenorocire, pustiire, potop.  Ticălos (ticăloasă), adjectiv
Sinonime: nemernic, păcătos, afurisit, nevrednic, rău, abject, mizerabil, detestabil, mişel, josnic, mârşav, netrebnic, infam, necinstit; sărman, nenorocit, năpăstuit, prăpădit, necăjit.  Tragedie, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) nenorocire, calamitate, dezastru, catastrofă, zbucium, suferinţă.  Urgie, substantiv feminin
Sinonime: năpastă, nenorocire, ură, furie, prăpăd, calamitate, pacoste.