Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Nega
Nega, verb
Sinonime: a tăgădui, a abjura, a renega, a contesta.  
Negabil
Negabil, adjectiv
Sinonime: contestabil, dezavuabil, discutabil, dubios, refutabil.  
Negamicină
Negamicină, substantiv
Sinonime: (farmacologie) neomicină.  
Negare
Negare, substantiv
Sinonime: contestare, negație, respingere, tăgăduire.  
Negat
Negat, adjectiv
Sinonime: contestat, nerecunoscut, rejectat.  
Negata
Negata, adjectiv
Sinonime: neisprăvit, nepregătit, (învechit și regional) neterminat, (regional) fără găoace.

Negata, adverb (învechit și regional)
Sinonime: nefiind gata.  
Negăti
Negăti, verb
Sinonime: (regional) a se canoni, a căzni, a chinui, a munci, a schingiui, a tortura, a trudi.  
Negaţie
Negaţie, substantiv
Sinonime: contestare, denegare, dezmințire, negare, nihilism, refutație, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, (învechit) denegație, (învechit) infirmație, (învechit) negațiune, (învechit) tagă, (învechit) tăgăduință.  
Negativ
Negativ, substantiv
Sinonime: clișeu, fototip.  
Negativ (negativă)
Negativ (negativă), adjectiv
Sinonime: demobilizator, distructiv, obstrucționist, nefavorabil.  
Negativa
Negativa, verb
Sinonime: a încărca cu electricitate negativă, a polariza cu electricitate negativă.  
Negativare
Negativare, substantiv
Sinonime: (fizică) încărcare cu electricitate negativă, negativizare.  
Negativat
Negativat, adjectiv
Sinonime: (fizică) încărcat cu electricitate negativă.  
Negativism
Negativism, substantiv
Sinonime: inacceptare, negativitate, nihilism, refuz, rezistență.  
Negativizare
Negativizare, substantiv
Sinonime: negativare.  
Negator
Negator, adjectiv
Sinonime: contestator, critic, detractor, dubitativ, (învechit) contradictor, (învechit) contrazicător, (învechit) negatoriu.  
Negatron
Negatron, substantiv
Sinonime: (fizică) electron, (variantă) negaton.  

Abjura
Abjura, verb
Sinonime: a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.  
Canoni
Canoni, verb
Sinonime: a (se) căzni, a (se) chinui, a (se) munci, a (se) trudi, a depune eforturi susținute, a impune penitență, a îndura, a năsli, a pedepsi, a schingiui, a se forța, a se frământa, a se necăji, a se obosi, a se osârdnici, a se osârdui, a se osteni, a se sforța, a se sili, a se strădui (din răsputeri), a se supune unui canon, a se volnici, a se zbate, a se zbuciuma, a strânge, a suferi, a tortura, (figurat) a se sfărâma, (învechit și popular) a (se) nevoi, (învechit) a se învălui, (învechit) a străstui, (Moldova) a se strădănui, (popular) a se sârgui, (regional) a negăti, (regional) a se verpeli.  
Condamnabil (condamnabilă)
Condamnabil (condamnabilă), adjectiv
Sinonime: reprobabil, blamabil, criticabil, rău, negativ.  
Contesta
Contesta, verb
Sinonime: a tăgădui, a protesta, a contrazice, a nega, a dezminţi, a renega.  
Dăunător (dăunătoare)
Dăunător (dăunătoare), adjectiv
Sinonime: păgubitor, vătămător, stricător, distrugător, negativ, nociv, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, (livresc) pernicios, (învechit şi popular) pierzător, (regional) dăunăcios, dăunos, (învechit) pagubnic, prejudicios, stricăcios, (figurat) contraproductiv.  
Defavorabil (defavorabilă)
Defavorabil (defavorabilă), adjectiv
Sinonime: neprielnic, dezavantajos, neconvenabil, nefavorabil, nepotrivit, potrivnic, vitreg, (învechit şi popular) nepriincios, neplăcut, negativ; peiorativ.  
Dezice
Dezice, verb
Sinonime: a dezavua, a dezminți, a infirma, a nega, a tăgădui, a anula, a retracta; a (se) contrazice.  
Dezminţi
Dezminţi, verb
Sinonime: a nega, a contesta, a tăgădui, a retracta, a retrage, a anula, a infirma, a fi în dezacord, a contrazice; a nu răspunde așteptărilor.  
Instinctiv (instinctivă)
Instinctiv (instinctivă), adjectiv
Sinonime: inconştient, pe negândite, natural, firesc.  
Iraţional (irațională)
Iraţional (irațională), adjectiv
Sinonime: neraţional, ilogic, fără temei, negândit.  
Lepăda
Lepăda, verb
Sinonime: a abandona, a abjura, a afurisi, a alunga, a anatemiza, a arunca, a avorta, a azvârli, a blestema, a deborda, a descărca, a excomunica, a expulza, a goni, a izgoni, a înlătura, a lua, a năpârli, a nega, a nu mai fi de acord, a părăsi, a refuza, a renega, a renunţa, a respinge, a scoate, a se apăra, a se depărta, a se dezbăra, a se dezbrăca, a se dezice, a se dezvinovăți, a se feri, a se îndepărta, a se lăsa, a se păzi, a se schimba, a trage, a vărsa, a voma, a vomita, a zvârli, a-şi muta gândul, (învechit) a scutura, (regional) a lăpăda, (regional) a țipa.  
Neaşteptat (neaşteptată)
Neaşteptat (neaşteptată), adjectiv
Sinonime: brusc, fără veste, imprevizibil, inopinat, năprasnic, nebănuit, negândit, nenădăjduit, neprevăzut, neprevizibil, nescontat, nesperat, subit, surprinzător, (figurat) prăpăstios; (locuţiune) (pe neașteptate) fără te aștepți, deodată.  
Nefavorabil (nefavorabilă)
Nefavorabil (nefavorabilă), adjectiv
Sinonime: defavorabil, dezavantajos, negativ, neplăcut, nepotrivit, neprielnic, potrivnic, prost, rău, urât, vitreg, (învechit) nefavoritor, (învechit) nepriincios, (învechit) nepriitor, (livresc) oneros.  
Peiorativ (peiorativă)
Peiorativ (peiorativă), adjectiv
Sinonime: defavorabil, depreciativ, dispreţuitor, negativ, (variantă) pejorativ.  
Pernicios (pernicioasă)
Pernicios (pernicioasă), adjectiv
Sinonime: dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.  
Recuza
Recuza, verb
Sinonime: a respinge, a nu admite, a nu recunoaşte, a tăgădui, a nega, a nu fi de acord.  
Refuz
Refuz, substantiv neutru
Sinonime: respingere, neprimire, neacceptare, negare, renunţare.  
Renega
Renega, verb
Sinonime: a tăgădui, a nega, a repudia, a abjura, a nu recunoaște, a se lepăda, a se dezice, a respinge, a recuza.  
Stricător (stricătoare)
Stricător (stricătoare), adjectiv
Sinonime: corupător, dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, pervers, pervertitor, prejudiciabil, primejdios, rău, vătămător, (învechit și popular) pierzător, (învechit) pagubnic, (învechit) prejudicios, (învechit) stricăcios, (livresc) pernicios, (regional) dăunăcios, (regional) dăunos.  
Tăgădui
Tăgădui, verb
Sinonime: a contesta, a nega, a dezminţi, a abjura.  
Contestaţie (contestaţii)
Contestaţie (contestaţii), substantiv feminin
Sinonime: dispută, contradicţie, controversă, critică, dezbatere, ceartă, negare, dezacord, provocare, discuţie, luptă, opoziţie, revoltă, subversiune; (juridic) plângere, întâmpinare.  
Anion
Anion, substantiv
Sinonime: (fizică) ion negativ; (anion macromolecular) macroanion.  
Anticataliză
Anticataliză, substantiv
Sinonime: (chimie) cataliză negativă.  
Pagubnic
Pagubnic, adjectiv
Sinonime: dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.  
Contestare
Contestare, substantiv
Sinonime: dezminţire, negare, negaţie, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, (învechit) tagă, tăgăduinţă.  
Contestat
Contestat, adjectiv
Sinonime: contrazis, controversat, dezbătut, discutat, negat, sub semnul întrebării.  
Dăunăcios
Dăunăcios, adjectiv
Sinonime: dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.  
Dăunos
Dăunos, adjectiv
Sinonime: dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.  
Demobilizator
Demobilizator, adjectiv
Sinonime: demoralizant, demoralizator, deprimant, descurajant; negativ.  
Denega
Denega, verb
Sinonime: a contesta, a contrazice, a (se) dezice, a dezavua, a infirma, a nega, a obiecta, a refuza, a respinge, a tăgădui.  
Dezminţire
Dezminţire, substantiv
Sinonime: contestare, contrazicere, deszicere, dezavuare, dezicere, infirmare, negare, recuzare, refutare, retractare, tăgăduire.  
Electron
Electron, substantiv
Sinonime: (fizică) negatron.  
Evaporat
Evaporat, adjectiv
Sinonime: vaporizat, volatilizat; dispărut, de negăsit.  
Contrareacție
Contrareacție, substantiv
Sinonime: autoreglare, autoreglaj, feedback, feed-back, retroacțiune, reacție negativă.  
Denegație
Denegație, substantiv
Sinonime: denegare, denegațiune, dezmințire, infirmare, negare (în justiție).  
Prejudicios
Prejudicios, adjectiv
Sinonime: dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.  
Distopie
Distopie, substantiv
Sinonime: utopie negativă.  
Dezicere
Dezicere, substantiv
Sinonime: dezmințire, negare, retractare, (variantă) deszicere.  
Inhibitor
Inhibitor, substantiv
Sinonime: catalizator negativ, (inhibitor de oxidare) antioxidant.  
Pieizător
Pieizător, adjectiv
Sinonime: compromiţător, dăunător, degradant, devastator, dezastruos, dezonorant, distructiv, distrugător, infamant, înjositor, nedemn, negativ, nimicitor, nociv, omorâtor, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, pustiitor, rău, ruinător, ruşinos, stricător, ucigaș, ucigător, vătămător.  
Antierou
Antierou, substantiv
Sinonime: erou negativ, (literatură) personaj negativ.  
Nihilism
Nihilism, substantiv
Sinonime: anarhism, necredință, negativism, pesimism, scepticism.  
Nihilist
Nihilist, substantiv
Sinonime: anarhist, negativist, pesimist, sceptic.  
Tăgăduinţă
Tăgăduinţă, substantiv
Sinonime: contestare, dezmințire, negare, negație, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire.  
Spontaneu
Spontaneu, adjectiv
Sinonime: automat, automatic, direct, drept, fără ocol, franc, imediat, impulsiv, inconștient, instinctiv, involuntar, liber, mașinal, natural, negândit, spontan.  
Neraţional
Neraţional, adjectiv
Sinonime: aberant, absurd, antilogic, automat, delirant, derezonabil, extravagant, ilogic, incoerent, incoherent, inconștient, instinctiv, irațional, lipsit de înțelepciune, lipsit de judecată, mașinal, nechibzuit, necugetat, negândit, nelogic.  
Nenădăjduit
Nenădăjduit, adjectiv
Sinonime: neașteptat, negândit, nesperat.  
Ion
Ion, substantiv
Sinonime: amfion, atom, nucleu, particulă, (ion de hidrogen) proton, (ion negativ) anion, (ion pozitiv) cation.  
Propoziţie
Propoziţie, substantiv
Sinonime: afirmație, aforism, alegație, aserțiune, axiomă, corolar, cuvânt, declarație, enunț, expresie, frază, ipoteză, maximă, mărturisire, negație, paradox, postulat, precept, premisă, relatare, spusă, teoremă, teză, vorbă, zisă; ofertă, propunere; (variantă) propozițiune.  
Abnega
Abnega, verb
Sinonime: a nega, a renunța, a se consacra în întregime, a se dedica, a se devota, a se lepăda, a tăgădui.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/





Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Dicti0nar.ro