Moştenire, substantiv
Sinonime: atavism, domeniu, ereditate, patrimoniu, succesiune, testament, tradiție, transmitere, (învechit și popular) moșie, (învechit și regional) miraz, (învechit și regional) moștină, (învechit și regional) rămășiță, (învechit) clironomie, (învechit) dostoianie, (învechit) leg, (învechit) moșnenie, (învechit) moștenie, (învechit) nemestnicie, (învechit) rămas.  

---

Clironomie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: drept ereditar, moștenire, patrimoniu, succesiune.  Ereditate, substantiv feminin
Sinonime: moştenire, succesiune.  Obcină, substantiv feminin
Sinonime: culme, vârf, creastă; moşie, proprietate; moştenire; patrie, ţară.  Rămăşiţă, substantiv feminin
Sinonime: coborâtor, descendent, diferență, mont, moștenire, odraslă, pariu, patrimoniu, prinsoare, progenitură, rămășag, relicvă, reminiscenţă, rest, restanţă, scoborâtor, succesiune, urmaș, viță, vlăstar, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (Transilvania) mărădic.  Succesiune, substantiv feminin
Sinonime: înşiruire, șir, succedare; moştenire, transmitere.  Zestre, substantiv feminin
Sinonime: dotă, inventar, moştenire.  Dezmoşteni, verb
Sinonime: a înlătura pe cineva de la o moștenire, (învechit) a desclironomisi; a frustra.  Domeniu, substantiv
Sinonime: moşie, exploatație, fermă, fief, moștenire, patrimoniu, proprietate, (la plural) bunuri; branşă, sector, (figurat) teren; arie, compartiment, competență, sferă, cadru, cerc, câmp, materie, raion, specialitate, tărâm, zonă; resort, serviciu; mulţime, interval de valori.  Dostoianie, substantiv
Sinonime: moştenire, patrimoniu, succesiune.  Ocină (ocine), substantiv
Sinonime: (învechit) moşie, moștenire, patrimoniu, proprietate.  Moştină, substantiv
Sinonime: (regional) moaşte, mumie; moştenire, patrimoniu, succesiune; loc umed, timp neguros, timp ploios.  Moşnenie, substantiv
Sinonime: moştenire, patrimoniu, succesiune.  Moştenie, substantiv
Sinonime: moştenire, patrimoniu, succesiune.  Mereaz, substantiv
Sinonime: (învechit și regional) miraz, moștenire (lăsată sau primită).  Rămas, substantiv
Sinonime: amanet, ereditate, excedent, gaj, garanție, moștenire, pariu, patrimoniu, plus, prinsoare, prisos, prisosință, rămășag, rămășiță, rest, succesiune, surplus; rămânere; (învechit) hotărâre, sentință.

Rămaş, substantiv
Sinonime: pariu, prinsoare, rămăşag.  Miraz, substantiv
Sinonime: (învechit și regional) avere rămasă, ereditate, moștenire, patrimoniu, succesiune; (variante; cu sensul de moștenire) meras, meraz, miras; (regional) bazaconie, bizarerie, bâzdâganie, ciudățenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, minunăție, năstrușnicie, năzdrăvănie, poznă.  Iuș, substantiv
Sinonime: (regional) drept (de moștenire).  Nemestnicie, substantiv
Sinonime: (învechit) moștenire, patrimoniu, succesiune.  Străvechi, adjectiv
Sinonime: arhaic, bătrân, imemorial, primitiv, secular, străbun, strămoșesc, transmis prin moștenire, uzat, vechi, (figurat) cărunt, (învechit și figurat) sur, (învechit) nepomenit, (învechit) preavechi, (învechit) străbunesc.  Clironomicesc, adjectiv (învechit)
Sinonime: de moștenire, moștenit, (învechit) clironomic.  Clironomitor, substantiv (învechit)
Sinonime: moștenire, moștenitor, (învechit) clironomisitor.  Moştenit, adjectiv
Sinonime: congenital, dobândit, ereditar, înnăscut, lăsat prin moștenire.  Eritagiu, substantiv (învechit)
Sinonime: drept de moștenire, (variantă) eritaj.  Meraz, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: avere rămasă, moștenire; (variante) meras, miras, miraz.