Mitui, verb
Sinonime:
a cumpăra, a da mită, a șperțui, (astăzi rar) a sfănțui, (figurat) a unge, (învechit) a mâzdi. Mițui, verb (popular)
Sinonime:
a bate (trăgând de păr), a flocăi, a părui, a tăia lâna, a târnui, a tunde (un miel, o oaie).
Mituială, substantiv
Sinonime:
cumpărare, mită, mituire, şperţ, șperțuială, (figurat) ungere, (învechit) rușfetărie, (rar) sfănțuială, (rar) sfănțuire.
Mituire, substantiv
Sinonime:
cumpărare, mituială, șperțuială, (figurat) ungere, (învechit) rușfetărie, (rar) sfănțuială, (rar) sfănțuire. Mițuire, substantiv (popular)
Sinonime:
mițuială, mițuit, tundere.
Cinsti, verb Sinonime:
a respecta, a stima, a preţui, a manifesta consideraţie, a onora; (familiar) a da un cadou, a dărui, a da bacșiş, a mitui; a închina (un pahar), a bea în onoarea cuiva.
Cumpăra, verb Sinonime:
a-şi procura, a obţine, a achiziţiona; a face rost; (figurat) a mitui.
Unge, verb Sinonime:
a gresa, a lubrefia; a tencui, a humui, a lipi pereţii, a murui; a consacra, a învesti; (figurat) a mitui, a da mită.
Sfănţuială, substantiv (familiar)
Sinonime:
corupere, dare de mită, escrocare, luare de mită, mită, mituială, mituire, stoarcere de bani (de bunuri etc.), șperț, șperțuială, (popular) sfănțuire, (popular) sfănțuit.
Sfănţuire, substantiv (popular)
Sinonime:
mituială, mituire, sfănțuială, șperțuială.
Mâzdi, verb (învechit)
Sinonime:
a mitui, a şperţui.
Șpagagiu, substantiv (regional)
Sinonime:
corupător, mituitor, șpăgar, șperțar.
Sfănţui, verb (familiar)
Sinonime:
a corupe, a înșela, a lua mită, a mitui, a stoarce bani, a şperţui, (învechit) a frăncui.
Ungere, substantiv
Sinonime:
gresare, întindere, lubrifiere, miruire, murdărire (cu ulei), uns; lipire, mituială, mituire, şperţuială; înscăunare.
Năimire, substantiv (învechit)
Sinonime:
angajare, închiriere, (regional) mituire.
Șpăgui, verb
Sinonime:
(argou) a mitui.
Sfănțuit, substantiv (învechit și familiar)
Sinonime:
escrocare, mituire, stoarcere de bani (de bunuri etc.), (popular) sfănțuială, (popular) sfănțuire.
Sfănțuitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
mituitor.
Năimi, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a angaja, a arenda, a băga, a contracta, a intra, a încadra, a închiria, a lua cu chirie, a lua în arendă, a lua în serviciu, a lua la lucru, a lua, a numi, a primi, a tocmi, a vârî, (învechit și regional) a nămi, (învechit) a năiemi, (regional) a năcmi, (regional) a nimi, (Transilvania) a mitui.
Împingere, substantiv
Sinonime:
expulsie, ghiontire, îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncire, îmbrâncitură, împins, împinsătură, înghionteală, înghiontire, luptă, mers din greu, (figurat) izgonire, (figurat) respingere, (ironic) mituire, (învechit) dovedire, (regional) înghioldeală, (regional) înghioldire, (regional) înieptare.
Ajunsătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
mituire.
