Miasmă, substantiv feminin
Sinonime: duhoare, putoare.  Miasmatic, adjectiv
Sinonime: dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, infect, împuțit, neplăcut, nesuferit, pestilențial, puturos, rău, rău-mirositor, respingător, scârbos, urât.  

---

Dezagreabil (dezagreabilă), adjectiv
Sinonime: neplăcut, supărător, dezgustător, respingător, (figurat) ingrat, displăcut, dizgraţios, greţos, greu, infect, împuţit, nesuferit, puturos, rău, scârbos, urât, rău-mirositor, (livresc) fetid, miasmatic, pestilenţial, repugnant, repulsiv, (învechit) scârnav, (învechit) scârbavnic, scârbelnic, antipatic.  Duh, substantiv neutru
Sinonime: arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.  Duhoare, substantiv feminin
Sinonime: miros urât, aer stricat, putoare, miasmă.  Miros (mirosuri), substantiv masculin
Sinonime: abur, abureală, aromă, duhoare, emanaţie, iz, miasmă, mireasmă, miroznă, olfacție, parfum, (figurat) fler, (figurat) intuiție, (figurat) perspicacitate, (învechit) miroseală, (învechit) mirosenie, (învechit) odor, (învechit) odorat, (învechit) olm; (mai ales la plural) condiment, mirodenie.  Putoare, substantiv feminin
Sinonime: miros rău, duhoare, miasmă; om leneş, om inactiv, om murdar; femeie stricată, prostituată.  Smreduire, substantiv
Sinonime: contagiune, contaminare, duhoare, infectare, infecţie, împuţiciune, miasmă, molipsire, putoare.  Fetiditate, substantiv
Sinonime: duhoare, infecţie, împuţiciune, miasmă, pestilență, putoare.  Neplăcut, adjectiv
Sinonime: antipatic, defavorabil, dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, fetid, grețos, greu, incomod, infect, împuțit, miasmatic, nefavorabil, nesuferit, penibil, pestilențial, prost, puturos, rău, răumirositor, repugnant, repulsiv, respingător, scârbos, supărător, urât, (figurat) ingrat, (învechit și popular) scârnav, (învechit) scârbavnic, scârbelnic, (învechit) slab, (învechit) supărăcios.  Împuţiciune, substantiv
Sinonime: duhoare, infecție, împuțeală, împuțire, împuțitură, miasmă, murdărie, putoare, (figurat) trândăvire, (învechit) duh, (învechit) împuciciune, (învechit) împuciuciune, (învechit) smreduire, (livresc) fetiditate, (trivial) bășire.