Marca, verb
Sinonime: a însemna, a nota, a înregistra, a înscrie, a menţiona; a delimita, a contura, a limita, a mărgini, a jalona; (figurat) a indica, a dovedi, a sublinia, a scoate în evidenţă, a releva, a arăta, a accentua.

Marcă, substantiv feminin
Sinonime: semn, însemnare, notă, menţiune; inscripţie, urmă, pecete, amprentă, indiciu, dovadă; simbol, tip, model.  Marcaj, substantiv neutru
Sinonime: semn, însemnare, indicator, indiciu, reper.  Marcant (marcantă), adjectiv
Sinonime: însemnat, de vază, mare, important, proeminent, remarcabil, memorabil, de seamă.  Marcare, substantiv
Sinonime: accentuare, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, evidențiere, francare, hotărnicire, înscriere, însemnare, întărire, limitare, marcaj, marcat, marcație, mărginire, relevare, reliefare, subliniere, timbrare, (livresc) potențare.  Marcație, substantiv
Sinonime: demarcație, marcare, marcă, (variantă) marcațiune.  Mărcătoare, substantiv (regional)
Sinonime: semănătoare.  Marcator, substantiv
Sinonime: balizor; glonț trasor, indicator, trasator, trasor; cariocă, marker; golgeter, golgheter, scorer, (învechit) marcher.  Mârcav, adjectiv (regional)
Sinonime: epuizat, moale, ofilit, slab, slăbănog, slăbit, stors de puteri, tras, uscățiv.  Mârcaviță, substantiv (regional)
Sinonime: reumatism (articular), (la vite) boală de picioare, (variantă) mălcaviță, (variantă) mâlcaviță.  

---

Adnota, verb
Sinonime: a consemna, a marca, a însemna, a nota, a înregistra, a comenta.  Baliză, substantiv feminin
Sinonime: semnal, semnalizator, indicator, reper, marcaj; geamandură, bornă.  Bifat (bifată), adjectiv
Sinonime: marcat, notat, însemnat, reţinut.  Blazon, substantiv neutru
Sinonime: semn, simbol; stemă, herb, marcă, hram; ecuson, emblemă, heraldic.  Brand (branduri), substantiv neutru
Sinonime: marcă comercială; (termen militar) aruncător, mortier, (învechit) balimez, (învechit) bombardă.  Cota, verb
Sinonime: a marca, a nota, a numerota, a pagina; (figurat) a aprecia, a preţui, a evalua, a considera.

Cotă, substantiv feminin
Sinonime: înălţime, altitudine, nivel; (învechit) măsură; fixing; (cotă-parte) cotitate, parte, (regional) tain, (învechit) refenea, contribuție, impozit, taxă, zeciuială.  Delimita, verb
Sinonime: a contura, a hotărnici; a preciza, a stabili, a fixa, a răzori, a circumscrie, a demarca, a limita, a marca, (învechit) a hotărî, a semna, a mărgini, a profila, a restrânge.  Demonstra, verb
Sinonime: a arăta, a dovedi, a dezvălui, a proba, a manifesta, a confirma, a indica, (figurat) a marca, a argumenta, a întări, a susţine, a explica, a expune, a etala.  Determinat (determinată), adjectiv
Sinonime: precizat, stabilit, hotărât, limitat, delimitat, caracterizat, ales, decis, definit, fixat, identificat, marcat; curajos, energic, ferm.  Eticheta, verb
Sinonime: a califica, a cota, a aprecia, a clasifica, a face, a numi.

Etichetă, substantiv
Sinonime: ceremonial, protocol, decorum, regulament; afiș, marcă, timbru, vinietă, vignetă.  Evident (evidentă), adjectiv
Sinonime: clar, vădit, neîndoielnic, lămurit, limpede, învederat, vizibil, accentuat, marcat, pronunţat, reliefat, apreciabil, categoric, considerabil, important, însemnat, mare, sensibil, simţitor, (livresc) manifest, indiscutabil, notoriu, patent, (figurat) patentat.  Filigran, substantiv neutru
Sinonime: filigrană, marcă, (învechit) sârmă.  Franca, verb
Sinonime: a plăti anticipat; a timbra, a marca.  Grad, substantiv neutru
Sinonime: eșalon, exponent, funcţie, ierarhie, indice, marcă, nivel, palier, poziţie, rang, stadiu, stare, treaptă, (prin Transilvania) ştric; (sintagmă) (grad de comparație) comparație.  Grada, verb
Sinonime: a acorda un grad, a diviza, a doza, a echilibra, a eșalona, a gradua, a ierarhiza, a indica, a împărți în grade, a marca, a mări treptat, a micșora treptat, a nuanța.  Grava, verb
Sinonime: a amprenta, a cizela, a fixa, a imprima, a incrusta, a încrusta, a înscrie, a întipări, a marca, a rămâne, a sculpta, a trasa, (rar) a scrijeli.  Grifa, verb
Sinonime: (despre arbori) a marca (cu grifa).  Herb, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: stemă, blazon, marcă; armoarii; origine, neam, stirpe.  Hotărnici, verb
Sinonime: a circumscrie, a delimita, a demarca, a fixa, a învecina, a limita, a marca, a mărgini, a pune hotar, a stabili, (învechit) a hotărî, (învechit) a semna, (variantă) a otărnici.  Important (importantă), adjectiv
Sinonime: însemnat, remarcabil, fundamental, de bază, principal, de frunte, de căpetenie, hotărâtor; indispensabil, necesar; marcant, ilustru, distins.  Indicator, substantiv
Sinonime: altimetru, arătător, barometru, bioindicator, contor, coordonator, ghid, indice, indiciu, jalon, manometru, marcaj, marcator, orar, panou de semnalizare, reper, săgeată, semn, semnal, simbol, tăbliță, (indicator de acord) ochi magic, (indicator de pantă) inclinometru, (indicator de sintonie) ochi magic, (indicator radioactiv) trasor.

Indicator, adjectiv
Sinonime: indicativ, informator, îndrumător.  Indice, substantiv neutru
Sinonime: ac, arătător, caracter, cifră, clasificator, criteriu, exponent, grad, index, indicator, indicație, informație, listă, literă, marcă, număr, parametru, particularitate, proprietate, putere, registru, semn, semnal, simbol, specificitate, trăsătură; deget arătător.  Înscrie, verb
Sinonime: a adera, a afilia, a circumscrie, a consemna, a grava, a intra, a înmatricula, a înregimenta, a înregistra, a înrola, a însemna, a marca, a menționa, a nota, a scrie, a se situa, a semna, a trece, (învechit) a matricula, (învechit) a notifica, (rar) a puncta.  Însemna, verb
Sinonime: a arăta, a indica, a semnifica, a exprima; a scrie, a schiţa, a nota, a grava; a marca, a delimita.  Însuşire, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.  Jalona, verb
Sinonime: a marca, a însemna, a trasa, a indica, a preciza.  Mare, adjectiv
Sinonime: întins, vast, larg, lat; încăpător, spaţios, voluminos; abundent, mult, numeros, considerabil; intens, profund, tare; puternic, ridicat, ajuns, sus-pus; adult, matur, major; vestit, renumit, ilustru, eminent, important, de seamă, ales, impunător, impozant, respectabil, marcant; mătăhălos, malac, gras, greoi, obez.  Memorabil (memorabilă), adjectiv
Sinonime: ieşit din comun, important, însemnat, deosebit, marcant, remarcabil.  Menţiona, verb
Sinonime: a arăta, a indica, a semnala, a marca, a releva, a remarca, a observa, a aminti, a scoate în evidenţă, a specifica.  Nota, verb
Sinonime: a consemna, a adnota, a înregistra, a însemna, a marca, a indica; a califica, a aprecia, a preţui, a considera; a băga de seamă, a fi atent la (ceva).

Notă, substantiv feminin
Sinonime: însemnare, înregistrare, consemnare, notaţie, indicație, indiciu, socoteală; comunicare, înştiinţare, ştire, veste; calificativ, apreciere; nuanţă, trăsătură, aspect, particularitate.  Notabil (notabilă), adjectiv
Sinonime: remarcabil, deosebit, ales, marcant, de seamă.  Notare, substantiv feminin
Sinonime: consemnare, înregistrare, însemnare, marcare, indicare, adnotare; calificare, apreciere, cotare, evaluare, preţuire.  Particularitate, substantiv feminin
Sinonime: atribut, calitate, caracter (particular), caracteristică, circumstanță particulară, detaliu, individualitate, însușire, notă distinctivă, originalitate, particularism, proprietate, semn, singularitate, specialitate, specific, specificitate, tipicitate, trăsătură caracteristică, (figurat) amprentă, (figurat) marcă, (figurat) pecete, (figurat) sigiliu, (figurat) timbru, (regional) însușietate.  Picheta, verb
Sinonime: a marca, a însemna, a alinia; a indica.  Ponta, verb
Sinonime: a marca, a înregistra, a lua în evidenţă; a miza.  Puncta, verb
Sinonime: a marca, a însemna, a sublinia, a reliefa.  Punctat (punctată), adjectiv
Sinonime: însemnat, marcat; pistruiat.  Releva, verb
Sinonime: a accentua, a arăta, a atesta, a denota, a depinde, a dezvălui, a evidenția, a indica, a întări, a învedera, a marca, a nota, a observa, a potența, a proveni din, a puncta, a pune în evidență, a pune în lumină, a reliefa, a remarca, a reține, a scoate în relief, a scoate la iveală, a se dovedi, a se manifesta ca, a semnala, a sesiza, a sublinia, a trăda, a ține de ceva, a vădi.  Remarcabil (remarcabilă), adjectiv
Sinonime: deosebit, însemnat, eminent, excepţional, foarte bun, excelent, admirabil, minunat, distins, marcant, de vază, proeminent, de seamă.  Reper, substantiv neutru
Sinonime: semn, marcă, marcaj, indicator, indiciu, urmă.  Ritmic (ritmică), adjectiv
Sinonime: cadenţat, regulat, în cadenţă, marcat.  Sigiliu, substantiv neutru
Sinonime: pecete; (figurat) marcă.  Sistem, substantiv neutru
Sinonime: structură, totalitate; normă, uz, obicei; model, tip, tipar, marcă.  Sublinia, verb
Sinonime: a accentua, a evidenţia, a întări, a marca, a nota, a observa, a puncta, a pune în evidență, a releva, a reliefa, a remarca, a reține, a scanda, a semnala, (livresc) a învedera, (livresc) a potența.  Ştampila, verb
Sinonime: a pecetlui, a sigila, a marca.

Ştampilă, substantiv feminin
Sinonime: pecete, sigiliu, marcă, semn.  Trage, verb
Sinonime: a smulge, a scoate, a extrage; a duce, a târî, a mişca; a poposi, a se opri, a se instala, a se caza; a tinde, a aspira, a se îndrepta; a îndura, a pătimi, a suporta; a sorbi, a înghiţi, a bea; a trasa, a marca, a desena, a contura; a ţinti, a descărca arma; a sufla, a bate vântul.  Vajnic (vajnică), adjectiv
Sinonime: energic, viguros, puternic, aprig, înverşunat, groaznic, grozav, straşnic; (învechit) important, însemnat, marcant, de seamă, ilustru.  Data, verb
Sinonime: a localiza în timp, a marca un eveniment; a indica data, a înscrie data (pe ceva); a determina data de (existență).  Amprentă (amprente), substantiv feminin
Sinonime: timbru, ștampilă, marcă, sigiliu, semnătură, semn, stigmat, urmă; atribut, calitate, caracter, caracteristică, însuşire, întipărire, notă, particularitate, proprietate, specific, tipar, trăsătură.  Bifa, verb
Sinonime: a marca printr-un semn; a bara, a însemna, a nota.