Mângâiere, substantiv feminin
Sinonime: alinare, alint, alintare, bucurie, consolare, dezmierdare, îmbărbătare, încurajare, mângâietură, mulţumire, satisfacţie, (învechit și regional) olastiseală, (popular și familiar) giugiuleală, (popular) alintătură, (popular) drăgosteală, (popular) drăgostire.  

---

Alintare, substantiv feminin
Sinonime: dezmierdare, mângâiere, răsfăţ, răzgâiere, fandoseală, sclifoseală, izmeneală, afectare, giugiuleală.  Balsam, substantiv neutru
Sinonime: elixir, medicament, doctorie, leac, remediu, pomadă, unguent; miros, mireasmă, parfum; (figurat) alinare, mângâiere, consolare, uşurare.  Bătaie, substantiv feminin
Sinonime: altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.  Giugiuleală, substantiv feminin (familiar)
Sinonime: mângâiere, dezmierdare, alintare.  Haz, substantiv neutru
Sinonime: amuzament, bucurie, caraghioslâc, desfătare, duh, glumă, mângâiere, mulțumire, nostimadă, plăcere, satisfacție, spirit, umor, veselie, vorbă de duh; farmec, lipici; (figurat) piper, sare.  Parigorie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: aiureală, alinare, consolare, himeră, iluzie, îmbărbătare, încurajare, mângâiere, prostie, zăpăceală.  Răsfăţ, substantiv neutru
Sinonime: abundență, alintare, belşug, bogăție, desfătare, huzur, îmbelșugare, îmbuibare, îndestulare, mângâiere, plăcere, prisos, răzgâială, răzgâiere.  Răzgâiere, substantiv feminin
Sinonime: alintare, belşug, desfătare, huzur, îmbuibare, mângâiere, plăcere, răsfăţ, răsfățare, (învechit) mădăritură, (variantă) râzgâiere.  Refugiu, substantiv neutru
Sinonime: adăpost, fugă, retragere; (figurat) consolare, alinare, mângâiere, împăcare.  Consolare, substantiv
Sinonime: alinare, îmbărbătare, încurajare, mângâiere, (învechit) consolaţie, parigorie, (figurat) balsam, refugiu.  Consolaţie, substantiv
Sinonime: alinare, consolare, compensație, îmbărbătare, încurajare, mângâiere, satisfacție.  Dezmierdare, substantiv
Sinonime: alintare, giugiuleală, mângâiere.  Silur, substantiv
Sinonime: (botanică) (regional) buruieniță, buruienuță, dragostea-fetei, floare-de-ochi, mângâierea-apelor.  Drăgosteală, substantiv
Sinonime: alintare, dezmierdare, mângâiere.  Drăgostire, substantiv
Sinonime: alintare, dezmierdare, mângâiere.  Chietiv, substantiv
Sinonime: calmant, mângâiere.  Mângâietură, substantiv
Sinonime: alintare, bucurie, desfătare, dezmierdare, mângâiere, mulțumire, plăcere, satisfacție.  Bibi, substantiv
Sinonime: (în limbajul copiilor mici) bubă, rană; (termen de mângâiere) dragă, iubi, pisi, scumpi.  Olastiseală, substantiv
Sinonime: (învechit și regional) alintare, dezmierdare, flatare, lingușeală, lingușire, măguleală, măgulire, mângâiere.  Mulţumită, substantiv
Sinonime: bucurie, desfătare, mângâiere, mulțumire, plăcere, răsplată, recompensă, recunoștință, satisfacție, slavă.

Mulțumită, prepoziție
Sinonime: (urmat de un dativ) datorită.  Cercetătură, substantiv (învechit)
Sinonime: căutare, cercetare, ispitire, observare, pedepsire, răsplătire, (învechit) compătimire, (învechit) încercetare, (învechit) încercetat, (învechit) mângâiere.  Dezmerdare, substantiv (învechit)
Sinonime: alintătură, desfătare, dezmierdare, mângâiere, plăcere, (popular) drăgostire, (regional) dizmierdare.  Îmblânzeală, substantiv (învechit)
Sinonime: îmblânzire, mângâiere.  Îmblânzire, substantiv
Sinonime: blândețe, calmare, domesticire, domolire, îmblânzeală, îmbunare, împăcare, liniștire, mângâiere, potolire, (figurat) atenuare, (învechit) blânzire, (învechit) dumesnicire.