Mâncare, substantiv feminin
Sinonime: hrană, bucate, merinde, masă, alimente.  Mâncăreţ, adjectiv
Sinonime: avid, lacom, mâncăcios, nesătul, nesățios, pofticios.  

---

Alimentaţie, substantiv feminin
Sinonime: hrană, mâncare, alimentare, întreţinere, consum, aprovizionare, nutrire.  Cost, substantiv neutru
Sinonime: preţ, valoare; aliment, hrană, mâncare.  Demâncare, substantiv feminin
Sinonime: hrană, bucate, alimente, mâncare.  Fierbe, verb
Sinonime: a găti, a prepara, a face mâncare; a clocoti, a spumega, a se înfierbânta; a se frământa, a se necăji, a se chinui, a se munci, a se agita, a se impacienta, a se irita; (figurat) a vui, a răsuna, a suna, a face zgomot.  Fiertură, substantiv feminin
Sinonime: clocot, clocotire, fierbere, fiert; mâncare, hrană.  Gustare, substantiv feminin
Sinonime: aperitiv, dejun, mâncare rece între mese, prânz, snack.  Hrană, substantiv feminin
Sinonime: aliment, mâncare, bucate, merinde; nutriţie, nutreţ.  Locma, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: afacere, avantaj, câştig, chilipir, îndestulare; clătită, mâncare bună, plăcintă (turcească), prăjitură (orientală), sinecură.  Masa, verb
Sinonime: a face masaj, a fricţiona, a freca; a concentra, a strânge, a aduna, a acumula, a îngrămădi, a aglomera.

Masă, substantiv feminin
Sinonime: mulţime, gloată, colectivitate, grămadă (de ceva); bloc, bucată; morman; mâncare, bucate, hrană, alimente; prânz, cină, ospăţ, banchet, festin.  Menaja, verb
Sinonime: a cruţa, a păzi, a feri, a apăra, a proteja, a se îngriji.

Menajă, substantiv (regional)
Sinonime: aliment, hrană, mâncare.  Merinde, substantiv feminin
Sinonime: mâncare, hrană, aliment, bucate, rezerve.  Papa, substantiv masculin (familiar)
Sinonime: tată, părinte.

Papă, substantiv feminin
Sinonime: mâncare; papară, scrob, jumări.

Păpa, verb
Sinonime: (familiar) a mânca, a irosi, a toca, a risipi.  Tain, substantiv neutru
Sinonime: raţie, porţie, cotă, parte; provizie, resurse; mâncare, hrană, ospăţ.  Uda, verb
Sinonime: a (se) stropi, a face să fie ud, a iriga, a îmbiba, a înlăcrima, a înmuia, a însoți o mâncare cu băutură, a scălda, a se urina, a spăla, a străbate, a turna apă, a umezi, (Banat) a (se) prâsni, (familiar; popular) a boteza, (învechit şi popular) a roura.  Udătură, substantiv feminin
Sinonime: apăraie, băutură (spirtoasă), jilăveală, stropire, udare, udat, udeală, umezeală, (regional) mâncare (frugală), (regional) sorbitură.  Vipt, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: aliment, bucate, cereale, grâu, hrană, masă, mâncare, recoltă, rod.  Aliment, substantiv
Sinonime: mâncare.  Consumare, substantiv
Sinonime: consum, consumaţie, folosire, întrebuinţare, utilizare; mâncare; epuizare, isprăvire, sfârşire, sfârşit, terminare.  Sitofobie, substantiv
Sinonime: anorexie nervoasă, sitiofobie, teamă de mâncare.  Deboșa, verb
Sinonime: a perverti, a corupe, a deprava, a prostitua, a strica.

Deboșă, substantiv
Sinonime: exces, abuz de mâncare și de băutură; bacanală, beție, chef, depravare, orgie, sindrofie, turpitudine.  Crăpelniţă, substantiv
Sinonime: aliment, hrană, mâncare.  Demâncat, substantiv
Sinonime: aliment, hrană, mâncare.  Listă, substantiv
Sinonime: bibliografie, borderou, catalog, enumerație, filă, foaie, inventar, (învechit) catagrafie, litanie, matriculă, nomenclatură, repertoriu, sumar, tabel, tabelă, (învechit) izvod; (listă de bucate) meniu; (listă de mâncare) meniu.

Lista, verb
Sinonime: a printa; a cataloga, a întocmi o listă, a repertoria, a repertoriza.  Haleală, substantiv
Sinonime: aliment, hrană, mâncare.  Halire, substantiv
Sinonime: consumare, mâncare, mâncat.  Haleaos, substantiv
Sinonime: mâncare.  Insaţiabilitate, substantiv
Sinonime: aviditate, bulimie, insațietate, lăcomie, nesaţ, poftă excesivă de mâncare, voracitate.  Gosti, verb
Sinonime: a da de mâncare, a invita.  Pichirisi, verb
Sinonime: a chema puii la mâncare, a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a se formaliza, a se picarisi, a se simți atins, a se simți jignit, a se supăra, a sporovăi, a trăncăni, a vorbi repede (neînțeles).  Gustări, verb
Sinonime: a gusta; a lua puțin dintr-o mâncare.  Ospătare, substantiv
Sinonime: cinstire, mâncare, servire, servit, tratare.  Pilaf, substantiv
Sinonime: (regional) mâncare de orez, plachie.  Refector, substantiv
Sinonime: cantină, popotă, refectoriu, sală de mâncare, sală de mese, sufragerie comună.  Mesişoară, substantiv
Sinonime: măsuţă, mescioară; hrană modestă, mâncare, pomană, praznic.  Mâncărică, substantiv
Sinonime: gustărică, mâncare, mâncărioară, mâncăriţă, mâncăruşă, tocană.  Manducație, substantiv
Sinonime: comuniune, deglutiție, euharistie, ingestie, insalivație, masticație, mâncare.  Mâncătură, substantiv
Sinonime: consumare, coroziune, erodare, eroziune, lues, măcinătură, mâncare, mâncat, mâncărime, prurit, roadere, rosătură, scobitură, sifilis, (învechit) hrană.  Mâncăruşă, substantiv (regional)
Sinonime: mâncare, mâncărică, (la plural) bucate.  Mâncăriţă, substantiv (regional)
Sinonime: mâncare, mâncărică, (la plural) bucate.  Nutrire, substantiv
Sinonime: alimentare, alimentație, hrănire, mâncare, mâncat, nutriție.  Nutriment, substantiv
Sinonime: aliment, alimentație, furaj, hrană, mâncare, mijloace de trai, nutreț.  Prânzare, substantiv (popular și învechit)
Sinonime: banchet, dejun, masă, mâncare, ospăț, praznic, prânz, prânzire.  Prânzitor, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: sală de mâncare, sală de mese, sufragerie.  Apătuică, substantiv (regional)
Sinonime: mâncare proastă.  Corodare, substantiv
Sinonime: corodat, ronjare, (figurat) mâncare, (învechit) coroadere.  Slatină, substantiv
Sinonime: apă minerală sărată, apă sărată, clorură de sodiu, izvor de apă sărată, mâncare prea sărată, salină, saramură, sare, sărătură, solniță, teren mlăștinos și sărat.  Oreximanie, substantiv
Sinonime: foame patologică, poftă de mâncare exagerată, voracitate.  Sorbeală, substantiv (regional)
Sinonime: ciorbă, lături, mâncare lichidă, sorbire, sorbit, sorbitură, supă, zeamă.  Înăcreală, substantiv (popular)
Sinonime: acreală, acrime, (învechit și regional) sărbezeală, (învechit) năcreală, (învechit) serbezitură, (popular) mâncare acră (înăcrită), (rar) sărbezime, (regional) dospire.  Târboseală, substantiv (regional)
Sinonime: cheag pisat în zer, mâncare, zeamă fiartă mult.